BusinessMagazin

Tag: alegeri

  • Alegeri în Grecia: Coaliţii pe care le-ar putea face partidul Syriza pentru a-şi asigura majoritatea absolută

    Cele două partide cu care este posibilă o alianţă sunt foarte diferite: proeuropenii de centru-stânga din partidul To Potami (Râul) şi Grecii Independenţi, naţionalişti.

    Ambele formaţiuni au avertizat deja că vor refuza să participe la un Guvern din care face parte cealaltă.

    To Potami (La Rivière)

    Creat în aprilie 2014, partidul proeuropean vrea să reprezinte vocea bunului simţ în Grecia. Acesta şi-a făcut intrarea pe scena politică greacă reuşind să trimită doi deputaţi (din totalul de 21 ai Greciei) în Parlamentul European, după alegerile din mai.

    Fondatorul său este o fostă vedetă de televiziune, Stavros Theodoroakis, care împărtăşeşte cu Syriza convingerea necesităţii negocierii datoriei elene, dar nu cu preţul ieşirii din zona euro.

    “Vom susţine eforturile depuse pentru menţinerea Greciei în Europa”, a declarat Theodorakis duminică, în timp ce partidul său ar fi obţinut acelaşi număr de locuri (17) ca cel de inspiraţie neonazistă Zori Aurii, clasat pe locul al treilea.

    El a subliniat în timpul campaniei că, “potrivit sondajelor, 55 la sută dintre greci vor ca Potami să participe la guvernare şi nu vom amâna acest moment”.

    În opinia lui Theodorakis, trebuie să aibă loc o discuţie despre problema datoriei elene, “şi nu este vorba decât despre o problemă greacă”.

    Dar duminică, el a declarat că nu va participa la un Guvern care include “antieuropeni”, desemnând foarte clar prin acest cuvânt Grecii Independenţi.

    Grecii Independenţi (ANEL)

    Partidul s-a născut în mijlocul crizei, fiind fondat de Panos Kammenos, în vârstă de 49 de ani, un disident din Noua Democraţie, formaţiunea premierului în exerciţiu, conservatorul Antonis Samaras.

    Dar în decembrie, acest partid de dreapta, cu o orientare suverană puternică, a ajutat Syriza să obţină convocarea de alegeri legislative anticipate, abţinându-se să îl voteze pe candidatul la prezidenţiale prezentat de Samaras.

    Acest blocaj a antrenat dizolvarea Parlamentului.

    Afişele de campanie ale ANEL îl prezintă pe Kammenos într-un magazin de modelism în timp ce îi dă sfaturi unui băieţel pe nume Alexis pentru a-şi conduce trenul electric.

    Kammenos a pretins în timpul campaniei că persoanele apropiate Guvernului Samaras au încercat să îi corupă pe doi dintre deputaţii săi pentru a-i convinge să voteze în favoarea candidatului la prezidenţiale.

    ANEL ar prefera să facă parte dintr-o coaliţie condusă de Syriza, dar nu este sigur că va primi această invitaţie. Kammenos a declarat totuşi că nu ar accepta să colaboreze cu Potami.

    Partidul ar urma să obţină 13 mandate în noul Parlament.

  • Extrema-strângă câştigă alegerile în Grecia: Partidul Syriza, pe primul loc în scrutin, cu un avans de 6% – rezultate parţiale

    UPDATE 21:53 – Partidul Syriza, pe primul loc în scrutinul din Grecia, cu un avans de 6% – rezultate parţiale

    Conform rezultatelor parţiale, partidul Noua Democraţie (centru-dreapta), condus de premierul Antonia Samaras, a obţinut 28,7%.

    Formaţiunea neonazistă Zori Aurii este pe locul al treilea, cu 6,3% din sufragii.

    Mişcarea de centru-stânga Potami a primit 6,1% din voturi, Partidul Comunist (KKE, de stânga), 5%, iar socialiştii (PASOK), 4,5%.

    “Pare a fi o victorie istorică; alegătorii greci au transmis un mesaj care nu influenţează doar Grecia, ci răsună în întreaga Europă”, a declarat Panos Skourletis, purtătorul de cuvânt al partidului de extremă-stânga Syriza.

    Dacă sondajele se vor confirma, Alexis Tsipras, în vârstă de 40 de ani, are şanse să devină cel mai tânăr premier pe care Grecia l-ar avea în ultimii 150 de ani.

  • Senatorul PSD Sorin Bota cere organizarea congresului şi alegeri interne în partid

    Bota spune într-o scrisoare deschisă remisă MEDIAFAX că nici până în prezent nu a fost stabilită responsabilitatea pierderii alegerilor prezidenţiale, care “a scos în faţă problemele mari ale partidului şi ale guvernării”.

    “Prezidenţialele din 2014 au reprezentat cel mai sever eşec al unui candidat susţinut de PSD. Deşi trebuia să facem o analiză pertinentă a cauzelor acestei catastrofe electorale, acest lucru nu s-a întâmplat. Nici până azi nu am stabilit responsabilităţi şi nu am luat măsurile pentru a reforma şi a redresa partidul”, spune senatorul PSD.

    El cere sprijinul colegilor pentru susţinerea demersurilor prezentate în scrisoarea deschisă, care cuprinde trei măsuri.

    “Efectuarea unei analize obiective a cauzelor care au dus la pierderea alegerilor şi stabilirea responsabilităţilor, inclusiv în cazul votului din Diaspora; Revenirea în partid a membrilor noştri excluşi la sfârşitul anului trecut; Crearea unei Comisii de pregătire şi organizare a Congresului care să includă reprezentanţii tuturor curentelor din partid, care să genereze o dezbatere internă autentică şi să se garanteze alegeri interne corecte cu toţi membrii de partid, conform Statutului PSD”, enumeră Bota în scrisoare.

  • Senatorul PSD Sorin Bota cere organizarea congresului şi alegeri interne în partid

    Bota spune într-o scrisoare deschisă remisă MEDIAFAX că nici până în prezent nu a fost stabilită responsabilitatea pierderii alegerilor prezidenţiale, care “a scos în faţă problemele mari ale partidului şi ale guvernării”.

    “Prezidenţialele din 2014 au reprezentat cel mai sever eşec al unui candidat susţinut de PSD. Deşi trebuia să facem o analiză pertinentă a cauzelor acestei catastrofe electorale, acest lucru nu s-a întâmplat. Nici până azi nu am stabilit responsabilităţi şi nu am luat măsurile pentru a reforma şi a redresa partidul”, spune senatorul PSD.

    El cere sprijinul colegilor pentru susţinerea demersurilor prezentate în scrisoarea deschisă, care cuprinde trei măsuri.

    “Efectuarea unei analize obiective a cauzelor care au dus la pierderea alegerilor şi stabilirea responsabilităţilor, inclusiv în cazul votului din Diaspora; Revenirea în partid a membrilor noştri excluşi la sfârşitul anului trecut; Crearea unei Comisii de pregătire şi organizare a Congresului care să includă reprezentanţii tuturor curentelor din partid, care să genereze o dezbatere internă autentică şi să se garanteze alegeri interne corecte cu toţi membrii de partid, conform Statutului PSD”, enumeră Bota în scrisoare.

  • Victoria conservatoarei Kolinda Grabar Kitarovici la alegerile prezidenţiale din Croaţia, confirmată de rezultatele oficiale

    Ea este prima femeie preşedinte în Balcani, aleasă prin sufragiu universal.

    “Doamna Kolinda Grabar Kitarovici a câştigat o luptă democratică şi o felicit”, a declarat Josipovici, recunoscându-şi înfrângerea.

    Îmbrăcată într-o rochie neagră cu guler alb, ţinându-şi soţul de mână, această femeie în vârstă de 46 de ani s-a bucurat de victorie în faţa simpatizanţilor săi care îi scandau numele.

    “Vă promit că Croaţia va fi o ţară bogată şi prosperă, una dintre ţările cele mai dezvoltate ale Uniunii Europenii şi din lume”, a declarat ea.

    Candidata taberei conservatoare a obţinut 50,4 la sută din voturi faţă de 49,6 la sută Josipovici, potrivit rezultatelor după numărarea a 99,3 la sută din voturi, prezentate de Comisia electorală centrală.

    În această ţară, care de şase ani se confruntă cu o criză economică gravă, după primul tur organizat în urmă cu două săptămâni, Josipovici, în vârstă de 57 de ani, jurist de profesie şi compozitor de muzică clasică, ce a candidat pentru un al doilea mandat de cinci ani, a devansat-o la diferenţă mică pe fosta şefă a diplomaţiei (2005-2008).

    Rezultatul primului tur i-a adus o lovitură dură lui Josipovici, candidatul coaliţiei de stânga aflate la putere (SPD), pe care sondajele îl considerau iniţial ca fiind marele favorit.

    În această fostă republică iugoslavă, independentă din 1991 şi devenită în 2013 cel de-al 28-lea membru al Uniunii Europene, nivelul de participare la scrutin a fost de 58,9 la sută, cu 12 puncte procentuale mai mare decât la primul tur.

    Alegătorii din această ţară cu 4,2 milioane de locuitori au sancţionat lipsa de fermitate a lui Josipovici în faţa incapacităţii Guvernului de a redresa economia.

    În cursul zilei, după ce a votat, Grabar Kitarovici a promis să “abordeze cu îndrăzneală şi hotărâre toate problemele din cauza cărora suferă ţara”.

    “Sunt convinsă de victoria mea. Cred că cetăţenii vor alege schimbarea pentru (…) dezvoltare, creştere economică şi stabilitate socială”, a afirmat ea.

    După primul tur, premierul Zoran Milanovici, a recunoscut că performanţele economice slabe ale Cabinetului său au reprezentat “o povară” pentru preşedintele în exerciţiu.

    Croaţia este în recesiune aproape permanentă din 2008, iar datoria publică a acestei ţări reprezintă aproximativ 80 la sută din PIB. Nivelul şomajului se apropie de 20 la sută, un tânăr din doi neavând loc de muncă.

    Conservatorii din cadrul Comunităţii Democratice Croate (HDZ) vor să profite de această situaţie pe scena politică în vederea alegerilor legislative prevăzute pentru sfârşitul lui 2015.

    Cei doi candidaţi au promis să redreseze economia, chiar dacă aceste atribuţii nu ţin de funcţia prezidenţială. În termenii Constituţiei croate, preşedintele dispune de atribuţii limitate. El este comandantul suprem al forţelor armate şi gestionează împreună cu Guvernul politica externă.

    Josipovici a fost al treilea preşedinte croat de la independenţa ţării, în 1991. El a fost ales în 2010 pentru promisiunile sale de a elimina corupţia care subminează ţara.

  • Germania este încrezătoare că Grecia îşi va respecta angajamentele

    “Grecia şi-a respectat angajamentele în trecut. Guvernul presupune astfel că Grecia va continua să îşi respecte angajamentele contractuale” faţă de creditorii săi, a declarat Georg Streiter pentru AFP.

    Acesta a răspuns astfel informaţiilor publicate sâmbătă de Der Spiegel, potrivit cărora cancelarul german Angela Merkel ar fi dispusă să lase Grecia să iasă din zona euro, în cazul în care stânga radicală ar pune în cauză politica de austeritate bugetară în această ţară.

    “Guvernul german consideră aproape inevitabilă o ieşire (a Greciei) din zona euro, dacă liderul opoziţiei Alexis Tsipras (stânga radicală Syriza) va conduce Guvernul după algerile (legislative), va abandona linia de austeritate bugetară şi nu va mai rambursa datoria ţării”, afirmă site-ul de Internet al săptămânalului, sprijinindu-se pe “surse apropiate Guvernului german”.

    Angela Merkel şi ministrul de Finanţe Wolfgang Schäuble (amândoi coservatori) au considerat “suportabilă o ieşire a ţării din zona euro din cauza progreselor înregistrate de zona euro de la summitul pe tema crizei din 2012”, asigură Spiegel Online, citând aceleaşi surse.

    Liderul Syriza, Alexis Tsipras, a declarat că vrea să pună capăt politicii de austeritate impuse ţării de creditorii internaţionali (troica UE-BCE-FMI) în schimbul unui împrumut de 240 de miliarde de euro. El vrea, de asemenea, să negocieze o nouă restructurare a datoriei publice.

    Parlamentul grec a anunţat miercuri dizolvarea sa şi a confirmat organizarea la 25 ianuarie a alegerilor legislative anticipate la care stânga radicală Syriza este favorită în sondaje.

  • ANALIZĂ: Partidele, aproape de colaps financiar după prezidenţiale, care le-au costat 7,2 milioane euro – INFOGRAFIC

    Datoriile acumulate de partide de-a lungul anilor scot, însă, la iveală sistemul legislativ precar în materia finanţării partidelor politice. Acesta permite cheltuieli în campaniile electorale cu mult mai mari decât veniturile realizate în mod tradiţional de formaţiunile politice, dar fără un control riguros din partea autorităţilor.

    Scrutinul prezidenţial a fost dovada mobilizării ”pe datorie” a instrumentelor de partid, în scopul câştigării celei mai râvnite funcţii în statul român: poziţia de preşedinte.

    Alegerile au adus toate partidele şi candidaţii independenţi în situaţia de a cheltui aproximativ 7,2 milioane de euro, adică 32.230.686 de lei, conform cifrelor raportate în mod oficial.

    Pe de altă parte, numai primii şase competitori electorali au încheiat campania prezidenţială cu datorii de aproape 4 milioane de euro (17,7 milioane de lei), în fruntea acestora regăsindu-se PSD-UNPR-PC.

    De altfel, social-democraţii au cheltuit de trei ori mai mult decât veniturile pe care le-au realizat înainte şi în timpul campaniei prezidenţiale.

    Alianţa PSD-UNPR-PC a intrat în alegeri cu 6.457.861 de lei venituri, conform bilanţului contabil realizat după alegeri, însă a avut cheltuieli de 20.136.729 de lei. Această cifră reprezintă mai mult de jumătate din totalul cheltuielilor realizate de toate partidele şi candidaţii la prezidenţiale.

    Social-democraţii au beneficiat de donaţii în timpul campaniei în cuantum de 3.729.969 de lei, iar alţii 2.727.892 au reprezentat venituri din transfer de la partid realizate înaintea campaniei.

    Cele mai mari cheltuieli realizate pentru Victor Ponta, candidatul susţinut de PSD-UNPR-PC, au fost cu ”tipăriturile şi materialele promoţionale” (10.002.943 de lei), cu publicitatea stradală (6.566.454 de lei), urmate de cheltuielile cu publicitatea în presă, radio şi TV (2.396.203 de lei) şi cheltuielile cu servicii (483.488 de lei).

    La finalul alegerilor prezidenţiale PSD-UNPR-PC mai avea de achitat facturi de 13.835.961 de lei.

    Situaţia financiară a PSD este cu atât mai delicată după ce la alegerile europarlamentare din luna mai PSD-UNPR-PC a înregistrat datorii neachitate de 2.971.045 de lei, după ce cheltuise în campanie 7.943.361 de lei.

    La începutul acestui an, bilanţul financiar al PSD releva datorii istorice ale partidului: 17.973.299 de lei reprezentau datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an, iar 14.100.225 de lei figurau ca datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an. Cu toate acestea, în cursul anului trecut – 2013 fiind un an neelectoral – PSD a reuşit să realizeze venituri de 15.203.654 de lei, dar şi cheltuieli de 14.188.357 de lei, deci un excedent de 1.015.297 de lei.

     

    Noul PNL, rezultat în urma fuziunii, cumulează atât datoriile vechiului PNL, cât şi ale PDL

    Alianţa Creştin Liberală, dintre PNL şi PDL, a cheltuit 7.291.221 de lei, faţă de cei 5.029.548 de lei venituri realizate înaintea şi în timpul campaniei. 1.374.309 de lei au fost venituri transferate de la cele două partide, în timp ce 3.655.239 de lei au fost donaţii din timpul campaniei electorale.

    La aproape toate categoriile de cheltuieli, PNL-PDL au înregistrat cifre mai mici decât PSD-UNPR-PC, cu excepţia cheltuielilor cu servicii (801.903 de lei), care au fost duble faţă de social-democraţi.

    În rest, ACL a avut cele mai mari cheltuieli cu tipăriturile şi materialele promoţionale (2.802.377 de lei), urmate de publicitate stradală (2.382.959 de lei) şi publicitatea în presă, radio şi TV (854.208 de lei). În final, PNL şi PDL au menţionat datorii neachitate de 2.730.481 de lei.

    Fuziunea dintre PNL şi PDL face ca noul partid, care poartă numele PNL, să preia atât beneficiile financiare cât şi datoriile celor două formaţiuni. Astfel, la europarlamentare PDL a avut datorii neachitate la finalul scutinului de 647.857 de lei, după ce cheltuise în campanie 1.988.628 de lei. La începutul anului, PDL trebuia să achite 9.112.531 de lei, reprezentând datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an.

    Cu toate acestea, bilanţul financiar al anului 2013 punea PDL în situaţia de a fi cheltuit cu 1.591.434 lei mai mult decât veniturile realizate – 5.474.992 de lei.

    La rândul său, PNL se afla într-o situaţie mult mai delicată, pe de o parte faţă de propriile angajamente, pe de altă parte faţă de datoriile înregistrate în USL împreună cu PSD.

    Din alegerile europarlamentare PNL a ieşit cu datorii neachitate de 4.546.183 de lei, după ce cheltuise 7.234.547 de lei în perioada campaniei electorale. Aceasta după ce liberalii menţionau în bilanţul contabil pentru anul trecut că pe parcursul acestui an trebuie să achite datorii de 15.352.376 de lei. PNL a avut în 2013 venituri de 9.219.922 de lei şi cheltuieli de 9.464.889 de lei, înregistrând un deficit de 244.967 lei.

    De asemenea, PSD şi PNL mai au împreună angajamentele financiare ale Uniunii Social Liberale, care la începutul anului menţiona în bilanţul financiar că are de achitat pe parcursul lui 2014 datorii de 9.717.081 de lei. USL menţiona că a avut anul trecut venituri de 1.001.222 de lei şi cheltuieli duble – 2.021.943 de lei.

     

    Udrea şi Tăriceanu au datorii din campanie de câte aproximativ 100.000 de euro

    Partidul Mişcarea Populară a cheltuit pentru campania Elenei Udrea de la prezidenţiale 1.828.028 de lei, în condiţiile în care veniturile PMP s-au ridicat la 1.275.510 de lei: 458.000 din transfer de la partid, iar 817.510 de lei donaţii obţinute în perioada campaniei.

    PMP a dat pe tipărituri şi materiale promoţionale 968.656 de lei, pentru publicitate în presă, radio şi TV 742.855 de lei, iar pentru publicitate stradală 90.849 de lei, în timp ce cheltuielile cu serviciile au fost de 10.000 de lei.

    La finalul campaniei PMP mai avea datorii reprezentând facturi neachitate de 663.918 de lei. În urma alegerilor europarlamentare PMP a rămas cu datorii neachitate de 422.946 de lei, după ce cheltuise în campania electorală 1.089.803 de lei.

    UDMR a cheltuit la prezidenţiale 661.654 de lei, în condiţiile în care a înregistrat venituri de 612.031 de lei.

    O situaţie aparte au avut-o la alegerile prezidenţiale candidaţii independenţi, în special Călin Popescu Tăriceanu şi Monica Macovei. Dacă Tăriceanu a înregistrat la finalul campaniei datorii neachitate de 492.106 de lei, în cazul lui Macovei acestea au ajuns la 3.087 de lei.

    Călin Popescu Tăriceanu a înregistrat venituri de 861.259 de lei şi cheltuieli de campanie de 1.353.365 de lei. Monica Macovei a avut venituri de 656.042 de lei şi cheltuieli de 642.674 de lei.

     

    Iohannis – cel mai ieftin vot obţinut în alegeri, Ponta – cel mai scump

    Campania prezidenţială a relevat, totodată, şi faptul că eficienţa electorală nu depinde în primul rând de sumele de bani investite în timpul campaniei electorale. Cu aproape de trei ori mai mulţi bani cheltuiţi în campania electorală de PSD-UNPR-PC, Victor Ponta a obţinut în cele din urmă cu peste un milion de voturi mai puţin decât contracandidatul său, Klaus Iohannis.

    Numărul de voturi obţinut în turul doi raportat la cheltuielile de campanie electorală arată faptul că un singur vot pentru Victor Ponta i-a ”costat” pe social-democraţi 3,8 lei, calculat conform cifrelor oficiale.

    La polul opus, un vot pentru Klaus Iohannis a ”costat” Alianţa Creştin Liberală 1,15 lei, raportând cheltuielile de campanie la numărul de voturi din turul doi.

    În cazul candidaţilor care au participat doar la primul tur al prezidenţialelor, Monica Macovei a obţinut cu cei mai puţini bani, cel mai mare număr de voturi, cu un coeficient de 1,5 lei/vot.

    Elena Udrea, candidatul PMP, a obţinut un coeficient de 3,7 lei/vot, în timp ce Călin Popescu Tăriceanu a ajuns la 2,6 lei/vot, iar candidatul UDMR Kelemen Hunor la 2 lei/vot.

  • Croaţii îşi aleg preşedintele duminică şi speră să iasă din criza economică

    Secţiile de votare au fost deschise la ora 6.00 GMT (8.00, ora României). Primele rezultate sunt aşteptate duminică seara.

    Patru candidaţi luptă pentru cea mai înaltă funcţie în stat, iar Josipovic, un jurist şi compozitor de muzică clasică, ar urma să o înfrunte în turul doi, pe 11 ianuarie, pe candidata taberei conservatoare Kolinda Grabar Kitarovic, un fost ministru de Externe în perioada 2003-2008.

    Potrivit ultimului sondaj, Josipovic, care candidează pentru al doilea mandat succesiv de cinci ani, este creditat cu 46,5% din voturi, iar rivala sa cu 34,9%.

    Constituţia croată oferă preşedintelui ţării puteri limitate. El este comandantul suprem al forţelor armate şi gestionează împreună cu Guvernul politica externă.

    “El este onest, inteligent şi capabil”, a declarat Mario Rozankovic, în vârstă de 30 de ani, precizând că vrea să voteze pentru preşedintele în exerciţiu.

    Într-o ţară care se pregăteşte pentru sărbătorile de la sfârşitul anului, într-o campanie electorală ternă, principalii doi candidaţi au promis să acţioneze pentru a redresa economia, în pofida faptului că aceste atribuţii nu ţin de funcţia prezidenţială.

    Candidata Comunităţii Democratice Croate (HDZ, opoziţie) Grabar Kitarovic, în vârstă de 46 de ani, l-a criticat pe rivalul ei pentru că a “eşuat” să determine Guvernul să implementeze reforme economice.

    “Josipovic nu a spus de ce nu a recurs la atribuţiile prezidenţiale pentru a urni lucrurile. El poartă responsabilitatea, împreună cu Guvernul, pentru situaţia” gravă în care se află ţara, a declarat Kitarovic, o fostă ambasadoare în Statele Unite, numită în 2011 adjunctă a secretarului general al NATO, însărcinată cu informaţii publice.

    “Voi vota pentru Kolinda. Ea este frumoasă şi totodată inteligentă”, a declarat Ivan Janjic, un locuitor din Zagreb. “Ea a renunţat la un post foarte bun în străinătate pentru a-şi servi ţara”, a continuat acest funcţionar în vârstă de 40 de ani.

    – Criza economică continuă

    Croaţia se află în recesiune din 2008, iar datoria publică reprezintă aproape 80% din PIB. Aderarea în 2013 la UE nu a ajutat ţara să iasă din marasmul economic.

    PIB-ul croat urmează să se contracte din nou în 2014, cu aproximativ 0,5%. Rata şomajului atinge 20%, iar un tânăr din doi nu are loc de muncă.

    Josipovic, în vârstă de 57 de ani, este criticat pentru politica sa conciliantă, vizând să “încerce să rămână în termeni buni cu toată lumea”, ceea ce l-a adus, în opinia criticilor săi, în situaţia de a nu avea o opinie clară asupra subiectelor importante.

    Însă, odată cu apropierea alegerilor, el s-a arătat mai ferm şi chiar a criticat Guvernul de centru-stânga (SDP) pentru incapacitatea de a scoate ţara din criza economică.

    El a promis îmbunătăţirea situaţiei economice şi “crearea unui loc de muncă pentru fiecare tânăr din ţară”.

    În pofida faptului că rămâne cel mai popular politician croat, imaginea sa este afectată de eşecul economic al Guvernului condus de către Zoran Milanovic.

    Înainte de alegerile legislative de la sfârşitul lui 2015, acest scrutin reprezintă totodată un test în privinţa raportului de forţe dintre stânga-dreapta (la putere) şi conservatori (în opoziţie).

    Coaliţia aflată la putere este afectată de lunga criză economică, o situaţie de care conservatorii din HDZ intenţionează să profite.

    Ceilalţi doi candidaţi la preşedinţie sunt Milan Kujundzic, un naţionalist, în vârstă de 57 de ani, şi un tânăr activist din societatea civilă, Ivan Vilibor Sincic, în vârstă de 24 de ani, care a devenit foarte popular după ce s-a opus expluzării din apartamente a persoanelor îndatorate şi incapabile să-şi plătească creditele.

  • Premierul grec propune devansarea scrutinului legislativ în schimbul alegerii şefului statului

    “Putem găsi momentul adecvat pentru alegeri legislative, inclusiv sfârşitul lui 2015”, dacă va fi ales un preşedinte al Republicii şi dacă discuţiile privind împrumuturile consimţite de FMI şi UE iau sfârşit, a asigurat premierul în cadrul unei alocuţiuni televizate, în timp ce alegerile legislative trebuie să aibă loc în mod normal în iunie 2016.

    “Este o datorie naţională, iar bunul simţ ne spune să încheiem negocierile cu creditorii” ţării, a adăugat Samaras.

    La începutul lui decembrie, el a devansat cu două luni alegerea preşedintelui Republicii care îi va succeda lui Carolos Papoulias al cărui mandat se încheie în martie.

    Dar candidatul propus de Guvernul de coaliţie între dreapta şi socialişti, fostul comisar european Stavros Dimas, nu a întrunit miercuri decât 160 de voturi din partea deputaţilor din totalul de 300, în timp ce avea nevoie de 200 pentru a fi ales. Marţi, în al doilea tur, el va avea nevoie tot de 200 de voturi, în timp ce în al treilea tur, din 29 decembrie, va avea nevoie de 180 de voturi. Dar cel mai probabil, Samaras va avea dificultăţi în a strânge cele 20 de voturi care îi lipsesc.

    În cazul unui eşec, va trebui dizolvat Parlamentul şi organizate alegeri legislative anticipate încă din ianuarie, în timp ce favorit este partidul radical de stânga antiausteritate Syriza.

    UE şi FMI, ale căror planuri de ajutorare a Greciei trebuie să se încheie în februarie şi, respectiv, în 2016, se tem că o sosire la putere a partidului Syriza ar putea pune în pericol reformele demarate din 2010 în schimbul a 240 de miliarde de euro acordaţi ca ajutor Greciei şi suportate cu greu de cetăţeni.

  • Curtea Constituţională din Republica Moldova validează rezultatele alegerilor parlamentare

    Curtea Constituţională a examinat contestaţiile depuse de şapte partide, între care PCRM şi PSRM, pe care însă le-a respins.

    Comuniştii au cerut invalidarea alegerilor pentru că s-a permis participarea la alegeri a unei formaţiuni pe care ei o numesc o “clonă” a PCRM, comuniştii reformatori, în timp ce socialiştii au reclamat modul în care s-a votat la secţiile din Rusia.

    Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă şi nu poate fi supusă niciunei căi de atac. Aceasta intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, precizează Unimedia.md.

    După scrutinul din 30 noiembrie, socialiştii au obţinut cele mai multe voturi, însă cele trei partide proeuropene negociază acordul unei coaliţii de guvernare.

    Potrivit rezultatelor finale, PSRM (Partidul Socialiştilor din R.Moldova) a obţinut 25 de mandate, PLDM (Partidul Liberal Democrat din R.Moldova) – 23, PCRM (Partidul Comuniştilor din R.Moldova) – 21, PDM (Partidul Democrat) – 19 şi PL (Partidul Liberal) – 13. Cele trei partide proeuropene au împreună 55 de mandate, o majoritate care le permite formarea Guvernului dar nu şi alegerea şefului statului, după încheierea mandatului actulului preşedinte, Nicoale Timofti.