PE BĂTRÂNUL CONTINENT, lumea nu vorbeşte, pe la colţuri, tocmai de bine despre Facebook şi Google. La târgul de comunicaţii mobile de la Barcelona, operatorii telecom arătau cu degetul către faptul că regulile antimonopoliste se aplică diferit în cazul celor două companii. „Excesul de zel din Europa ţinteşte doar operatorii din telecom„, spunea franc şeful Vodafone Vittorio Colao, arătând către competiţia agresivă şi preţurile foarte mici pe care le pot pretinde clienţilor.
Apoi, Camera Inferioară a Parlamentului german decidea să limiteze mărimea ştirilor pe care Google şi alţi operatori le pot etala în serviciile de căutare pe internet. Publisheri precum Axel Springer şi Bertelsmann, ale căror venituri obţinute din ziare şi reviste sunt în scădere, au cerut ca motoarele de căutare şi servicii precum Google News să plătească pentru ştirile postate. În Franţa, compania anunţa alocarea a 60 de milioane de euro pentru finanţarea proiectelor digitale ale presei franceze, după o perioadă în care editorii francezi, sprijiniţi de preşedintele Hollande, s-au războit cu Google, la fel ca vecinii nemţi.
De departe, ştirea care a suscitat cel mai crescut interes se lega de noi investigaţii şi „o măsură punitivă„ din partea autorităţilor europene de reglementare, pentru că Google nu a respectat un termen limită până la care trebuia să arate cum va alinia politica în domeniul confidenţialităţii datelor la reglementările UE, după cum relata Bloomberg, citată de Mediafax.
MATT BRITTIN, UNUL DINTRE VICEPREŞEDINŢII GOOGLE ÎN EUROPA, vorbea la Londra despre continuarea ofensivei pe toate planurile pentru consolidarea afacerilor companiei în pofida animozităţilor din diverse pieţe: „După ce ani buni ne-am petrecut timp să fim în casele utilizatorilor noştri, acum, când toţi cunoscuţii, informaţiile şi internetul sunt în buzunarul lor, ne adaptăm să fim şi acolo„.
„Serviciile adiţionale pe care le oferim, precum reţeaua socială Google Plus sau serviciul Google Earth, au rolul de a aduce valoare adăugată pentru utilizatorii finali, dar şi pentru clienţii noştri, care se pot promova mai bine în funcţie de obiceiurile internauţilor şi deci să crească efectul publicităţii„, a declarat Ed Parsons, responsabilul de tehnologie geospaţială.
Spre exemplu, un client care caută prin Google, de pe mobil, un magazin de electrocasnice va primi printre rezultate pe cele mai apropiate de locul în care se află. Aşadar, un comerciant se va putea promova doar în locul în care activează, iar un astfel de serviciu oferit „plăteşte cât pentru toată investiţia noastră în astfel de sisteme„.
Ed Parsons spune că aspectele legate de localizare sunt „extrem de sensibile, mai ales în aceste vremuri„, iar pentru a evita intruziunea în viaţa privată, utilizatorului i se solicită acordul pentru a putea fi identificat – la nivel mondial, procentul celor care aleg regulat să poată fi localizaţi este mai mic de 10% şi va rămâne stabil în anii următori, potrivit datelor Google.
„Ca să fiu sincer, am fost puţin luaţi prin surprindere de impactul pe care l-a avut serviciul Street View asupra oamenilor, aşa că am dezvoltat rapid o tehnologie prin care să blurăm feţele oamenilor sau care să elimine, ca urmare a unor reclamaţii, anumite imagini„, comentează Parsons. Analiştii Bernstein Research consideră că principalele avantaje ale companiei în viitorul apropiat vor fi derivate din rata tot mai ridicată de utilizare a smartphone-urilor şi tabletelor în rândul consumatorilor, care va genera, pe fondul contextului de care menţionează oficialul Google, venituri tot mai mari din publicitate.
Europa e încă în aşteptarea răspunsurilor la întrebările trimise încă de anul trecut referitoare la respectarea confidenţialităţii datelor.
