BusinessMagazin

Tag: bnr

  • Isărescu s-a întâlnit cu Teodorovici pentru discuţii pe Codul Fiscal; fiecare şi-a reiterat poziţia

    Ieri (luni – n.r.) ne-am văzut cu ministrul de Finanţe, întâlnirea este instituţională, trebuie să spun că nu este nimic nou, aceste întâlniri fac parte din întâlnirile instituţionale şi din conlucrarea între cele două instituţii. Zilnic specialişti din Banca Naţională se întâlnesc cu specialişti din Ministerul de Finanţe, este o chestiune absolut normală (…) Schimbul de informaţii a fost foarte bun, nu ne-a spus lucruri noi pentru că ne ştim poziţiile, noi am reiterat riscurile la adresa stabilităţii, dânsul a subliniat şi contextul politic în care are loc această dezbatere despre Codul Fiscal”, a declarat marţi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la briefingul de presă după şedinţa de politică monetară a Consiliului de Administraţie al băncii centrale.

    El a arătat că reprezentanţii BNR au subliniat încă o dată că poziţia Băncii Naţionale nu se referă la Codul Fiscal, admiţând că include multe elemente bune, ci se referă la pachetul de măsuri, de reducere de taxe şi impozite, aglomerate într-o perioadă foarte scurtă de timp.

    “Nu e vorba nici de alb-negru da sau împotriva Codului Fiscal, nu este nici alb-negru da sau împotriva măsurilor fiscale, este vorba de dozaj, de măsuri. Sunt foarte multe reduceri de impozite, la toate proporţiile sunt mari, cifra de deficit este de 2,2-2,3% din PIB. Ea pare mică, dar este o cifră foarte mare, ea poate să schimbe traiectoria economiei româneşti pentru că este prinsă într-o perioadă foarte scurtă şi, chiar dacă am vrea, nu putem să compensăm dintrodată. De aceea, dozajul este cheia problemei”, a reiterat Isãrescu.

    El a reluat şi comparaţia dintre stabilitatea preţurilor şi sănătate, spunând că nu trebuie pierdută, în caz contrar tratamentele fiind dureroase.

    “Îţi dai seama cât de importante sunt când le pierzi, iar reparaţiile, tratamentele sunt dureroase, aşa cum se întâmplă şi cu sănătatea. De aceea, sub nicio formă nu trebuie s-o pierdem”, a mai spus guvernatorul.

    Fiind solicitat de jurnalişti să comenteze opinia transmisă de reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional privind Codul Fiscal, Isărescu apreciază că opiniile coincid cu cele ale băncii centrale.

    “Am citit şi eu comunicatul Fondului şi mi se pare că merge în aceeaşi direcţie şi insistă pe aceleaşi lucruri. În sfârşit, dânşii fiind mai apropiaţi pe probleme fiscale cu Ministerul de Finanţe, fac şi recomandări privind unele opţiuni”, a adăugat şeful băncii centrale.

    El a subliniat ideea din opinia FMI privind creşterea consumului în urma aplicării reducerii masive de impozite şi taxe.

    Întrebat dacă este mai puţin optimist în privinţa revizuirii pachetului de măsuri fiscale, guvernatorul a răspuns negativ, arătând că deja au apărut semnale de discuţii, propuneri din partea opoziţiei.

    Fondul Monetar Internaţional recomandă României să tempereze amploarea şi viteza de implementare a măsurilor de politică fiscală, precum şi noile planuri de cheltuieli pentru a reuşi să reducă treptat datoria publică, să relaxeze povara fiscală şi să finanţeze proiecte noi.

    “România a făcut paşi importanţi în ultimii şapte ani pentru a-şi îmbunătăţi finanţele publice controversate. Suntem îngrijoraţi că, în forma sa actuală, acest Cod Fiscal, ar periclita aceste realizări. El ar presupune o pierdere anuală de venituri de aproximativ 2,2% din PIB şi o majorare a deficitului bugetar de până la cel puţin 3% din PIB, plasând astfel datoria publică pe o traiectorie ascendentă”, se arată într-o opinie cu titlul “Decizie crucială”, semnată de şefa misiunii FMI pentru România, Andrea Schaechter, şi reprezentantul rezident al FMI pentru România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa.

    Cei doi arată că, în mod alternativ, s-ar impune reducerea cheltuielilor statului şi renunţarea la iniţiativele noi de cheltuieli, inclusiv la cele de infrastructură, apărare, salarii, sănătate şi educaţie, pentru a menţine sub control deficitul.

    Codul Fiscal urmează să fie discutat din nou de Ministerul Finanţelor cu BNR şi reprezentanţii partidelor politice, fiind convocată o sesiune extraordinară a Parlamentului la finele acestei luni. Cu toate acestea, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a afirmat în urmă cu câteva zile că pachetul de măsuri nu va fi schimbat sub nicio formă, el urmând să fie readoptat în versiunea actuală.

    Ministrul a dat asigurări că proiectul de buget pentru anul viitor va fi construit aşa încât deficitul să se încadreze până la 2%.

    Consiliul Fiscal şi BNR au avertizat în repetate rânduri că măsurile de relaxare fiscală sunt multe şi prea agresive pentru a fi aplicate toate odată, recomandând introducerea acestora treptat sau temperarea nivelurilor propuse. Actualul pachet va genera anul viitor un deficit bugetar de circa 3%, România riscând să intre din nou în zona de deficit excesiv, din care a ieşit în 2013.

    Cea mai importantă măsură, cu impactul cel mai mare asupra deficitului, o reprezintă reducerea cotei generale de TVA, de la 24% la 19%.

     

  • Rezervele valutare au scăzut cu 1 mld. de euro în iulie, după plata unor obligaţiuni ale Finanţelor

    În cursul lunii iulie au fost înregistrate intrări de 763 milioane euro, reprezentând în principal modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene, se arată într-un comunicat al BNR.

    Ieşirile s-au ridicat la 1,72 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută.

    La capitolul plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută se regăsesc rambursări de capital din împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional pentru care Banca Naţională a României a plătit circa 243 milioane echivalent euro precum şi rambursarea emisiunii de obligaţiuni denominată în euro a Finanţelor scadentă la 29 iulie 2015, în sumă de 925,7 milioane euro, capital şi dobândă.

    Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, în condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale valoarea acesteia fiind de aproape 3,29 miliarde de euro.

    Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) se situau la sfârşitul lunii iulie la 32,44 miliarde euro, faţă de 33,62 miliarde euro la finele lunii iunie.

    Plăţile efectuate în perioada ianuarie – iulie 2015 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, au totalizat aproximativ 6,44 miliarde de euro iar cele scadente până la finele anului însumează circa 1,13 miliarde de euro.

     

  • Când va trece România la euro? Isarescu: Devine din ce în ce mai probabil ca peste 10 ani Romania să aibă ca monedă tot leul

    Guvernatorul BNR Mugur Isarescu a spus astazi in debutul conferintei “10 ani de la denominarea leului greu” desfasurata la sediul BNR ca este din ce mai probabil ca peste 10 ani Romania sa aiba ca moneda tot leul, dat fiind ce se intampla in zona euro cu Grecia.



    Alte declaratii ale guvernatorului:



    Actiunea de atunci – denominarea leului- a fost bine pregatita si un eveniment de succes. Multumesc celor care s au implicat pentru buna desfasurare a denominarii. Au fost cativa ani buni in care populatia s a obisnuit. Operatiunea a fost complexa. 



    Mottoul nostru a fost “Nimeni nu pierde, nimeni nu castiga. Totul se simplifica”

    Când va trece România la euro?

  • Isărescu despre leul greu: Motto-ul din 2005 a fost “nimeni nu pierde, nimeni nu câştigă, totul se simplică”. Am trecut mult mai uşor prin criză cu leul greu

    Alte declaraţii ale lui Mugur Isărescu:

    “În 2005, economia se despărţea de o lungă perioadă inflaţionistă. Aveam o premisă bună pentru denominare. La un deceniu distanţă, constatăm că per total, inflaţia a scăzut, leul a dobândit valori normale. Trebuie să mărturisesc că după zece ani, conducerea BNR a trecut mult mai uşor prin criză cu leul greul”, a afirmat Isărescu.

    “Trecerea la noul leu, chiar dacă a avut anumite costuri, a fost amortizată. După zece ani, putem facem un bilanţ. Acţiunea de atunci a fost bine pregătită şi în final a fost o acţiune de succes.”

    “Anxietăţile din 2005 au însemnat un risc. Trebuie să le luăm în considerare.”

    “Simbolul leului nou înseamnă în prezent o monedă de încredere. Leul rezistă, aceasta încredere trece dincolo de raţional.”

    “Avem economisiri dominante în lei, iar în ultimă vreme avem şi împrumuturi care tind să devină dominante în moneda naţională.”

  • Preocupare, dar nu îngrijorare: băncile cu capital majoritar grecesc au rol moderat în sectorul bancar românesc

    „Toate cele patru bănci din România cu capital grecesc sunt persoane juridice române. Toate aceste bănci se supun doar legislaţiei din România şi sunt supravegheate direct de către BNR. În consecinţă, eventuale măsuri ale autorităţilor elene de restricţionare a mişcărilor de capital nu se aplică băncilor din România cu capital grecesc. Şi eventualele măsuri ale băncilor din Grecia de a limita retragerile din cont sau de numerar nu se aplică băncilor din România cu capital grecesc.“

    „Băncile din România cu capital grecesc au o situaţie prudenţială adecvată care le-ar permite gestionarea unor evoluţii nefavorabile.“

    „Băncile din România cu capital grecesc nu sunt dependente de finanţarea oferită de băncile-mamă.“

    Răspunsurile liniştitoare transmise de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la cele mai frecvente întrebări legate de băncile româneşti cu capital grecesc au venit în contextul în care tensiunea s-a intensificat în Europa şi toţi ochii stau aţintiţi asupra Greciei. Situaţia tensionată din Grecia din ultima perioadă şi retragerile masive din depozitele băncilor de la Atena sunt monitorizate de BNR, mai ales că şi subsidiarele de la Bucureşti au pierdut o parte din depozite în primul trimestru.

    „Trebuie să recunosc că emoţia este un sentiment firesc şi nu-l putem combate numai cu vorbe, îl combatem şi cu fapte. În astfel de situaţii precum cea din Grecia este natural să apară şi reacţii emoţionale şi, uneori, suprareacţii. E de înţeles că noi sperăm ca raţionalul şi înţelepciunea să prevaleze şi în aceste cazuri, pentru ca deciziile să fie cât mai bune, în special pentru deponenţi“, a spus şeful băncii centrale. Guvernatorul BNR a îndemnat la raţiune şi la înţelep-ciune în privinţa impactului situaţiei din Grecia şi a făcut apel la deponenţii din bănci să nu acţioneze emoţional. În cazul în care emoţia va fi predominantă, Isărescu a dat asigurări că banca centrală poate să acţioneze şi cu „instru-mente de calmare“, urmând să utilizeze absolut toate instrumentele de care dispune pentru a evita încă de la începuturi „orice fenomen de panică bancară, care în esenţă este un fenomen iraţional“.

    Radiografia celor patru bănci cu acţionariat elen de pe piaţa locală – Alpha, Bancpost, Piraeus şi Banca Românească – arată că acestea au o cotă de piaţă de 12% din activele sistemului bancar, respectiv 45 miliarde de lei, au circa 7.250 de angajaţi care lucrează în 535 de sucursale, au dat credite clienţilor de circa 36 miliarde de lei, iar depozitele însumează 23 miliarde de lei.

    Grecii au pierdut patru puncte procentuale din cota de piaţă în vremurile de criză şi au fost nevoiţi să ofere bonificaţii la depozite peste media pieţei pentru a compensa scăderea liniilor de finanţare primite de la băncile-mamă de la Atena. Cele patru bănci aveau depozite totale de 23 miliarde de lei la finele lunii martie, în scădere cu 8% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Scăderea în termeni nominali a fost de 1,7 miliarde de lei. Defalcat, depozitele Alpha au scăzut cu 10%, cele ale Bancpost cu 3%, cele ale Piraues cu 13%, iar cele ale Băncii Româneşti cu 2%. Mesajul transmis de banca centrală este că băncile cu acţionariat elen sunt bine capitalizate şi pot face faţă unor eventuale valuri de retrageri de numerar.

    Cifrele care să sprijine acest mesaj au tot curs în zilele în care criza grecească a dat emoţii tuturor. Rata de solvabilitate a băncilor din România cu capital grecesc este de 17,6% (în martie 2015), în creştere faţă de 16,3% în decembrie 2014 şi semnificativ peste pragul minim reglementat la nivel european (8%). Calitatea fondurilor proprii ale băncilor din România cu capital grecesc este bună, iar activele lichide deţinute sunt la un nivel adecvat, care asigură şi o bună capacitate de a acoperi stocul de pasive pe termen scurt. Calitatea portofoliului de credite este în îmbunătăţire, la valori apropiate mediei pe sistem – rata creditelor neperformante este de 15,9% în aprilie 2015, în scădere de la 21% în aprilie 2014.

    Liniile de finanţare de la băn-cile-mamă din Grecia reprezintă circa 27,5% din totalul pasivului, iar cea mai mare parte a liniilor de fi-nan-ţare, de 81,5%, au scadenţă mai mare de un an, după cum a arătat Isărescu. Scăderea dependenţei băncilor din România cu capital grecesc faţă de finanţarea de la băncile-mamă se reflectă în ajustarea raportului credite-depozite, care s-a redus la 92%, deşi rămâne peste valoarea medie la nivelul sistemului bancar. Riscurile de lichiditate sunt diminuate de existenţa acordurilor de com-pensare încheiate cu acţionarii, la reco-man-darea clară a Direcţiei de Supra-veghere a BNR. Băncile cu ca-pital grecesc au posibilitatea refuzării retragerii depozitelor, iar acţionarii băncilor cu capital grecesc nu au interes să-şi retragă investiţiile.

    O eventuală retragere de capitaluri „peste noapte“, înainte de scadenţă, ar reprezenta o bilă neagră majoră pentru acţionar, care şi-ar putea pierde dreptul de vot în ca-drul băncii locale, după cum a avertizat guver-natorul BNR.
    Toate cele patru bănci româneşti cu capital grecesc au fie numerar în casă sau în rezerve minime obligatorii, fie titluri de stat şi alte active care pot fi transformate rapid în numerar, fie acces în baza acestora la facilităţile de finanţare rapidă de la BNR. Banca centrală adoptă mă-suri care să le asigure lichidităţi şi, în con-diţiile în care băncile n-ar găsi lichiditate în piaţă, din cauza zvonurilor sau a unor suprareacţii, vor găsi deschisă la BNR facilitatea de repo.

    BNR poate fi împrumutător de ultimă instanţă, nu numai prin operaţiuni repo, dar şi prin credit special, asigurând astfel lichiditatea necesară unei bune funcţionări a pieţelor, funcţie pe care nu o au toate băncile centrale, a dat asigurări Isărescu.

    Investiţiile greceşti în România, prin bănci şi companii, se ridică la aproape 13,5 miliarde de euro. Până acum, tragedia greacă nu a provocat reacţii dramatice la Bucureşti, iar speranţele oficialilor sunt că nici nu vor apărea în perioada următoare.

  • ​AVERTISMENTUL BNR: Dacă BCE nu va mai prelungi finanţarea băncilor elene, mâine băncile din Grecia vor fi inchise

    Daca BCE va anunta astazi ca nu va mai extinde liniile de finantare de urgenta pentru bancile elene, luni va fi declarata zi de vacanta bancara in Grecia si nu se stie cat va dura aceasta vacanta bancara, a spus Dan Suciu, purtatorul de cuvant al BNR.
     
    El afirma ca bancile romanesti cu actionariat elen Alpha Bank, Bancpost, Banca Romaneasca si Piraeus Bank nu vor fi afectate deoarece au fost incheiate acorduri de compensare cu bancile mama din Grecia. 
     

  • Tensiunea atinge cote maxime şi la Bucureşti. BNR: Intervenim dacă se impun restricţii de capital

    „Dacă se introduce controlul capitalului în Grecia şi băncile locale nu mai pot să tragă bani de la băncile-mamă de acolo, atunci putem să aplicăm acordurile de compensare”, afirmă Nicolae Cinteză, şeful Supravegherii din Banca Naţională.

    Tensiunea a ajuns la cote maxime şi pe piaţa bancară locală, din care grecii deţin o felie de 12%, în condiţiile în care criza băncilor de la Atena a ajuns la punctul în care se vorbeşte despre iminenţa introducerii de restricţii ale mişcării capitalului, inclusiv îngheţarea depozitelor. De la începul anului din băncile greceşti din Grecia au fost retrase 40 mld. euro, adică un sfert din total.

    Tensiunea atinge cote maxime şi la Bucureşti. BNR: Intervenim dacă se impun restricţii de capital

  • Contul curent al balanţei de plăţi a trecut pe excedent în primul trimestru, la 406 milioane de euro

    Balanţa serviciilor a înregistrat o creştere a excedentului cu 12%, la 1,52 miliarde euro, iar excedentul balanţei veniturilor secundare a urcat de peste două ori, la 624 milioane euro, se arată într-un comunicat al BNR.

    La balanţa veniturilor primare, deficitul s-a redus cu 38%, la 550 milioane euro, iar la balanţa bunurilor s-a adâncit cu 18%, la 1,19 miliarde euro.

    Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 885 milioane euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul net estimat) au înregistrat 200 milioane euro, iar creditele intragrup 685 milioane euro net.

    Datoria externă pe termen lung a însumat 73,7 miliarde euro la 31 martie (79,3% din total datorie externă), în scădere cu 2,7% faţă de sfârşitul anului trecut.

    Datoria externă pe termen scurt se situa la aproape 19,2 miliarde euro (20,7% din total datorie externă), în creştere cu 3,3%.

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 46,9% în primul trimestru, în urcare de la 37,3% anul trecut. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii a fost 6,6 luni la sfârşitul lui martie, faţă de 6,9 luni la 31 decembrie.

  • Contul curent al balanţei de plăţi a trecut pe excedent în primul trimestru, la 406 milioane de euro

    Balanţa serviciilor a înregistrat o creştere a excedentului cu 12%, la 1,52 miliarde euro, iar excedentul balanţei veniturilor secundare a urcat de peste două ori, la 624 milioane euro, se arată într-un comunicat al BNR.

    La balanţa veniturilor primare, deficitul s-a redus cu 38%, la 550 milioane euro, iar la balanţa bunurilor s-a adâncit cu 18%, la 1,19 miliarde euro.

    Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 885 milioane euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul net estimat) au înregistrat 200 milioane euro, iar creditele intragrup 685 milioane euro net.

    Datoria externă pe termen lung a însumat 73,7 miliarde euro la 31 martie (79,3% din total datorie externă), în scădere cu 2,7% faţă de sfârşitul anului trecut.

    Datoria externă pe termen scurt se situa la aproape 19,2 miliarde euro (20,7% din total datorie externă), în creştere cu 3,3%.

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 46,9% în primul trimestru, în urcare de la 37,3% anul trecut. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii a fost 6,6 luni la sfârşitul lui martie, faţă de 6,9 luni la 31 decembrie.

  • Plăţile în numerar între firme sau persoane fizice sunt limitate. Vezi pentru ce sume

    Pe scurt prevederile sunt următoarele: firmele pot efectua tranzacţii în numerar în limita a 5.000 de eli/zide la o persoană sau către o persoană, dar nu mai mult de 10.000 de lei/zi. Magazinele cash&carry pot încasa de la clienţi în limita unui plafon de 10.000 de lei de la o persoană, iar limita de 10000 de lei/zi este valabilă şi pentru plăţile către magazine cash & carry. Sunt interzise plăţile şi încasările fragmentate.

    Operaţiunile în numerar între firme şi persoane fizice sunt limitate la 10.000 de lei de la o persoană sau către o persoană. Sunt interzise plăţile fragmentate, cu excepţia existenţei unui contract de plăţi în rate. Sunt limitate şi facturile stornate restituirea în numerar putându-se face în numerar cu limite de 5000 şi 10000 de lei şi restul prin instrumete de plată fără numerar. Persoanele care nu au cont bancar şi declară aceasta pe propria răspundere primesc restituirea integral în numerar.

    Între persoanele fizice limita pentru încasările sau plăţile efectuate este de 50.000 de lei/tranzacţie.Nerespectarea plafoanelor se sancţionează cu amendă egală cu 10% din suma încasată sau plătită.Noile plafoane nu se aplică taxelor, impozitelor sau diurnei, depunerilor de numerar la bănci, la retragerile de numerar din conturile deschise pentru plata salariilor.