BusinessMagazin

Tag: lege

  • Lideri locali ai PSD, nemulţumiţi că rămân fără pensii speciale

    Liderii locali ai PSD contactaţi de MEDIAFAX evită să facă declaraţii oficiale pe acest subiect, însă admit că există nemulţumiri. “Să nu uităm că legea asta este făcută de parlamentari, care au vrut să îşi acopere pensiile lor (pensiile speciale pentru parlamentari n.r.). Nu au vrut niciodată să treacă, de aia au lăsat o şopârlă în lege, ca să aibă motiv CCR-ul să o respingă”, a declarat un lider judeţean al PSD.

    Alţi lideri sunt mai tranşanţi şi îl acuză direct pe Liviu Dragnea de joc cu dublu sens. “Dragnea a tot spus că sprijină această lege. Uitaţi-vă că, din 2012 încoace, orice proiect susţinut de Dragnea a picat sau a fost făcut praf de judecătorii de la Curte”, a declarat un alt lider judeţean al PSD, care se referea la Legea descentralizării, susţinută şi promovată de Liviu Dragnea, dar respinsă cu unanimitate la Curtea Constituţională.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Klaus Iohannis a promulgat legea privind sărbătorirea Zilei bărbatului în data de 19 noiembrie

     Legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor la începutul lunii februarie, aleşii susţinând că “sărbătorirea celor două zile este un prilej de a îmbunătăţi relaţiile dintre sexe” şi de a promova “modele masculine pozitive”, nu doar vedete.

    Legea a fost adoptată cu 204 voturi “pentru”, 16 “împotrivă” şi 63 de abţineri.

    Potrivit propunerii legislative iniţiate de cinci senatori de la PSD şi PNL, autorităţile administraţiei publice pot organiza manifestări şi acţiuni publice dedicate sărbătoririi acestor zile, iar Televiziunea Publică şi Societatea Română de Radiodifuziune vor putea include în programele lor “emisiuni dedicate promovării drepturilor femeii sau, după caz, drepturilor bărbaţilor”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine câştigă şi cine pierde din interzicerea fumatului

    Un sfert dintre adulţii din România se declară fumători, iar patru din zece au încercat să renunţe la acest obicei în ultimul an. Intrarea în vigoare a legii care interzice fumatul în spaţiile publice, din 16 martie, va face ca acest viciu să devină unul prohibitiv. Ce înseamnă acest lucru pentru producătorii de tutun, unii dintre cei mai importanţi contributori la bugetul de stat? Experţii de la KeysFin au analizat situaţia din această industrie, iar rezultatele financiare sunt pe măsura restricţiilor dure impuse de autorităţi, se arată în studiul KeysFin

    Datele raportate la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor arată că cifra de afaceri a producătorilor de tutun din România a scăzut la jumătate în ultimii patru ani, de la 2,26 miliarde de lei în 2010 la 949 milioane de lei, în 2014.

    Interesant este că profitabilitatea sectorului a urmat un trend total diferit. Dacă în 2010, cele 15 companii întregistrate în România cu codul CAEN 1200 raportau un profit de 31,4 milioane lei, în 2014, cele 17 firme care au raportat date financiare anunţau un nivel de profitabilitate de 48,8 milioane lei.
    “După un record negativ de profitabilitate, de 24,8 milioane de lei în 2011, firmele producătoare de tutun au înţeles că este timpul să ia măsuri de restructurare, iar efectele acestora s-au văzut în anii următori. Industria tutunului a urmat trendul crizei economice, reuşind să îşi menţină marja de câştig, în ciuda prăbuşirii cifrei de afaceri”, au explicat analiştii de la KeysFin.
    Industria tutunului este, în prezent, al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, industria tutunului, care include şi firmele care comercializează ţigarete, a virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă 1,75% din PIB şi 12,5% din totalul veniturilor bugetare, potrivit reprezentanţilor producătorilor de tutun.

    Interdicţia totală privind consumul de ţigări în spaţiile publice va face ca industria să caute soluţii alternative, pentru a evita falimentul.

    “Consumul domestic nu va fi de ajuns pentru a acoperi impactul noilor interdicţii, astfel că, în prima fază, estimăm o creştere semnificativă a preţurilor ţigărilor. Pe de altă parte, asistăm deja la o reorientare a producătorilor şi comercianţilor către soluţii alternative, precum vânzarea de ţigări electronice şi alte tipuri de dispozitive. Nu este exclus, în contextul măsurilor prohibitive care vor intra în vigoare în martie, să asistăm la o regândire a promovării consumului de ţigări prin dezvoltarea unor spaţii de fumat alternative, în aer liber, care să respecte legislaţia în vigoare”, spun aceştia.

    Analiza realizată de KeysFin arată că cele mai importante firme din industria tutunului din România sunt JTI International Manufacturing SA, British American Tobacco, Philip Morris România SRL, China Tobacco International si Rom Ital SRL. Împreună, acestea au realizat în 2014, o cifră de afaceri totală de 947,5 milioane de lei.

    Cel mai important jucător este JTI International Manufacturing SA, cu afaceri de 545,2 milioane de lei şi 260 de salariaţi, urmat de British American Tobacco cu 179,1 milioane lei şi 560 de angajaţi şi Philip Morris România SRL cu 165,9 milioane lei.

    Industria tutunului, privind-o exclusiv din prisma datelor financiare oficiale, a angajat în 2014 aproape 1600 de angajaţi.

    “Există încă un comerţ important de ţigări de contrabandă, aduse din ţările din jur, dar şi un consum de ţigări nefiscalizate, a cărui valoare este de peste 20 % din piaţă. Potrivit unui studiu independent Novel Research, una din şase ţigarete vândută în România este de contrabandă. De menţionat că datele studiului se bazează strict pe informaţii de la consumatori”, spun experţii.
    img

    Datele statistice arată că, dintr-un pachet de 20 de ţigări vândut legal, 12 ţigarete reprezintă echivalentul accizelor, 4 ţigarete – TVA –ul, iar restul, profitul producătorului şi al comerciantului. Astfel, din preţul final plătit de un fumător pentru un pachet de ţigarete comercializat legal, 80% reprezintă bani care intră la bugetul de stat.
    “Intrarea în vigoare a legii fumatului va influenţa, astfel, şi încasările la bugetul de stat. Pe de altă parte, restricţiile îşi vor regăsi efectele pozitive, pe termen mediu şi lung, în starea de sănătate a populaţiei. Iar acest lucru va duce la o scădere a cheltuielilor medicale generate de efectele consumului de tutun”, afirmă cei de la KeysFin.

    Potrivit unui studiu derulat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES, doar un procent de 30% dintre respondenţii care ies în localuri minim o dată pe an afirmă că legea anti fumat le va influenţa comportamentul. Marea majoritate, 69%, declară că obiceiurile lor nu vor fi influenţate de legea anti-fumat.

  • Viceguvernator al BNR: Dacă acum cineva strânge avansul la Prima casă într-un an, în viitor îl va strânge în opt ani

     BNR susţine că includerea programului Prima casă în legea dării în plată va înseamna creşterea de la unu la opt a numărului de ani necesari pentru strângerea avansului, un cost pe care tinerii nu ar avea de ce să îl plătească.

    „Pe noi ne preocupă impactul acestei legi asupra sistemului bancar, deci şi a celor care doresc să ia credite în viitor. Acum, cineva poate strânge avansul într-un an pentru Prima casă (5%) şi în patru ani pentru un credit standard (15%). Dacă Prima casă se va închide pentru că este inclusă în legea dării în plată, iar băncile nu o vor mai avea în ofertă, banii necesari pentru un avans vor fi strânşi în opt ani (la un avans de 35%)“, spune Liviu Voinea, viceguvernator al BNR.

    Banca Naţională solicită din nou scoaterea programului Prima casă din legea dării în plată, cerinţă care a fost respinsă la vot săptămâna trecută în Comisia juridică şi cea economică din Senat. De altfel, toate amendamentele BNR la legea dării în plată au fost respinse: limita maximă pentru darea în plată să fie de 150.000 de euro, iar cei care pot fi consideraţi cazuri sociale să aibă un raport între rata de plată şi veniturile obţinute mai mare de 65%.

    Discuţiile pe marginea acestei legi controversate vor continua la Camera Depu­taţilor, care este for decizional.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Unul dintre iniţiatorii legii dării în plată: Din acest moment putem pune cruce legii dării în plată. „A fost un vis frumos. Lobby-ul intens al BNR a lovit unde trebuie”

     Piperea s-a răzgândit! Update: Raportul Comisiei nu poate fi retras. Dacă acesta a fost deja depus, nu se mai poate întoarce la Comisii decât dacă se votează în plen în acest sens.

    „Înţeleg ca senatorul Bota îşi retrage cele spuse la RRA azi. Cică nu ar fi spus că discuşia pe lege se amână pentru două săptămâni că să se discute <<avizul>> Ministerului Justiţiei şi al Consiliului Superior al Magistraturii. Rămâne să verificam pe net discuţia de azi.”

    Avocatul Gheorghe Piperea, unul dintre iniţiatorii legii dării în plată, afirmă că raportul Comisiei Juridice a Senatului favorabil legii dării în plată, a fost retras şi astfel legea nu se va mai discuta mâine în plen.

    „Se reia discuţia în comisii peste două săptămâni. Cel care a făcut public acest anunţ, la Radio România Actualităţi, este un anume senator Bota, de la PSD. Dar raportul nu putea fi retras fără acceptul preşedintelui comisiei juridice, domnul Boboc, PNL. Deci <<treaba>> este transpartinică. Lobby-ul intens al BNR a lovit unde trebuie”, a spus Piperea.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • De ce vrea Isărescu Legea dării în plată: cele cinci motive

    Guvernatorul Băncii Naţionale Mugur Isărescu a surprins piaţa vineri, prin poziţia pe care a avut-o pentru Legea dării în plată. Eu cred că această lege “nu ar strica”, a spus Isărescu, pronunţându-se şi asupra amendamentelor: legea să nu se refere retroactiv la cei care au fost dezvoltatori sau cei care au vrut să facă afaceri cu terenuri sau cu apartamente.

    Tonul Băncii Naţionale faţă de decembrie, când BNR a avut o poziţie extrem de critică (directorul Direcţiei de Supraveghere, Nicolae Cinteză, a cerut DNA să vadă ce se ascunde în spatele acestei legi), s-a schimbat, cel puţin la nivelul guvernatorului.

    Prin noile afirmaţii publice, Isărescu vrea să fie mediatorul dintre Parlament, parlamentari şi iniţiatorii legii (deputatul PNL Daniel Zamfir şi avocatul Gheorghe Piperea) şi băncile de cealaltă parte, într-o dispută publică ce nu avantajează sistemul bancar şi, implicit, Banca Naţională.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine face legea pe piaţa de modă din România şi cu ce vin “newcomerii”

    „Ai auzit de Boggi?“ mă întreba acum câteva luni un executiv din industria luxului. „O să vină şi în România şi cred că va schimba piaţa locală a modei masculine, aşa cum a făcut Zara pe segmentul feminin. Boggi este acum brandul de modă bărbătească care are o evoluţie la fel de fulminantă în Europa cum a avut Zara acum câţiva ani“, a adăugat el.

    Boggi a apărut în Italia acum mai bine de 75 de ani, însă numele lui nu spune multe în afară ţării-mamă. Expansiunea a fost prudentă, adică 134 de magazine în circa 25 de ţări. Aventura însă abia acum începe, iar România devine un nou punct pe harta mărcii care a găsit o nişă pentru costumul bărbătesc. „Se poziţionează între lux şi mass market şi are preţuri ce încep de la 450 de euro. Media este însă pe la 650 de euro“, spune Sachin Arora, cel care con-duce businessul local şi este totodată şi unul dintre acţionarii gru-pului Peeraj, cel mai puternic grup de francize de modă din România. După CCC, Swarovski, Pimkie şi Armani Jeans, Boggi este cel mai nou nume din portofoliul grupului. Primul magazin Boggi va fi deschis în Băneasa Shopping City, unul dintre cele mai performante centre comerciale din România, poziţionat în zona de nord a Capitalei, o zonă unde locuiesc persoanele cu venituri peste medie. Aceştia sunt de altfel clienţii ţintă ai Boggi dar şi ai altor nume, precum Michael Kors, Armani Jeans sau Max & Co, toate mărci care şi-au găsit „casa“ în mallul controlat de antreprenorii Gabriel Popoviciu şi Radu Dimofte.

    Decizia Peeraj de a aduce un brand destinat exclusiv bărbaţilor vine în contextul în care piaţa locală de modă se dezvoltă, iar bărbaţii încep să cheltuiască mai mult pe haine. De altfel, şi liderii H&M şi Zara au deschis în ultimii ani magazine destinate bărbaţilor. Bărbaţii din România cheltuie anual pe haine circa 2,8-3 miliarde de lei (650-670 milioane de euro), principalii jucători de pe piaţa de modă masculină fiind H&M, Zara şi C&A, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor. Pe segmentul pe care se poziţionează însă Boggi numărul competitorilor este mic, cei mai mulţi jucători alegând fie segmentul mass market, fie lux. Totuşi, există loc pentru toată lumea, cred jucătorii din piaţă.

    „Românii sunt pa-sionaţi de modă şi, spre deosebire de cehi şi de po-lo-nezi sunt mai dispuşi să chel-tuiască bani pe haine“, spunea recent Ralf Wein, care conduce ope-ra-ţiunile H&M în Europa Centrală şi de Est. Cifrele H&M în România o dovedesc, astfel că la nici cinci ani de la intrarea pe piaţă suedezii au ajuns la vânzări de aproape 200 de milioane de euro cu o reţea de circa 40 de magazine. H&M a intrat în România în primăvara lui 2011 după mai mulţi ani de tatonări. De altfel, retailerul a fost ultimul nume mare intrat în contextul în care Inditex, proprietarul Zara, a venit în 2004 în franciză şi trei ani mai târziu şi-au făcut intrarea direct. La momentul venirii H&M pe piaţă erau deja activi şi C&A şi New Yorker. Potrivit calculelor Ziarului Financiar, încă de la început România s-a numărat printre pieţele cu cele mai bune rezultate, în regiune fiind campioană, cu vânzări medii per magazin cu 50% mai mari decât în Cehia spre exemplu. Deşi salariul mediu în România este de doar 400 de euro net, de două ori mai mic decât în Polonia sau în Cehia vânzările magazinelor H&M sunt mai mari, susţinute de apetitul pentru modă al consumatorilor locali.

    Comportamentul de consum al românilor şi rezultatele brandului fanion i-au convins pe suedezi să aducă pe piaţa locală şi un al doilea nume. Puţini sunt cei care ştiu că H&M are şi alte branduri surori mai puţin cunoscute, însă sub umbrela Hennes & Mauritz se găsesc mai multe nume precum COS, Monki, Weekday, Cheap Monday, & Other Stories şi H&M Home.

     

  • Cea mai mare bancă din România: programul “Prima Casă” va dispărea!

    Numărul clienţilor eligibili pentru un credit imobiliar se va reduce cu 60% în următorii cinci ani, având în vedere că doar una din zece persoane poate dispune de un avans de 30%, la care s-ar ajunge dacă se adoptă legea dării în plată în forma actuală, reies dintr-o analiză a BCR, cel mai mare jucător din sistem, scrie Ziarul Financiar.

    Piaţa de credite ipotecare şi imobiliare se va contracta cu aproximativ 60%, adică circa 160.000 de clienţi care nu vor dispune de un avans suficient pentru contractarea unui credit, ca impact al unei creşteri medii a avansului la creditele ipotecare şi imobiliare de la 15% în prezent la o medie viitoare de 30%.

    Analiştii BCR estimează ca Legea dării în plată, în forma sa curentă, va distorsiona semnificativ piaţa imobiliară, permiţând unui număr restrâns de deţinători de lichidităţi semnificative (numerar sau depozite) avantajul inechitabil de a profita de scăderea preţurilor imobiliare şi a face investiţii speculative, cu risc 0, beneficiind de prevederile legii pentru a ceda, fără restricţii, imobilele către băncile creditoare, în cazul în care investiţiile nu aduc randamentul scontat.

    „Programul Prima casă va dispărea, considerând situaţia efectivă în care garanţia statului devine nulă, conform prevederilor actuale ale Legii dării în plată, iar fără garanţia statului, instituţiile financiare bancare nu vor mai putea oferi facilităţile de avans scăzut şi dobândă redusă”, consideră analiştii de la BCR. 

  • In timp ce România pierde 62.000 hectarte de pădure într-un an, altii interzic defrişările timp de 10 ani

    Parlamentul albanez a adoptat ieri o lege prin care interzice tăierea copacilor în scop industrial, pentru o perioadă de 10 ani, scrie green-report.ro care citează AFP.

    În ultimii 25 de ani, suprafaţa împădurită a Albaniei s-a înjumătăţit: în 1990, pădurile acopereau 51% din suprafaţa ţării, iar acum au mai rămas doar pe 25% din aceasta. Se estimează că, în ultima perioadă tăierile ilegale erau de 10 ori mai multe decât cele legale.
    În timp ce România a pierdut peste 62.000 de hectare de pădure într-un an.

    Potrivit unui raport al directorului general al Romsilva, anul trecut suprafaţa fondului forestier a scăzut cu 62.356 de hectare, până la 3.1 milioane de hectare. Iar din toate astea, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva a strâns o sumă de 1.5 miliarde de lei, cu un profit brut de 220 de milioane de lei.

    La jumătatea lunii trecute, directorul general al Romsilva, Adam Crăciunescu, şi-a anunţat demisia (Sursa: hotnews.ro), invocând motive personale. Anterior, el fusese revocat din Consiliul de Administraţie de către noul ministru al Mediului, Cristiana Pasca Palmer.
     

  • Cine este omul care i-a pus “gând rău” tutunului. Cum a ajuns o PETIŢIE ANTI-FUMAT o lege în toată regula

    O petiţie online iniţiată la Cluj în anul 2013 care susţinea interzicerea fumatului în spaţiile publice închise a ajuns să fie promulgată în 2016. “Legea antifumat” a stârnit discuţii şi chiar controverse însă, din 16 martie va ajunge realitate. Mihai Cucerzan, profesor de Sociologie la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca este omul din spatele acestui demers, iniţiatorul petiţiei online, cel care a crezut în beneficiile interzicerii fumatului şi a şi acţionat îna cest sens. În urma unui studiu realizat pe un eşantion de 1180 de persoane, s-a adeverit faptul că oamenii susţin un astfel de demers.

    Mihai Cucerzan a relatat, într-un interviu acordat în exclusivitate Vocea Transilvaniei, “povestea” petiţiei devenite lege, amintind care sunt efectele benefice şi de durată ale restricţionării fumatului în spaţiile publice închise.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro