El a precizat că a discutat despre acest lucru cu guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, şi că împreună au convenit ca, având şi sprijinul în acest sens al Parlamentului, să fie asigurată o conducere “nepolitizată” a ASF.
Potrivit premierului, Mişu Negriţoiu urmează să fie audiat luni de către comisiile parlamentare de specialitate, iar marţi să fie votat în Parlament pentru această funcţie.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Premierul a venit şi cu ministrul Finanţelor.
Marţi, premierul a anunţat că va prezenta propunerea pentru conducerea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) după ce va avea o discuţie cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, programată pentru miercuri dimineaţa.
“Mai am o discuţie mâine dimineaţă cu domnul guvernator şi vom anunţa propunerea”, a spus Ponta, marţi, la Parlament.
Luni, premierul Victor Ponta a declarat că PSD, UNPR, PC şi UDMR vor avansa, marţi, o propunere comună pentru şefia ASF, el arătând că va avea o discuţie în prealabil şi cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, pe această temă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Am avut o întâlnire cu Banca Comercială şi Industrială a Chinei, cea mai mare bancă din lume, cu un capital de 3 trilioane de dolari. Le-am cerut reprezentanţilor băncii să deschidă o filială în România şi mi-au spus că, în principiu, sunt de acord, ceea ce pentru noi este un lucru foarte important”, a spus Dragnea.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“În ceea ce priveşte alte instituţii aflate în subordinea Parlamentului, am hotărât împreună să declanşăm procedura în cadrul Parlametului pentru numirea unui nou preşedinte la ASF”, a spus Ponta, după reuniunea liderilor coaliţiei guvernamentale.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
COVER STORY: BM Storytellers – poveştile ultimilor zece ani spuse de Mişu Negriţoiu, Bogdan Putinică, Andreea Răducan şi Gh. Muşat
Al doilea an din istoria Business Magazin a fost marcat de creştere economică şi de speranţe mari pentru România, dar şi de instabilitate politică şi schimbări sociale majore.
STRATEGIE: Artizanul extinderii Gazprom în România
EVENIMENT: Ministerul Femeilor, la Gala Woman in Power 2014
ANTREPRENORIAT: Cursa spre locul întâi în turism
AVIAŢIE: Nemţii urcă pe locul al treilea în topul companiilor aeriene din România
Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.
DACĂ KICKSTARTER AR FI FOST UNA DIN INSTITUŢIILE MEDIA CARE AU DOMINAT SECOLUL XX, precum editurile, studiourile de film sau companiile de înregistrări, încasările ar fi venit probabil din câteva afaceri de succes.
Cu alte cuvinte, fondurile necesare pentru a suporta cei 79 de angajaţi, biroul din Manhattan şi infrastructura serverelor ar fi venit din cele 50 de proiecte care, de la lansarea site-ului în 2009, au primit fiecare finanţări mai mari de un milion de dolari. Însă Kickstarter este un produs al erei internetului, astfel încât un număr oricât de mare de proiecte propuse nu necesită fonduri mult mai mari sau modificarea infrastructurii.
Astfel, mare parte a încasărilor Kickstarter, cea mai cunoscută platformă de finanţare a proiectelor, vine nu din proiectele mari, ci din sutele sau chiar miile de proiecte mici propuse oamenilor simpli. Aceasta este concluzia unei analize a Quartz.com, care a luat în considerare toate proiectele publicate pe site-ul de finanţări.
Finanţarea în grup reprezintă o colecţie de finanţări, menită să permită dezvoltarea unei idei, venită din partea mai multor susţinători – grupul. Kickstarter este una din platformele care leagă iniţiatorul unui proiect de cei care îi pot finanţa ideea.
Cel mai bine finanţate o mie de proiecte din istoria Kickstarter (aproape toate proiectele care au primit mai mult de 100.000 de dolari) reprezintă 35% din miliardul de dolari obţinut din toate finanţările. Promisiunile de finanţare se validează doar în cazul în care ţinta proiectului e atinsă, astfel încât, dintr-un miliard, doar 859 de milioane de dolari au ajuns la autorii proiectelor. Toate cele 1.000 de proiecte menţionate mai sus şi-au atins însă ţinta, reprezentând astfel în mod real 43% din finanţările de succes ale Kickstarter.
Restul încasărilor provin dintr-un număr de peste 56.000 de proiecte cu o finanţare medie de 6.743 dolari. Kickstarter obţine 5% din fiecare finanţare de succes, astfel încât a obţinut 43 de milioane de dolari de la lansare. Pentru un start-up IT, această sumă nu este impresionantă pentru o perioadă de patru ani.
„Mărimea unei afaceri este ceva relativ„, a spus Yancey Strickler, cofondator al platformei. „Suntem unul dintre numele cunoscute pe internet, iar asta ar trebui să spună ceva. Cred că vom schimba vieţile mai multor oameni decât alte companii cu valori mult mai mari decât a noastră.„
Kickstarter a trecut printr-o singură rundă de finanţare proprie, din partea fondului de investiţii Union Square, iar Yancey subliniază că nu intenţionează să vândă compania sau să o listeze la bursă. „Avem 79 de angajaţi, un birou pe măsura necesităţilor şi am reuşit, ani la rând, să fim o afacere în continuă creştere. Investitorii care vor să schimbe lucrurile nu au fost parte din viaţa noastră şi nu vor fi niciodată. Asta ne dă posibilitatea să facem lucrurile aşa cum vrem noi, să încercăm să facem lucruri bune pentru lumea în care trăim. Kickstarter este un produs, înainte de toate, ideologic.„
Puterea Kickstarter, după cum declară cei care conduc compania, stă în faptul că toate proiectele (fie ele filme, muzică sau produse fizice) sunt privite ca fiind la fel de creative. Cu toate acestea, privind la acele proiecte care au primit cele mai mari finanţări, există anumite tendinţe. Mare parte sunt gadgeturi pentru tineri, precum căşti wireless, imprimante 3D, accesorii pentru calculatoare şi foarte multe jocuri. „Faptul că mai multe jocuri sau invenţii tech sunt finanţate cu succes arată de fapt cât de multă lume e interesată de aceste lucruri„, crede cofondatorul.
Anul trecut, CNADNR a avut un buget de 3,76 miliarde lei pentru autostrăzi şi a inaugurat 116 kilometri, respectiv tronsonul Simeria – Orăştie (18 km), trei loturi pe Orăştie-Sibiu (60,5 kilometri) şi primul tronson al Lugoj – Deva (27,4 de kilometri, plus un drum de legătură la regim de autostradă de 10,5 km), reţeaua totală de autostrăzi a României însumând în prezent aproape 650 kilometri.
CNADNR intenţionează să inaugureze în acest an loturile 1 şi 2 ale autostrăzii Nădlac – Arad (22,2 km, respectiv 16,6 km), lotul 2 Timişoara – Lugoj (25,6 km), lotul 3 Orăştie – Sibiu (22,1 km) şi o porţiune de 6,5 km a autostrăzii Bucureşti – Ploieşti.
Anul viitor, CNADNR se aşteaptă să recepţioneze loturile 2,3 şi 4 de la Lugoj – Deva (28,6 km, 21,1 km şi 22,1 km), cele patru loturi de la Sebeş – Turda, cu o lungime de 70 km, şi loturile 1,2 şi 3 de la Câmpia Turzii – Ogra – Târgu Mureş (53 km).
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Pin această propunere legislativă dorim ca politica de relaxare fiscală să se realizeze cu ajutorul componentei TVA, prin reducerea cotei standard a acestei taxe în două etape, distinct: cu 2 puncte procentuale de la 1 ianuarie 2015 şi cu 3 puncte procentuale de la 1 ianuarie 2016. Mai mult, pentru că cea mai mare parte a consumului este orientat către produsele de bază, agro-alimentare, propunem ca această categorie de consum să intre în categoria cotelor reduse de TVA, tot în două etape: cu 7 puncte procentuale de la 1 ianuarie 2015 şi cu 8 puncte procentuale de la 1 ianuarie 2016, până la atingerea cotei reduse a TVA de 9%”, a precizat Gheorghe Ialomiţianu, fost ministru al Finanţelor, într-o conferinţă de presă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Magazinul din Sibiu are o suprafaţă de 13.700 mp şi dispune de o parcare proprie cu 380 de locuri.
“Obiectivul nostru este ca în acest an să atingem sau chiar să depăşim 40 de magazine”, a declarat, într-un comunicat, preşedintele companiei, Dragoş Pavăl.
Retailerul are un portofoliu de peste 45.000 de produse, care acoperă 11 domenii, şi deţine o suprafaţă de vânzare de circa 380.000 metri pătraţi.
Cititi mai multe pe www.meidafax.ro