BusinessMagazin

Tag: banca

  • Tânărul care dezvăluie „secretele” tuturor angajatorilor din România: „Lucrez la această bancă de peste un an. Salariile sunt mici, iar măririle salariale, foarte mici”

    Citatul este, de fapt, unul dintre comentariile postate pe secţiunea de forum a platformei undelucram.ro. Aceasta găzduieşte deopotrivă contribuţii ale utilizatorilor în care ei descriu propriile experienţe legate de lucrul în companii din România – de la atmosfera de la locul de muncă, managementul companiei, detalii despre procesul de recrutare, până la nivelul de salarizare, pachetele de beneficii etc. De asemenea, aici se află şi profiluri ale companiilor angajatoare, împărţite în mai multe secţiunii; în secţiunea de evaluări, de pildă, utilizatorii pot acorda între 1 şi 5 stele unei companii în funcţie de anumite criterii – management, atmosferă.

    O companie din IT,  evaluată cu cinci stele, avea ca puncte pro: mediul de lucru, echipa, flexibilitatea şi contra: pachetul de beneficii, biroul, locaţia. Profilul companiei respective includea chiar şi sfaturile pentru conducere: ”Mai multă transparenţă“. În afara acestor secţiuni, platforma găzduieşte în prezent şi anunţuri de joburi, printr-un parteneriat cu site-ul de anunţuri de joburi Hipo.ro. ”Vrem să fie o platformă all in one, astfel încât un candidat care foloseşte site-ul să găsească aici aproximativ tot ce are nevoie despre compania care îl interesează astfel încât să poată lua o decizie referitoare la angajarea sa“, spune Costin Tudor, tânărul de 35 ani care, în paralel cu munca de angajat într-o companie IT, a lansat undelucram.ro.

    Recent, start-up-ul a primit o finanţare de 100.000 de euro de la alţi trei investitori în start-up-uri, care au devenit şi asociaţii lui Tudor. ”Este vorba despre o investiţie progresivă. |n primul an de activitate, vom investi peste 100.000 de euro, urmând ca după primul an să mai existe o investiţie“, spune antreprenorul, care este discret în ceea ce priveşte numele noilor săi asociaţi. În prezent, numărul utilizatorilor platformei a ajuns la peste 7.000 zilnic, dar cifrele sunt în creştere. ”Estimez că vom trece de pragul 15.000 pe zi anul acesta, o ţintă personală ar fi să depăşim pragul de 30.000 de utilizatori în 2018.“

    Platforma există din septembrie 2011, iar Costin Tudor povesteşte că ideea i-a venit din dorinţa de a avea un proiect propriu, pe care să îl coordoneze în afara orelor de la birou. El a absolvit în 2005 studiile Facultăţii de Inginerie Economică în limba germană, pe care le-a completat în 2007 cu un MBA de Antreprenoriat şi Inovaţie la ASE, tot în limba germană. După absolvire, s-a angajat într-o companie din domeniul IT, unde lucrează şi acum, în paralel cu activitatea de antreprenor. ”Ideea dezvoltării acestei platforme a venit mai mult dintr-un spirit antreprenorial; mi-am dorit dintotdeauna să am ceva al meu şi, mai mult decât ceva al meu – ceva nou, ceva altfel.“ Spune că a aşezat pe hârtie mai multe idei, care au sfârşit în cele din urmă în sertar; apoi, fiindcă la locul său de muncă a avut o legătură tangenţială cu recrutarea şi alegerea candiaţilor, a descoperit o nevoie reală a acestora de a avea angajatori mai transparenţi.

    La vremea respectivă, la interviurile de angajare erau populare întrebări precum ”unde te vezi peste cinci ani?“ sau ”ce ştii despre compania noastră“, iar Costin Tudor considera că la momentul interviului deja aceste informaţii trebuia să fie clare pentru candidat, iar acesta să le fi obţinut din surse credibile. Chiar dacă la momentul acela exista o platformă similară în România, care urmărea să adreseze această nevoie şi pe care el o urmărea deopotrivă ca angajator, dar şi candidat, a observat nevoia unor îmbunătăţiri. ”Platforma se baza pe o structură de forum în care toţi utilizatorii puteau să spună orice, legat de subiect sau nu, fără moderare, astfel că discuţiile nu erau la nivelul necesar de profesionalism; totodată, era loc de îmbunătăţiri şi în ceea ce priveşte designul.“

    A cercetat mai mult această nişă şi astfel i-a venit ideea să o atace. Spune că, deşi a durat mult să explice programatorului ce îşi doreşte să realizeze, a durat aproximativ o lună până să lanseze proiectul. De atunci, investiţia a fost direcţionată în costul programării – şi o aproximează în linii mari la aproximativ 50.000 de euro. Nu a renunţat la locul de muncă din cadrul companiei IT, unde a lucrat tot timpul în paralel. ”O zi are, la urma urmei, 24 de ore şi, având în vedere că operaţional nu sunt implicat efectiv, nu îmi trebuie foarte mult timp să trasez nişte direcţii – de business, cum trebuie să ne poziţionăm în piaţă etc“. De altfel, spune că până nu demult nu privea platforma ca pe o afacere, ci pur şi simplu ca pe un proiect personal, în afara orelor de serviciu. Numărul utilizatorilor a crescut însă constant, în mod organic, atât în ceea ce îi priveşte pe candidaţi, cât şi pe angajatori; mai mult decât atât, ei au început să se implice direct în discuţiile cu angajaţii, prin cererea de plasare a unor elemente de branding, poze de birouri, astfel că Tudor a sesizat şi oportunitatea dezvoltării businessului.

    El a observat că platforma este cel mai des folosită de candidaţi cu studii superioare sau care sunt pe cale să finalizeze studiile superioare – level entry, middle entry, specialişti sau experimentaţi. |n ceea ce priveşte companiile, au început să câştige teren profilurile personalizate ale companiilor, diferite de cele standard – spre exemplu cele care includ în profilul lor poze sau elemente video, cum sunt cele cu birouri. Cerinţele utilizatorilor depind de nivelul de carieră în care se află: pentru level entry contează mai puţin salariul şi primează dorinţa de a-şi găsi un job. ”Salariul este un subiect fierbinte, dar nu aş putea spune că este chiar pe primul loc, depinde foarte mult de profilul utilizatorului. Pentru ei contează foarte mult cum este văzut managementul respectivei companii sau cum sunt colegii, care sunt şansele de dezvoltare în compania respectivă, flexibilitatea managementului.“ |n ceea ce priveşte secţiunea de evaluări, aici argumentele pro şi contra sunt puse în balanţă. ”Evaluările făcute de utilizatori sunt în balanţă, argumentele pro şi contra sunt echilibrate – dacă sunt comentarii doar pro sau contra, sunt mai puţin luate în considerare, fiind considerate extreme.“

  • Câţi bani trebuie să economiseşti pentru a te putea pensiona la 40 de ani

    Pentru a afla care e valoarea ideală, stabileşte mai întâi ce sumă cheltui anual. Odată determinată aceasta, înmulţeşte cu 25 şi asta va fi suma pe care trebuie să o ai în bancă pentru a te putea pensiona.

    Spre exemplu, dacă suma cheltuită anual e de 25.000 de lei, te vei putea pensiona când contul tău de economii atinge valoarea de 625.000 de lei. Dacă cheltuielile tale anuale se ridică la 40.000 de lei, va trebui să economiseşti 1 milion de lei.

    Dacă reuşeşti să strângi banii până la 40 de ani, economiile îţi vor asigura o viaţă uşoară până la 65 de ani. Pentru a nu mai fi nevoit să munceşti niciodată, cea mai bună soluţie e plasarea unei sume într-un fond care să îţi aducă o dobândă de 4-5% pe an.

    Prin urmare, faceţi calculele şi deschideţi un cont de economii, pentru că s-ar putea să ieşiţi la pensie mai repede decât v-aţi imaginat.

  • Tânărul care dezvăluie „secretele” tuturor angajatorilor din România: „Lucrez la această bancă de peste un an. Salariile sunt mici, iar măririle salariale, foarte mici”

    Citatul este, de fapt, unul dintre comentariile postate pe secţiunea de forum a platformei undelucram.ro. Aceasta găzduieşte deopotrivă contribuţii ale utilizatorilor în care ei descriu propriile experienţe legate de lucrul în companii din România – de la atmosfera de la locul de muncă, managementul companiei, detalii despre procesul de recrutare, până la nivelul de salarizare, pachetele de beneficii etc. De asemenea, aici se află şi profiluri ale companiilor angajatoare, împărţite în mai multe secţiunii; în secţiunea de evaluări, de pildă, utilizatorii pot acorda între 1 şi 5 stele unei companii în funcţie de anumite criterii – management, atmosferă.

    O companie din IT,  evaluată cu cinci stele, avea ca puncte pro: mediul de lucru, echipa, flexibilitatea şi contra: pachetul de beneficii, biroul, locaţia. Profilul companiei respective includea chiar şi sfaturile pentru conducere: ”Mai multă transparenţă“. În afara acestor secţiuni, platforma găzduieşte în prezent şi anunţuri de joburi, printr-un parteneriat cu site-ul de anunţuri de joburi Hipo.ro. ”Vrem să fie o platformă all in one, astfel încât un candidat care foloseşte site-ul să găsească aici aproximativ tot ce are nevoie despre compania care îl interesează astfel încât să poată lua o decizie referitoare la angajarea sa“, spune Costin Tudor, tânărul de 35 ani care, în paralel cu munca de angajat într-o companie IT, a lansat undelucram.ro.

    Recent, start-up-ul a primit o finanţare de 100.000 de euro de la alţi trei investitori în start-up-uri, care au devenit şi asociaţii lui Tudor. ”Este vorba despre o investiţie progresivă. |n primul an de activitate, vom investi peste 100.000 de euro, urmând ca după primul an să mai existe o investiţie“, spune antreprenorul, care este discret în ceea ce priveşte numele noilor săi asociaţi. În prezent, numărul utilizatorilor platformei a ajuns la peste 7.000 zilnic, dar cifrele sunt în creştere. ”Estimez că vom trece de pragul 15.000 pe zi anul acesta, o ţintă personală ar fi să depăşim pragul de 30.000 de utilizatori în 2018.“

    Platforma există din septembrie 2011, iar Costin Tudor povesteşte că ideea i-a venit din dorinţa de a avea un proiect propriu, pe care să îl coordoneze în afara orelor de la birou. El a absolvit în 2005 studiile Facultăţii de Inginerie Economică în limba germană, pe care le-a completat în 2007 cu un MBA de Antreprenoriat şi Inovaţie la ASE, tot în limba germană. După absolvire, s-a angajat într-o companie din domeniul IT, unde lucrează şi acum, în paralel cu activitatea de antreprenor. ”Ideea dezvoltării acestei platforme a venit mai mult dintr-un spirit antreprenorial; mi-am dorit dintotdeauna să am ceva al meu şi, mai mult decât ceva al meu – ceva nou, ceva altfel.“ Spune că a aşezat pe hârtie mai multe idei, care au sfârşit în cele din urmă în sertar; apoi, fiindcă la locul său de muncă a avut o legătură tangenţială cu recrutarea şi alegerea candiaţilor, a descoperit o nevoie reală a acestora de a avea angajatori mai transparenţi.

    La vremea respectivă, la interviurile de angajare erau populare întrebări precum ”unde te vezi peste cinci ani?“ sau ”ce ştii despre compania noastră“, iar Costin Tudor considera că la momentul interviului deja aceste informaţii trebuia să fie clare pentru candidat, iar acesta să le fi obţinut din surse credibile. Chiar dacă la momentul acela exista o platformă similară în România, care urmărea să adreseze această nevoie şi pe care el o urmărea deopotrivă ca angajator, dar şi candidat, a observat nevoia unor îmbunătăţiri. ”Platforma se baza pe o structură de forum în care toţi utilizatorii puteau să spună orice, legat de subiect sau nu, fără moderare, astfel că discuţiile nu erau la nivelul necesar de profesionalism; totodată, era loc de îmbunătăţiri şi în ceea ce priveşte designul.“

    A cercetat mai mult această nişă şi astfel i-a venit ideea să o atace. Spune că, deşi a durat mult să explice programatorului ce îşi doreşte să realizeze, a durat aproximativ o lună până să lanseze proiectul. De atunci, investiţia a fost direcţionată în costul programării – şi o aproximează în linii mari la aproximativ 50.000 de euro. Nu a renunţat la locul de muncă din cadrul companiei IT, unde a lucrat tot timpul în paralel. ”O zi are, la urma urmei, 24 de ore şi, având în vedere că operaţional nu sunt implicat efectiv, nu îmi trebuie foarte mult timp să trasez nişte direcţii – de business, cum trebuie să ne poziţionăm în piaţă etc“. De altfel, spune că până nu demult nu privea platforma ca pe o afacere, ci pur şi simplu ca pe un proiect personal, în afara orelor de serviciu. Numărul utilizatorilor a crescut însă constant, în mod organic, atât în ceea ce îi priveşte pe candidaţi, cât şi pe angajatori; mai mult decât atât, ei au început să se implice direct în discuţiile cu angajaţii, prin cererea de plasare a unor elemente de branding, poze de birouri, astfel că Tudor a sesizat şi oportunitatea dezvoltării businessului.

    El a observat că platforma este cel mai des folosită de candidaţi cu studii superioare sau care sunt pe cale să finalizeze studiile superioare – level entry, middle entry, specialişti sau experimentaţi. |n ceea ce priveşte companiile, au început să câştige teren profilurile personalizate ale companiilor, diferite de cele standard – spre exemplu cele care includ în profilul lor poze sau elemente video, cum sunt cele cu birouri. Cerinţele utilizatorilor depind de nivelul de carieră în care se află: pentru level entry contează mai puţin salariul şi primează dorinţa de a-şi găsi un job. ”Salariul este un subiect fierbinte, dar nu aş putea spune că este chiar pe primul loc, depinde foarte mult de profilul utilizatorului. Pentru ei contează foarte mult cum este văzut managementul respectivei companii sau cum sunt colegii, care sunt şansele de dezvoltare în compania respectivă, flexibilitatea managementului.“ |n ceea ce priveşte secţiunea de evaluări, aici argumentele pro şi contra sunt puse în balanţă. ”Evaluările făcute de utilizatori sunt în balanţă, argumentele pro şi contra sunt echilibrate – dacă sunt comentarii doar pro sau contra, sunt mai puţin luate în considerare, fiind considerate extreme.“

  • Tehnologia obligă băncile să se schimbe dacă nu vor să piardă clienţi

    În septembrie anul acesta ING România a anunţat lansarea primului credit de nevoie personale instant, ce poate fi obţinut doar online, fără să fii nevoit să te deplasezi la o sucursală. ”Este practic acelaşi credit pe care-l ofeream în sucursale, doar că acum este şi online“, dă asigurări Daniel Llano Manibardo, director retail banking al ING. Acest lucru este posibil datorită protocolului de lucru cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) şi a semnăturii electronice certificate care are aceeaşi valoare legală cu semnătura tradiţională.

    Clientul ING solicită emiterea unui certificat digital de către InfoCERT SPA Italy, prin intermediul Home’Bank, pe care îl va folosi pentru a semna termenii şi condiţiile creditului. Cei care vor să acceseze un astfel de împrumut trebuie să aibă cel puţin 18 ani, să fi fost angajat timp de cel puţin un an şi cel puţin 6 luni la actualul angajator, dar şi să aibă venituri stabile (salariu sau pensie) raportate la ANAF de minimum 1.000 de lei.

    ”Suntem foarte fericiţi de rezultatele acestui împrumut. Am avut o lansare graduală pentru a putea culege feedback de la clienţi“, spune Manibardo. El nu oferă informaţii precise despre numărul de aplicanţi sau de credite acordate până acum, invocând că nu poate divulga informaţii înainte de închiderea semestrului financiar; menţionează însă că au acordat sute de astfel de împrumuturi.

    Rata dobânzii este fixă şi variază între 8,25% şi 11,95%. Cea mai mică rată este obţinută de clienţii care au salariu la ING şi care optează pentru asigurare. ”Oferim discount-uri la asigurare dacă aleg un împrumut pentru a încuraja clienţii să se protejeze. Când comparăm nivelul de credite neperformante cu cele din piaţă, ING este la jumătate“, explică directorul de retail al ING decizia de a promova achiziţia unei asigurări.

    Acum doar clienţii ING pot avea acces la acest împrumut, dar în viitor – pe parcursul anului viitor – va fi disponibil şi celor care încă nu au o relaţie cu această bancă.

    Ideea acestui credit a apărut în urmă cu doi ani; în septembrie 2015, ING a lansat creditele instant în colaborare cu ANAF. ”Vânzările s-au triplat şi satisfacţia clienţilor a crescut“, spune Daniel Llano Manibardo. Clienţii au întrebat de ce era nevoie să meargă la sucursale pentru a accesa un astfel de împrumut; acest fapt i-a pus pe gânduri pe reprezentanţii ING.
    Răspunsul a fost în semnătura digitală sau semnătura electronică, echivalent al semnăturii tradiţionale şi care are aceeaşi valoare legală ca şi cea de pe hârtie. Astfel, o persoană ar putea să semneze pentru un împrumut, să-şi plătească taxele, să înfiinţeze o companie sau chiar să voteze. Lucruri deja posibile în Estonia datorită sistemului digital pus la punct în detaliu.

    Practic, semnătura electronică este un număr reglementat de către Uniunea Europeană, însă nu este o metodă de semnare de acte foarte întâlnită în rândul consumatorilor, ci mai degrabă  una care uşurează activitatea companiilor. ”Existau nişte bariere pentru utilizarea unei astfel de semnături. Prima era că trebuia să meargă într-un loc fizic pentru a putea solicita o semnătură digitală şi a doua era costul şi faptul că trebuie să plătească pentru a reînnoi acest certificat“, spune Manibardo; el precizează că ING se ocupă de aceste costuri, dar o dată la trei ani clientul trebuie să plătească pentru reînoirea certificatului.

    Clienţii tot mai mobili şi mai mereu online preferă interacţiunile în mediul virtual, lucru vizibil şi în statisticile băncii olandeze. în acest moment, un client vizitează o sucursală la fiecare 10 luni, sună la fiecare nouă luni şi se conectează la aplicaţie la fiecare trei zile. Mai mult, numărul de interacţiuni online cu banca a crescut de la 20 de milioane anul trecut, la 60 de milioane în prezent. ”Aproape 60% dintre clienţii ING interacţionează cu banca prin canalale digitale“.

    El atribuie această creştere faptului că ING se află în expansiune atât în ce priveşte cota de piaţă, dar şi activele; acest lucru este influenţat şi de apetitul tot mai mare pentru serviciile bancare online. 24% dintre clienţi accesau Home’Bank la începutul lui 2017, dar până la final, această pondere ar urma să ajungă la 35%. ”Toate produsele noastre vor fi disponibile şi online. Asta este evoluţia naturală a lucrurilor. Iar asta va fi o realitate la anul. în acest moment, jumătate din produsele ING sunt disponibile online“, explică directorul de retail strategia de digitalizare a băncii.

    Un alt serviciu non-tradiţional pe care ING îl oferă este ING Bazar, ce poate fi accesat din aplicaţia Home’Bank, prin care utilizatorii pot obţine discount-uri la cumpărături. Din 2015, când a fost implementat serviciul, peste 50.000 de clienţi (în jur de 20% dintre clienţii care au Home’Bank) au cumpărat produse prin bazar şi ”au beneficiat de discount-uri cumulate de peste 1 milion de euro“, potrivit lui Daniel Llano Manibardo.

    ”Industria bancară se transformă, mergem dincolo de bankingul tradiţional, explorăm oportunităţi noi şi ne gândim cum putem fi relevanţi pentru clienţii noştri“, adaugă Manibardo. într-adevăr, băncile trebuie să găsească metode noi de a atrage clienţi şi de a-i menţine, mai ales în condiţiile în care tot mai multe startup-uri din zona de fintech (financial technology) au propuneri interesante şi astfel ar putea să atragă din clienţii băncilor. Startup-ul din Marea Britanie pe nume Loot poate administra banii clientului la fel ca orice bancă şi poate emite un card cu care poţi face cumpărături, însă spre deosebire de instituţiile de banking, Loot poate analiza profilul consumatorului şi poate vedea unde şi în ce fel îşi cheltuieşte clientul banii astfel încât să poată face predicţii şi avertizări. Astfel, Loot ajută utilizatorul să-şi administreze mai bine finanţele şi cheltuielile. Un lucru pe care o bancă nu-l face astăzi. Acesta este doar un exemplu al micilor companii financiare care propun servicii inedite pentru clienţii băncilor.

    În 2015, numai în SUA au fost fondate 1.000 de companii fintech, dar în anul următor numărul acestora s-a înjumătăţit; în 2017 au apărut 88 de companii de acest fel. în prezent, multe dintre companii aleg să lucreze pentru marile bănci. ”Avem parteneriate cu peste 100 de startup-uri Fintech. Faptul că lucrăm cu ei ne aduce agilitate, experienţă antreprenorială şi o viziune asupra tehnologiei foarte fresh. Noi avem mulţi clienţi, suntem organizaţi, interesaţi de agilitate şi avem resursele să implementăm programe“, spune Manibardo care dă două exemple de astfel de parteneriate.

    Unul în Spania, cu Kabbage, cu ajutorul căruia pot acorda împrumuturi online deoarece acolo nu există un protocol de lucru dintre bănci şi biroul de taxe şi impozite. Altul este Scalable, cu care lucrează pe piaţa din Germania; acest serviciu le permite clienţilor să investească pe bursă, în urma sfaturilor primite din partea unui robot (algoritm). Un sfătuitor robot, care face procesul mai eficient şi care le permite clienţilor să facă investiţii cu aceeaşi acurateţe precum un om, susţine Manibardo; şi, bineînţeles, cu un cost mai mic pentru companie.

    Întrebat dacă un astfel de serviciu – investiţii ghidate de un algoritm – ar putea ajunge şi în România, Manibardo răspunde că în cadrul ING diferite produse sunt testate în mai multe ţări şi când au succes este luată în calcul introducerea şi pe alte pieţe.
    Dacă nu era deja evident, la fel ca şi în cazul altor industrii şi cea bancară se află sub influenţa tehnologizării; unele bănci au început să implementeze chatbots cu care clienţii pot discuta, dar şi algoritmi de inteligenţă artificală cu ajutorul cărora instituţiile financiare pot colecta mai multe informaţii despre nevoile şi dorinţele clienţilor lor. ”De exemplu, dacă un client intră des pe pagina produsului de economisire, înseamnă că e interesat şi noi trebuie să ţinem cont de asta când îi oferim următorul produs. Sucursala ar trebui să aibă informaţia, cei de la call center ar trebui să ştie asta şi aşa mai departe“.

    ”Bankingul, la fel ca orice alt serviciu, trece printr-o transformare semnificativă şi este foarte influenţat de digitalizarea economiei“, concluzionează Daniel Llano Manibardo şi precizează că aproape jumătate din oamenii de la divizia ING retail România nu lucrau în banking în urmă cu trei ani, explicaţia fiind că este nevoie de oameni din industrii diferite pentru a se adapta la noile trenduri.

     

  • Când vine vorba de salariile bancherilor centrali, e mai profitabil să fii belgian

    Economia belgiană reprezintă o optime din cea a Germaniei, şi totui Smets câştigă cu opt procente mai mult decât preşedintele băncii centrale germane (Bundestag), Jens Weidmann. 

  • A primit undă verde: Încă o bancă dispare din România

    Atât Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA, cât şi Veneto Banca SpA Italia Montebelluna Sucursala Bucureşti activează în domeniul serviciilor financiare şi bancare.
     
    Autoritatea de concurenţă a evaluat operaţiunea din punct de vedere al compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal şi a constatat că activităţile companiilor nu se suprapun în România. 
     
    Intesa Sanpaolo a ajuns în urma tranzacţiei de cumpărare a Veneto Banca la o cotă de piaţă cumulată după active de peste 2% şi va avea o reţea formată din 50 de unităţi în România. Italienii de la Intesa operează pe piaţa românească prin două subsidiare, respectiv banca comercială Intesa San­paolo România SA şi Intesa Sanpaolo SpA Torino – sucursala Bucureşti, inregistrata dupa preluarea Veneto.
     

  • O nouă săptămână neagră pentru cei care au credite în lei: indicele ROBOR, la cel mai mare nivel din ultimii trei ani şi patru luni

    De asemenea, indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, s-a majorat la 2,04%, de la 2,03%, cât a fost cotat pe 24 octombrie.

    Mai mult, indicele ROBOR la nouă luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a crescut la 2,09%, de la 2,08%, valoarea înregistrată miercuri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR: Creditul guvernamental a crescut cu 9,4% în ultimele 12 luni, soldul se apropie de 100 de miliarde de ei

    De cealaltă parte, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 7,3% faţă de 30 septembrie 2016, pe seama majorării cu 17,1% a componentei în lei şi a diminuării cu 5,3% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 8,3%).

    Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în luna septembrie 2017 cu 1,4% faţă de luna august 2017, până la nivelul de 232,7 miliarde de lei. Creditul în lei s-a majorat cu 1,9%, în timp ce creditul în valută exprimat în lei a crescut cu 0,6% (exprimat în euro, creditul în valută s-a majorat cu 0,4%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veşti proaste pentru românii cu rate: Indicele ROBOR la trei luni a crescut la 1,85%, cea mai mare valoare din ultimii trei ani

    Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, a rămas la valoare de 2,02%, înregistrată vineri.

    ROBOR la nouă luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a rămas la 2,08%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veşti proaste pentru românii cu rate: Indicele ROBOR la trei luni a crescut la 1,85%, cea mai mare valoare din ultimii trei ani

    Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, a rămas la valoare de 2,02%, înregistrată vineri.

    ROBOR la nouă luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a rămas la 2,08%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro