BusinessMagazin

Tag: activitate

  • O staţie seismică din Alaska a înregistrat o activitate, însă nu a fost un cutremur. S-a trezit Godzilla?

    Staţia seismică din Alaska a înregistrat o perturbare puternică la începutul acestei luni. Dar această perturbare nu a fost un cutremur. Incidentul înregistrat de senzorul Alaska Earthquake Center a fost, de fapt, opera unui urs, sau, cel puţin, asta cred inginerii de la staţie, potrivit The Blaze.

    “Nu suntem sigur că a fost un urs, dar datele indică faptul că a ceva mare s-a deplasat pe acolo, înainte ca aparatul să oprească inregistrarea”, a declarat Scott Dalton, inginer.

    Activitatea “seismică” înregistrată de staţie a durat opt minute apoi transmisia s-a oprit.  Au fost găsite urme de dinţi pe capacele containerul ce conţin senzorii pentru detectarea seismelor.

    Staţia a mai fost supusă, şi în trecut, unui atac al unui alt animal. “Aceeaşi staţie a fost atacată de un alt animal. Credem că a fost o capră”, a mai spus Scott Dalton.

  • Cu o experienţă de peste 13 ani, Mădălina Rachieru coordonează activitatea de Pieţe de Capital a biroului Clifford Chance Badea

    Cu o experienţă de peste 13 ani, Mădălina Rachieru coordonează activitatea de Pieţe de Capital a biroului Clifford Chance Badea. Ea a fost promovată recent, alăturându-se celor doi parteneri care coordonează activitatea de la Bucureşti – Daniel Badea, managing partner, şi Nadia Badea. „Mă aflu, în acest moment, faţă în faţă cu cea mai mare provocare din cariera mea. Statutul de partener global al uneia dintre cele mai importante firme de avocatură din lume implică un grad enorm de responsabilitate.“ 

    Absolventă a Facultăţii de Drept Bucureşti (2002), Mădălina Rachieru este membru în Baroul Bucureşti din 2003. A acumulat experienţă în special în tranzacţii de piaţă de capital, atât pe piaţa locală cât şi pe pieţele internaţionale, precum şi în domeniul financiar-bancar. De-a lungul anilor, a consiliat instituţii financiare, bănci de investiţii şi companii locale şi internaţionale.

    Expertiza sa include toate aspectele legate de oferte publice iniţiale de acţiuni (IPO-uri), oferte secundare de acţiuni (SPO-uri), oferte de obligaţiuni domestice, oferte de euroobligaţiuni corporatiste şi suverane, programe de emisiune continuă de obligaţiuni (programe EMTN), emisiuni de certificate de depozit global (GDR-uri), securitizări de creanţe, fiind implicată în aproape toate tranzacţiile majore de piaţă de capital din România în ultimii 10 ani.

    Face parte din echipa Clifford Chance Badea încă de la înfiinţarea firmei, în 2002. În 2007, Mădălina Rachieru a fost detaşată pentru şase luni în cadrul grupului de pieţe de capital al biroului Clifford Chance din Londra. A fost promovată la poziţia de counsel în 2008

  • Din cei 16 ani de activitate profesională, Andrei Ionescu a petrecut aproape 9 în Deloitte, unde s-a angajat ca manager şi a promovat treptat până la funcţia de director

    De cinci ani Andrei Ionescu coordonează departamentul de servicii de evaluare a riscurilor, şi, spune el, „dacă la început aveam o echipă formată din 10 oameni, ea a crescut astfel încât astăzi numără 30 de specialişti“. Anul trecut, departamentul de care este responsabil a înregistrat venituri în creştere cu 20%, iar echipa s-a mărit cu încă şase membri; în ultimii ani, businessul a crescut constant, cu 15-20%, afirmă Andrei Ionescu. Pentru anul în curs, previziunile se referă la un plus de 20% pentru departamentul serviciilor de evaluare a riscurilor, care se ocupă de programe de anticorupţie, guvernanţă corporativă, securitate cibernetică, evaluări de proiecte finanţate prin fonduri europene şamd.

    Din cei 16 ani de activitate profesională, Andrei Ionescu a petrecut aproape nouă în Deloitte, unde s-a angajat ca manager şi a promovat treptat până la funcţia de director. „Am traversat perioade pline de reuşite, dar şi de învăţăminte, în special pe fondul crizei financiar-bancare care a debutat acum şapte ani“. În urma acestor experienţe, povesteşte el, a învăţat că e nevoie de multă perseverenţă şi o viziune clară pentru a ajunge acolo unde ţi-ai propus. Însă lecţia cea mai importantă pe care a învăţat-o a fost că în consultanţă „nu poţi realiza mare lucru de unul singur, ci ai nevoie de o echipă, pentru că orice persoană are o limită care nu poate fi depăşită decât prin completarea cu ajutorul unui grup“.

    Înainte de Deloitte, Andrei Ionescu a lucrat în industria telecom, în domenii ca antifraudă şi revenue assurance, precum şi audit intern, în Cosmorom (actualul Telekom Mobile) şi Romtelecom în România. A avut însă parte şi de o experienţă rar întâlnită, „aceea de a-mi continua dezvoltarea profesională în Arabia Saudită, unde nu numai că am luat contact cu o altă cultură, dar am dobândit şi cunoştinţe profesionale specifice domeniului de consultanţă, în cadrul operatorului naţional de telecomunicaţii“.

    Consideră esenţială pentru evoluţia profesională decizia de a se angaja într-o companie de consultanţă multinaţională de nivelul Big 4. „Nu a fost neapărat un moment dificil, dar cu siguranţă a însemnat o schimbare majoră în cariera mea, care s-a dovedit a fi o decizie oportună. În dinamica actuală a pieţei, 10 ani este o perioadă lungă de timp. Anticipez că voi fi tot în Deloitte, dar ca partener.“

  • Evoluţia economiei în ultimii 35 de ani – VIDEO

    Publicaţia howmuch.net a creat o diagrama dinamică în care se poate observa evoluţia PIB-urilor a mai multor ţări din 1980 până în 2015, folosind datele FMI.

    În diagrama se poate oberva modul cum economia ţărilor a crescut sau a scăzut de-a lungul timpului. Economia Statelor Unite a crescut până în 1985, apoi a scăzut până în 1995 ca să crească din nou până în 2002, apoi a înregistrat o altă scădere până în 2009.

    Cea mai mare schimbare în cei 35 de ani este transferul de dominare economică din Europa către continentul asiatic. În 1980, 32% din activitatea economică globală avea loc în Europa, iar în Asia întregistra doar 20%. Din 2012, cele două continente au făcut schimb de locuri.

    Economia Chinei a crescut într-un ritm impresionant din 1980 (reprezenta 2,8% din PIB-ul global), în prezent fiind a doua cea mai mare economie din lume (13,4% din PIB-ul global). Japonia a avut o traiectorie inversă, dacă în 1994 economia japoneză reprezenta 17,6% din PIB-ul global, acum se află la doar 6%.

    Potrivit FMI, economia globală o să crească cu 3,3% în 2015, un ritm mai scăzut decât în 2014, iar pentru anul viitor FMI prognozează o creştere de 3,8%.

  • Andrei Benghea Mălăieş, director executiv, asistenţa în afaceri EY România

    Andrei Benghea Mălăieş conduce departamentul de performance improvement, una dintre cele trei arii principale de servicii de consultanţă. Este responsabil de activitatea a 30 de angajaţi, iar anul trecut departamentul pe care îl coordonează a înregistrat o creştere de peste 25%, ţintă menţinută şi pentru anul în curs.

    Povesteşte că a avut un parcurs profesional mai degrabă atipic, „însă cred eu foarte bine corelat la oportunităţile pe care le oferea România“. A terminat liceul în Oradea, într-o clasă cu 15 olimpici naţionali – „eu probabil cel mai neaşteptat, la economie, într-o clasă cu profil mate-info“.

    A decis să vină în Bucureşti pentru a studia în engleză la Facultatea de Studii Economice în Limbi Străine (ASE). „A fost o decizie foarte bună, care mi-a deschis orizonturile şi m-a pus destul de repede pe radarul marilor corporaţii. În anul II am trecut prin cursuri de formare ale Orange şi P&G.“ A ales Orange, ca trainee în departamentul de vânzări corporate. A încercat şi marketingul, în cadrul companiei 3M, „însă după doi ani s-a ivit oportunitatea să încerc şi partea de sector public“.

    A acceptat să se alăture echipei de la Ministerul de Finanţe, unde a coordonat la nivelul cabinetului ministrului relaţia cu mediul de afaceri şi primele programe europene. „Am avut şansa să fiu şi în conducerea neexecutivă a câtorva companii de stat, atât foarte profitabile, ca Loteria Naţională, Imprimeria Naţională, cât şi cu nevoie de restructurare, ca CFR Călători, RADEF.“ După doi ani, s-a întors în mediul privat, la McKinsey România. După absolvirea MBA-ului la INSEAD, în Franţa şi Singapore, a continuat activitatea de consultanţă printr-un boutique local înfiinţat împreună cu doi foşti colegi, dar şi în zona de executiv, cu un mandat scurt la conducerea Operatorului de Transport al Energiei Electrice. „Probabil că cel mai dificil moment a fost decizia de a mă întoarce în România după MBA, în loc să aleg o ofertă de la angajatorii prezenţi în campus la INSEAD.“

    În 2013 s-a alăturat echipei EY România şi speră ca pe termen lung să fie „unul dintre primii români cu un rol regional într-o firmă de consultanţă şi cred că EY este locul potrivit“.

  • Mircea Dihel, director general Ţiriac Leasing

    Mircea Dihel are o experienţă de aproape 12 ani în leasing, în ultimii şapte ani ocupând poziţii de top management. Şi-a început cariera într-o companie de telefonie mobilă, iar primul job în domeniul leasingului, în vremea în care piaţa nu era nici pe departe atât de matură ca acum, a fost un post entry level în departamentul de contabiliate al BRD Sogelease.

    Boomul financiar din perioada 2006-2007 l-a surprins în poziţia de director de operaţiuni, în cadrul HVB Leasing. Se consideră un profesionist autodidact, care a vrut să înţeleagă activităţile conexe jobului, să îmbunătăţească procesele la care ia parte, să aibă imaginea de ansamblu asupra companiei pentru care lucrează şi să rămână competitiv, atitudine ce s-a transformat într-un atu odată ce a ajuns să ocupe poziţii de top management, potrivit lui.

    În activitatea sa pune accent pe munca în echipă şi consideră că cea mai mare realizare o reprezintă echipa pe care a format-o în ultimii cinci ani pentru Ţiriac Leasing. Dihel spune că armonizarea activităţii persoanelor nou sosite în companie cu cea a middle managementului a reprezentat cheia succesului pentru el şi a reuşit astfel să creeze o atmosferă de lucru competitivă şi constructivă pentru membrii echipei sale.  

  • A intrat în antreprenoriat în 2008, iar acum conduce o companie cu 150 de angajaţi şi patru domenii de activitate

    Ioan Iacob a intrat în antreprenoriat în 2008, împreună cu un partener şi prieten din copilărie, iniţial Qualitance fiind destinată consultanţei de testing. „Aveam deja ceva experienţă în industrie, lucrasem şi în nişte start-up-uri americane, lucrasem şi în corporaţii şi am decis OK, vrem să facem o companie care să schimbe ceva la modul în care se livrează software-ul. Şi punctul din care ni s-a părut nouă normal sau cel mai uşor pentru noi la momentul respectiv să plecăm era din zona asta a calităţii sau a controlului calităţii. Şi probabil şi pentru că e zona care te expune cel mai mult la «the big picture», cum spun americanii, a cum se construieşte software-ul şi în care vezi foarte multe corelaţii, înţelegi de ce unele proiecte funcţionează, de ce alte proiecte nu funcţionează, poţi să faci tot felul de legături.“

    Qualitance a funcţionat în zona respectivă câţiva ani, după care am început să intre şi în zone adiacente; în prezent înseamnă circa 150 de angajaţi şi patru domenii de activitate: servicii independente de testare, product development, application management and operations, iar în al patrulea rând, împreună cu o organizaţie din San Francisco, „ceva care se cheamă curated innovation“ – companiile sunt învăţate să inoveze.

    Ioan Iacob este absolvent de Politehnică şi şi-a completat studiile la Carnegie Mellon University. Înainte de Qualitance a lucrat pentru UBISoft şi Gameloft, în producţia de jocuri, dar şi pentru companii cum sunt Blazent, Adobe sau IBM.

    Spune că unul dintre cele mai grele proiecte la care au lucrat colegii săi a fost pentru un client care lucra cu companii care aveau un potenţial financiar de zece trilioane de dolari. Compania încercase să-şi construiască un sistem, cu furnizori high-cost din Statele Unite şi low-cost din China şi India şi cheltuise câteva milioane de dolari. Era ultima încercare, şi în doar trei luni aveau produsul pe masă. „Pentru ei a fost ceva incredibil, nu le-a venit să creadă că a apărut cineva care a fost capabil ca în trei luni.

  • Anunţul făcut de Wizz Air pe care trebuie să il ştie toţi călătorii. Cu cât se vor ieftini biletele

    Compania aeriană low-cost Wizz Air a transportat în cei 11 ani de activitate 100 de milioane de pasageri, pasagerul cu numărul 100 de milioane călătorind astăzi pe ruta dintre Londra-Luton şi Varşovia, potrivit unui comunicat transmis de companie.

    Pentru a marca acest eveniment, reprezentanţii companiei au oferit pentru toţi pasagerii aflaţi în aceeaşi cursă cu pasagerul numărul 100 de milioane câte un zbor gratuit, iar ceilalţi clienţi ai Wizz Air vor avea parte de o reducere de 20% a tuturor tarifelor pe toate rutele pentru rezervările prin Wizz Discount Club efectuate astăzi şi mâine (20 şi 21 octombrie).

    Peste 22 de milioane de pasageri din totalul celor care au călătorit cu Wizz Air în ultimii 11 ani au zburat pe una dintre rutele din România ale companiei.

    Wizz Air este cea mai mare companie low-cost din Europa Centrală şi de Est, care operează o flotă de 63 de aeronave Airbus A320 oferind mai mult de de 390 de rute de la 22 de baze, ce leagă 113 destinaţii din 38 de ţări. Wizz Air este listată la London Stock Exchange cu abrevierea WIZZ şi este inclusă în calculul indicilor FTSE 250 şi FTSE All-Shares.

     

     

  • Legea dată de guvern care afectează toate firmele din România începând cu 1 ianuarie 2016. Vezi pentru ce trebuie să mai plătească firmele

    Începând cu 1 ianuarie 2016 toate firmele din România care deţin bunuri vor fi nevoite să întreprindă o analiză a riscurilor, dacă nu, acestea riscă să fie amendate cu o suma cuprinsă între 5.000 şi 10.000 de lei. Legea care prevede acest lucru nu este noua, ci este din 2003, însă aplicarea normelor metodologice a fost amânată de mai multe ori de-a lungul anilor, iar anul 2016 pare să fie decisiv.

    Practic, toate societăţile comerciale sunt obligate să contacteze un evaluator care să realizeze contra cost analiza de risc la securitate fizică, aceasta urmând a fi efectuată pentru toate şi fiecare dintre obiectele de activitate active şi sediile pe care firmele le au.

    Toate aceste lucruri nu sunt gratuite, iar firmele vor fi nevoite să plătească. Cât anume? Nu exista un preţ fix, prestabilit de înainte.

    „Majoritatea evaluatorilor solicită preţul în funcţie de valoarea activelor societăţii respective.”, spune Doru Niţă, general manager al companiei de securitate CDS. Astfel un proprietar al unei pizzerii ar fi nevoit să scoată din buzunar în jur de 1000 de lei, pentru o staţie peco cu două pompe 400 de lei, iar pentru un depozit de mărime medie suma ar ajunge la 800 de lei, estimează tot el.

    O asemenea analiza de risc la securitatea fizică nu se realizează o singură data, ci cel puţin o dată la 3 ani. De asemenea, analiza se efectuează înaintea instituirii măsurilor de securitate şi se revizuieşte în cel mult 60 de zile de la producerea unui incident de securitate şi în cel mult 30 de zile de la modificarea caracteristicilor arhitecturale, funcţionale sau a obiectului de activitate al unităţii.

    Puteţi citi mai multe în numărul viitor Business Magazin din 19 octombrie.

  • Coordonează departamentul de drept penal al SCA Zamfirescu Racoţi & Parteners

    Coordonează activitatea a cinci avocaţi, iar alături de preocupările specifice oricărui manager privind dezvoltarea departamentului din punct de vedere profesional şi financiar, responsabilităţile sale includ gestionarea relaţiei cu clienţii, stabilirea strategiilor juridice, coordonarea echipei precum şi cooperarea cu celelalte departamente din cadrul firmei. 2014, spune Antoniu Obancia, a fost un an bun, în care proiectele au fost mai numeroase şi complexe, ceea ce a determinat o redimensionare a echipei prin cooptarea de noi colegi. „Financiar, aşa cum era de aşteptat, rezultatele au depăşit pe cele ale anului precedent.“

    Absolvent al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti (1999), dar şi  studiilor postuniversitare în ştiinţe penale (2001), Antoniu Obancia a urmat şi doctoratul (2010-2013) în drept comercial – insolvenţă. Şi-a început activitatea în cadrul Zamfirescu Racoţi & Partners în 2006, la departamentul de litigii comerciale.

    Sporadic, povesteşte el, a instrumentat şi cauze penale de mică anvergură, care aveau legătură cu proiectele de drept civil-comercial. Treptat au apărut în portofoliu litigii privind legea incompatibilităţii, iar mai apoi cauze penale cu un grad de complexitate din ce în ce mai mare, aşa încât a început să alterneze litigiile civile cu cele penale, până a propus să se dedice preponderent dreptului penal şi să se preocupe de dezvoltarea noii activităţi şi a echipei. „O trăsătură elocventă a acestui parcurs profesional, în 2010 am început doctoratul într-un domeniu în care aveam o mare implicare profesională: insolvenţa.“

    Pe termen lung, Antoniu Obancia se vede „în aceeaşi sferă de competenţă, dar înzecită ca proporţii. Desigur, cu evitarea suprasolicitării. Echipa este cheia