BusinessMagazin

Tag: roman

  • Băsescu, la testul pentru reconfirmarea brevetului de comandant: E mai uşor să conduci o navă decât o ţară

     Preşedintele a ajuns la sediul Centrului Român pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului din Transporturi Navale (CERONAV) în jurul orei 8.45, fiind îmbrăcat în costum de comandant de navă

    “Este un examen, doar nu era să vin îmbrăcat în blugi”, a explicat preşedintele.

    Întrebat de jurnalişti dacă are emoţii, el a confirmat, spunând că este pentru prima dată când trebuie să dea examenul pentru reconfirmarea brevetului.

    “Nu există examen la care să nu ai emoţii. Şi am şi o problemă. Este prima dată de când m-am dat jos de pe navă când am întreruptă valabilitatea brevetului de comandant. Anul trecut mi-a expirat dreptul de a mă urca pe o navă în funcţia de comandant, pentru că am fost ocupat cu suspendarea”, a spus şeful statului râzând.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • HG privind privatizarea CFR Marfă a fost publicată în MO. Termen pentru vânzare – octombrie. CONDIŢII: GFR pune în cont 20 milioane de euro şi opinia CC

     Hotărârea de Guvern privind privatizarea CFR Marfă prin vânzarea a 51% din acţiuni către Grup Feroviar Român (GFR), deţinut de omul de afaceri Gruia Stoica, a fost publicată miercuri seara în Monitorul Oficial, termenul de finalizare a tranzacţiei fiind stabilit la 60 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a actului normativ.

    Preţul de cumpărare a pachetului de acţiuni este de 904,98 milioane lei (202 milioane de euro).

    Actul normativ stabileşte că finalizarea tranzacţiei, constând în transferul dreptului de proprietate asupra pachetului de acţiuni, va fi realizată sub condiţia încheierii unui contract de escrow în termen de 30 de zile de la data semnării contractului de vânzare de acţiuni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mesajul secretarului de stat ungar pentru Traian Băsescu: Ungaria nu este o ţară revizionistă

     Nemeth a răspuns astfel, miercuri dimineaţa, pentru postul public de radio Kossuth, unor declaraţii recente ale preşedintelui român Traian Băsescu, care a declarat luni, în cadrul unui forum în Ţinutul Secuiesc, că Ungaria a devenit un “focar de instabilitate” în privinţa problemelor minorităţilor etnice şi că România îşi va asuma rolul “punerii la punct a Budapestei”.

    El a apreciat că au fost lansate o serie de “acuzaţii nefondate” în privinţa relaţiilor Ungariei cu vecinii săi şi comunităţile maghiare care trăiesc în aceste ţări.

    Cea mai gravă, a apreciat el, este cea potrivit căreia “Ungaria caută să exercite un anumit tip de protectorat al ungurilor care trăiesc în străinătate, care este mai degrabă o acuzaţie îndrăzneaţă de revizionism”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peter Eckstein: Să arăţi biciul unei ţări vecine pentru că un lider spune trăsnăi, nu este de bun augur

     “Eu văd cele întâmplate şi reacţiile prin prisma statului de drept. Cred că posibilitatea de a călători a cetăţenilor statelor UE este un drept neîngrădit. La fel, dreptul la opinie nu poate fi luat niciunui cetăţean”, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, fostul consilier prezidenţial şi fostul senator UDMR Eckstein Kovacs Peter.

    Acesta a spus că afirmaţiile liderului Jobbik, Vona Gabor, sunt dezavuate de UDMR şi de Guvernul de la Budapesta.

    “În aceste condiţii, a arăta biciul unei ţări vecine şi membre UE, să fie pusă la punct pentru că un lider al opoziţiei spune trăsnăi, nu cred că este de bun augur. Să faci răspunzător Guvernul din Ungaria faţă de cele spuse de Vona Gabor mi se pare excesiv şi neeuropean. Dacă ai o problemă cu un vecin, discuţi cu el. Dreptul preşedintelui Traian Băsescu de a avea o opinie şi de a lua o poziţie nu îl contestă nimeni, dar felul în care a făcut-o mi s-a părut nediplomatic”, a spus Eckstein.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine sunt oamenii care aduc cea mai ieftină benzină din Romania

    LA ÎNCEPUTUL SĂPTĂMÂNII TRECUTE, AZERII DE LA SOCAR AU DESCHIS A ŞAISPREZECEA BENZINĂRIE DIN REŢEAUA PE CARE AU ÎNCEPUT SĂ O CONSTRUIASCĂ ÎN URMĂ CU DOI ANI. Pentru azeri, iulie a fost luna judeţului Neamţ: au deschis o staţie la Roman şi una la Piatra Neamţ. Deschiderile din iulie au dus reţeaua SOCAR la 16 staţii după investiţii de aproximativ 25 milioane de euro. Strategia azerilor a vizat pentru început acoperirea zonei Moldovei, tot în această regiune urmând a avea loc şi următoarele deschideri: Focşani şi Adjud.

    „Cu deschiderea de la Roman am atins un prag consolidat al unei reţele tot mai diversificate în puncte de alimentare şi servicii în premieră în această parte a ţării„, spune Hamza Karimov, CEO SOCAR România. Karimov precizează că planul de extindere a grupului nu vizează doar nord-estul ţării, ci şi Ardealul şi Banatul, dar şi alte centre cheie din România, cum ar fi Capitala: „Cel mai probabil vom finaliza anul cu zeci de milioane de euro investiţi în reţeaua de vânzare SOCAR şi cu staţii de alimentare dincolo de zona de nord-est a ţării„. SOCAR a intrat pe piaţa din România în urmă cu doi ani, prin achiziţia unui pachet de 90% din acţiunile firmei botoşănene Romtranspetrol, deţinută anterior de soţii Iulian şi Doina Berescu.

    Un an mai târziu, în celălalt capăt al ţării, avea loc o achiziţie a grupului NIS, care reprezintă în regiune Gazpromul. Strategia expusă de Kirill Kravchenko, directorul general executiv al NIS, într-un interviu pentru publicaţia sârbă B92 anul trecut, arăta nu doar planul ruşilor de a cumpăra staţii în România, ci şi de a construi depozite şi o reţea de vânzare puternică în toată regiunea Balcanilor: „Am început construcţia de depozite de produse petroliere în Serbia, am achiziţionat depozite în Bulgaria şi ne pregătim pentru construcţia unor depozite în România„.

    Pentru a atinge acest plan de dezvoltare, ruşii au declarat că au un buget de 500 de milioane de euro pe an pentru perioada 2012-2015, 40% din acest buget fiind alocat pentru extinderea reţelei de benzinării (250 de staţii în Serbia, 80 în Bulgaria şi 120 în România).

    STRATEGIA CELOR DOI NOU-VENIŢI A VIZAT EXTINDEREA ÎN ZONELE UNDE CEI PATRU MARI RETAILERI AU O PREZENŢĂ MAI MICĂ: Rompetrol, Petrom, Mol şi Lukoil şi-au concentrat reţelele în Bucureşti – unde este cel mai mare consum – şi pe principalele rute de transport din ţară, incluzând reşedinţele de judeţ. Strategia lor are la bază atât indici de consum, cât şi faptul că în sud-estul ţării sunt concentrate cele mai importante rafinării, Brazi şi Petromidia, dar şi principala sursă de aprovizionare externă de carburanţi, Marea Neagră.

    Din punctul de vedere al accesului la carburanţi, Gazprom este avantajat de faptul că Banatul, zona unde şi-a concentrat reţeaua, este aproape de rafinăriile sale din Serbia, Pancevo şi Novi Sad. SOCAR cumpără carburanţii intern, deocamdată, dar ia în calcul dezvoltarea unei reţele proprii de aprovizionare, după cum au declarat oficialii companiei.

    Atât SOCAR, cât şi Gazprom sunt acum în plină febră a deschiderilor şi a negocierilor pentru extinderea reţelei, în condiţiile în care retailerii maturi de carburanţi din piaţă – Rompetrol, Petrom, Mol şi Lukoil- au abordat în ultimii doi ani o atitudine conservatoare cu privire la deschiderea de noi staţii, pe fondul scăderii consumului de carburanţi (cu 3% anul trecut, urmând un trend de scădere care a început din 2008). Estimările făcute de companii la începutul lui 2013 arătau că cel mai optimist scenariu privind consumul de carburanţi pentru acest an este stagnarea. Cu toate acestea, cele două companii venite din est caută să îşi întărească poziţiile în România, „interesul pentru piaţa locală manifestat de SOCAR şi Gazprom reflectând probabil percepţia acestora asupra potenţialului viitor al pieţei din România„, după cum declara pentru Ziarul Financiar Andrei Creţu, manager pe servicii de consultanţă pentru management din cadrul PwC România. Datele Eurostat arată că în perioada

    2007-2011 România s-a confruntat cu o scădere de 10% a cererii de produse petroliere, anul trecut tendinţa fiind tot de scădere.  Variantele de creştere pentru cele două reţele nou intrate sunt fie noi achiziţii ale unor reţele mici sau medii, fie atragerea clienţilor prin preţurile practicate. Ultima variantă nu este deocamdată pusă în practică, dat fiind că ambele companii vând carburanţi la preţul pieţei. Achiziţiile ar putea viza staţiile independente, care sunt însă din ce în ce mai puţine şi reprezintă aproximativ 10-15% din piaţă, dar şi preluarea unor staţii la care renunţă marile reţele.

    De exemplu, strategia grupului OMV pentru România vizează reducerea numărului de benzinării sau relocarea unora dintre acestea, în următorii trei ani, după cum declara anul trecut Manfred Leitner, directorul pentru rafinare şi marketing al companiei. Eficientizarea marilor reţele, dificultăţile micilor benzinari de a se adapta politicilor de mediu sau acoperirea unor nişe neexploatate ar putea fi variantele pentru întărirea poziţiilor SOCAR şi Gazprom.

  • Gruia Stoica: Nu a fost pus sechestru pe niciun cont şi pe niciun bun al meu

     “Niciun cont şi niciun bun nu a fost pus sub sechestru”, a spus proprietarul Grupului Feroviar Român (GFR), după ce în presă au apărut informaţii că averea lui a fost pusă sub sechestru de la sfârşitul lunii iunie.

    Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimianlitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Iaşi face cercetări pentru evaziune fiscală întră-un dosar privind privatizarea frauduloasă a firmei Transbordare Vagoane Marfă (TVM) Iaşi şi implicare în activităţi de crimă organizată, procurorii având indicii că Gruia Stoica ar fi preluat TVM cu banii firmei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un român voia să scoată ilegal din ţară peste 30 de tablouri şi schiţe semnate de Marcel Iancu. Operele de artă, trimise prin poştă

     “Autorităţile de frontieră de pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă au depistat trei colete ce conţineau mai multe tablouri şi schiţe valoroase şi susceptibile a face parte din Patrimoniul Naţional Cultural, aparţinând pictorului de origine română Marcel Iancu, care urmau a fi scoase din România fără documente legale”, se arată într-un comunicat remis de Poliţia de Frontieră.

    Potrivit sursei citate, operele au fost descoperite la 17 iulie, după ce vameşii împreună cu poliţiştii de frontieră au controlat trei colete, care conţineau mai multe tablouri şi schiţe. Coletele aveau ca expeditor un cetăţean român, fiind destinate unei persoane din Israel.

    Anchetatorii au ridicat 32 tablouri şi schiţe semnate de Marcel Iancu, care nu erau însoţite de certificatul de export eliberat de către Ministerul Culturii.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Românul care a înghiţit o bucăţică de multinaţională

    ALEXANDRU BUCŞĂ A VENIT DE NICI DOI ANI LA CONDUCEREA GAZ SUD, compania de distribuţie a gazelor care a achiziţionat recent Petrom Distribuţie Gaze de la OMV Petrom, după ce a trecut prin poziţii de conducere în Rompetrolul lui Dinu Patriciu, dar şi în Oltchimul lui Constantin Roibu. Trecerea de la poziţiile de finanţist în nişte companii importante, cum sunt Rompetrol sau Oltchim, la cea de director general al unui mai micuţ distribuitor de gaze nu a fost dificilă, dar la Gaz Sud a avut de reparat o serie de lucruri moştenite de la fostul acţionariat şi management al companiei. „Apoi a trebuit verificate toate contractele cu partenerii noştri, apoi a trebuit restructurate unele lucruri şi pus accent pe altele”. Restructurate au fost costurile, care au fost reduse, iar accentul a fost pus pe dezvoltarea bazei de clienţi, cu alte tipuri de lucrări.

    “COLABORĂM, DE EXEMPLU, CU JAPONEZII DE LA MAKITA. Au venit la noi şi ne-au spus că au nevoie de nişte lucrări foarte complexe pe gaze, pe standardele lor, japoneze.” Aşa că românii au venit cu salopete noi, frumoase, şi au început să lucreze sub supravegherea permanentă a doi oficiali ai companiei nipone. Standardele nipone nu au rimat, de exemplu, cu sculele nemţeşti folosite de echipa Gaz Sud, care a primit imediat scule japoneze, fabricate de beneficiar. Iar standardul japonez s-a făcut simţit chiar şi în modul de parcare a maşinilor, pe o linie imaginară trasată pe câmp, dar şi în termenele precise de finalizare sau standardele înalte de recepţie.

    Achiziţia distribuţiei de gaze de la Petrom va însemna o dublare a numărului de clienţi ai companiei, dar şi a cifrei de afaceri şi creşterea numărului de angajaţi; într-un top al furnizorilor, Gaz Sud urcă pe locul patru şi ţinteşte poziţia a treia pe podium, într-un an sau doi, poate şi prin noi achiziţii, spune Bucşă.

    Alexandru Bucşă este absolvent de ASE şi a absolvit MBA în cadrul programului KPMG. A început să lucreze la Casa Centrală a Armatei – „am început de jos, am fost revizor şi am ajuns al doilea după directorul economic„ – dar capitalismul l-a cunoscut în cadrul unei multinaţionale, RJ Reynolds, devenită acum JTI, unde a ajuns după ce a lucrat la două companii private locale. A refuzat un post în străinătate, chiar dacă în acea perioadă aşa ceva reprezenta un soi de avansare, un favor; dar favorul implica, pe lângă lucrul în Olanda, o poziţie ierarhică inferioară şi ceva mai puţini bani.

    Aşa că în septembrie 1999 a trecut la Rompetrol; l-a intervievat John Works, un american aflat în acea perioadă la conducerea companiei petroliere. Anecdotica mai reţine şi momentul în care Bucşă, venit de trei zile în Rompetrol, l-a „trimis la plimbare„ pe Dinu Patriciu: „…era acţionar şi mă suna din poziţia lui de acţionar, pentru chestiuni de business. Şi i-am spus «dom’ne, nu ai ce vorbi cu mine, vorbeşte cu diretorul general, eşti acţionar şi nu pot da eu informaţii, trebuie să le vadă directorul general». A insistat, dar a insistat degeaba. În sensul acesta l-am trimis la plimbare”.

    A FOST DIRECTORUL ECONOMIC AL ROMPETROL SA, APOI AL GRUPULUI CONSOLIDAT, rezultat după cumpărarea rafinăriilor Vega şi Petromidia şi intrarea pe zona de benzinării. Creşterea este grăitoare şi prin prisma cifrei de afaceri a companiei petroliere, de la 5 milioane de dolari în 1999 la 100 de milioane de dolari după cumpărarea Vega şi la un miliard de dolari după ce Petromidia a intrat în grup. Este artizanul sistemului informaţional al companiei, „care a mers din 1999 până în 2007„. Astăzi spune că a fost surprins în momentul în care Dinu Patriciu a vândut compania kazahilor. „Atunci se punea problema găsirii unui partener pe termen lung, dar minoritar, eu aşa ştiam. Probabil a fost cea mai bună variantă.”

  • Portretul şomerului român de lux: nu are bani şi loc de muncă, dar refuză salariile mici

    VALOAREA DE PIAŢĂ A SALARIILOR PENTRU TOP MANAGEMENT A SCĂZUT CU 20% ÎN ULTIMII ANI, potrivit Oanei Datki, country manager al Consulteam, aceasta fiind categoria de angajaţi care a „pierdut„ cel mai mult la salariu. Şi pentru poziţiile de middle management salariile oferite au scăzut cu 10%, în timp ce la nivel de specialişti, acestea au crescut cu 5-6 %. Acest lucru nu înseamnă neapărat că managerilor în funcţie le-au scăzut salariile, ci că ofertele salariale pentru astfel de poziţii vacante sau pentru care s-au făcut înlocuiri au fost mai scăzute.

    DACĂ VOR SĂ ÎŞI GĂSEASCĂ UN LOC DE MUNCĂ, candidaţii ar trebui să devină puţin mai realişti. Mulţi nu acceptă salarii mai reduse fie din orgoliu, fie din raţiuni financiare, pentru că s-au angajat la credite la care nu mai pot plăti ratele. În 2008 salariile erau nejustificat de mari, iar managerii se angajau la credite de 500.000 de euro ca să-şi facă vile în Otopeni; s-au obişnuit să aibă un nivel de trai ridicat, iar acum le este mai greu să îşi susţină costurile”, spune Sorin Roibu, managing partner al firmei de executive search şi consultanţă în domeniul resurselor umane Arthur Hunt. El spune că ofertele salariale pentru poziţiile de management au scăzut în unele cazuri poate cu mai mult de 20%, iar cei care au rămas cu salariile din 2008 sunt „norocoşi„. Mai mult decât atât, unele multinaţionale au intrat într-un program de restructurare, prin care i-au „forţat„ într-un fel sau altul pe angajaţi să accepte micşorări de salarii. 

    SPRE EXEMPLU, au fost cazuri în care un director financiar care nu a acceptat să îi fie diminuat salariul să se trezească în situaţia în care postul să i se desfiinţeze, iar activitatea de contabilitate a companiei să fie externalizată. Puţini sunt cei care au rămas cu salariile la nivelul din 2008„, spune Sorin Roibu. Cele mai bine plătite poziţii pentru care compania a selectat candidaţi în ultimul an au fost cea de manager de fabrică în industria textilă pentru o fabrică cu 500 – 1.000 de angajaţi, care a primit un pachet salarial de 5.000 de euro net/lună, şi cea de managing director într-o multinaţională din domeniul comercial (servicii pentru zona industrială), pentru care a primit un salariu de 4.750 euro brut/lună plus un bonus, dacă îşi atinge targetul, de 20% din salariul anual. „Înainte era o piaţă care funcţiona anormal şi care genera anomalii salariale. Acum lucrurile s-au mai aşezat şi foarte mulţi executivi au revenit la solicitări decente dacă oportunitatea în discuţie este una motivantă„, a spus Radu Manolescu, managing partner al firmei de executive search K.M. Trust & Partners. El a recrutat în ultimul an candidaţi cu salarii cuprinse între 10.800 şi 16.700 de euro brut/ lună (salariul fix plus bonus), pentru poziţii de executive board level în domeniul IT&C.

  • Muzeul Ţăranului Român a primit certificatul de excelenţă din partea TripAdvisor: “Muzeul este foarte bine situat în preferinţele turiştilor”

     “Premiul atestă imaginea foarte bună pe care o are instituţia muzeală la nivel naţional şi internaţional şi se acordă numai pe baza opiniilor utilizatorilor TripAdvisor, ceea ce face ca distincţia să confirme că muzeul este foarte bine situat în preferinţele turiştilor”, se spune în comunicatul de presă.

    Cu o medie de 3.500 de turişti lunar, Muzeul Ţăranului Român s-a situat, anul trecut, printre cele mai bune destinaţii turistice, conform TripAdvisor, datorită plasării între primele 10% organizaţii afiliate la acest site, criteriu pe baza căruia se acordă certificatul de excelenţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro