Tag: consum

  • De la 2% la 12% în cinci ani: mărcile private, aproape de 2 mld. euro

    Produsele „fără nume“ aduse în România de marile reţele de magazine au ajuns anul trecut să acopere 12% din vânzările de bunuri de larg consum, potrivit unui studiu al companiei de cercetare de piaţă GfK, astfel că vânzările lor pot fi estimate la 1,7-2 miliarde de euro.

     


    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 18.06.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Consumul privat, noua cheie a redresării Estului

    În majoritatea ţărilor din zonă, cererea internă va fi frânată de austeritatea fiscală şi de stagnarea creditării. Fără o redresare solidă şi durabilă a zonei euro, investiţiile private nu sunt aşteptate să contribuie semnificativ la creşterea economică, iar compensarea lor prin investiţii publice cu fonduri europene va fi insuficientă. În ciuda presiunilor inflaţioniste slabe şi a creşterii veniturilor disponibile ale gospodăriilor, consumul privat va rămâne redus atâta vreme cât piaţa muncii nu-şi revine, susţine instituţia.

    Banca Mondială precizează că Ţările Baltice, România şi Bulgaria vor fi excepţii în peisajul general, întrucât aici consumul privat va rămâne un motor important de creştere a PIB.

  • Americanii ne înzecesc rezervele de gaze

    România consumă anual aproximativ 14 miliarde metri cubi de gaze, cantitate asigurată în proporţie de 80% din producţia internă. Diferenţa este importată din Rusia, prin intermediari, la preţuri ridicate. România se plasează pe locul al treilea în UE privind rezervele de gaze de şist, după Polonia (4.190 miliarde metri cubi) şi Franţa (3.879 miliarde metri cubi), potrivit raportului EIA. În ceea ce priveşte petrolul prins sub formaţiuni de rocă de şist în România, EIA estimează un volum de 300 milioane de barili, faţă de rezerve dovedite estimate la 600 milioane de barili din alte tipuri de zăcăminte.

    Astfel, potrivit estimărilor instituţiei americane, explorarea zăcămintelor de şist ar creşte cu 50% rezervele de petrol ale României şi de peste 10 ori rezervele de gaze naturale. În Europa, excluzând Rusia şi Ucraina, rezervele nedescoperite de gaze de şist sunt estimate de EIA la un total de 13.308 miliarde metri cubi, de peste 3 ori mai mult faţă de rezervele dovedite estimate la 4.105 metri cubi.

    După Polonia, Franţa şi România, în topul rezervelor de gaze de şist din Europa urmează Danemarca (906 miliarde metri cubi), Marea Britanie şi Olanda (736 miliarde metri cubi fiecare), Bulgaria şi Germania (481 miliarde metri cubi fiecare), respectiv Suedia (283 miliarde metri cubi) şi Spania (226 miliarde metri cubi). Rusia are, de asemenea, rezerve substanţiale de gaze de şist, estimate la 8.126 miliarde metri cubi, volum de câteva ori mai mic faţă de rezervele convenţionale ale ţării.

    În România, grupul american Chevron deţine mai multe licenţe de explorare a zăcămintelor de gaze de şist, în judeţul Vaslui şi în Dobrogea. Compania intenţionează să înceapă în a doua jumătate a acestui an forarea unui puţ de explorare a gazelor de şist în judeţul Vaslui şi va iniţia studii seismice pentru cele trei perimetre din judeţul Constanţa.

  • România a înregistrat în mai cea mai ridicată inflaţie din UE

     În luna aprilie, inflaţia din UE a fost de 1,4%, iar cea din zona euro de 1,2%.

    Cele mai scăzute rate ale inflaţiei din UE în luna mai au fost înregistrate în Grecia (-0,3%), Letonia (-0,2%) şi Cipru (0,2%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Inflaţie de 0,23% în luna mai, iar rata anuală a ajuns la 5,3%. Care sunt produsele cu cele mai mari creşteri de preţ

     “În luna mai 2013, faţă de luna anterioară, preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 0,8%, în timp ce preţurile mărfurilor nealimentare au scăzut cu 0,1%, iar tarifele serviciilor au rămas relativ stabile”, se arată într-un comunicat al INS.

    Dintre alimente cel mai mult s-au scumpit cartofii şi fructele proaspete, cu 21,4%, respectiv cu 11,4% faţă de decembrie 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Desculţii din Cizmă: cum i-a sărăcit criza pe italieni

    Peste 16% dintre italieni nu şi-au permis anul trecut să consume alimente bogată în proteine măcar o dată la două zile, iar 9 milioane de oameni au renunţat la asistenţa medicală, fiindcă n-au bani. Economia a intrat în recesiune la sfârşitul lui 2011, iar OECD estimează că se va întoarce la o creştere modestă abia de la anul (0,4%), după ce va încheia anul în curs cu o scădere de 1,8%.

    “Ocuparea forţei de muncă va continua să se reducă, punând presiune pe bugetele gospodăriilor şi limitând cheltuielile de consum, iar pierderile băncilor vor împiedica o relansare a economiei prin credite pentru investiţii şi consum”, notează OECD. Rata şomajului în Italia este în prezent de 11,5%.

  • O familie de români consumă de opt ori mai multă energie decât europenii

    România este a treia cea mai energo-intensivă economie din UE, cu o intensitate energetică de 2,5 ori mai mare decât media UE. Este, de asemenea, a treia economie din UE cu nivelul cel mai ridicat de emisii de carbon. Documentul mai arată că integrarea pieţelor energiei electrice şi gazelor naturale pe pieţele UE este, în continuare, incompletă şi nu au fost încă realizate interconexiunile transfrontaliere ale reţelelor de gaze.

    Analiza confirmă faptul că în România, concurenţa şi eficienţa sunt reduse în sectoarele cu cele mai mari emisii de carbon – energia şi transporturile. ”Lipsa de eficienţă şi cadrul de guvernanţă lipsit de transparenţă al întreprinderilor deţinute de stat în aceste sectoare reprezintă o provocare importantă”, se arată în document.

    ”Ceea ce nu au înţeles Guvernele României în ultimii 10 ani este tocmai faptul că puterea economică a unui stat nu se măsoară în consumul de energie. Dimpotrivă, tocmai faptul că avem un potenţial atât de mare de eficienţă energetică ar trebui să devină prioritar în politicile energetice naţionale, în loc să ne grăbim să adoptăm tehnici atât de controversate precum fracturarea hidraulică pentru exploatarea gazelor de şist, ce ne-ar asigura, teoretic, mult clamata independenţă energetică”, a declarat Ioana Ciută, director executiv al Fundaţiei TERRA Mileniul III.

    Una dintre recomandările făcute României de experţii Comisiei Europene (CE) este promovarea concurenţei şi eficienţei în industriile de reţea, prin asigurarea independenţei şi a capacităţii de acţiune a autorităţilor naţionale de reglementare. De asemenea, se recomandă continuarea reformei guvernanţei corporative în cadrul companiilor de stat din sectoarele energiei şi transporturilor.

    Ca să reducă pierderile şi să devină competitivă, România trebuie să adopte un plan cuprinzător şi pe termen lung în domeniul transporturilor, să dereglementeze preţurile la gaze şi la electricitate şi să îmbunătăţească eficienţa energetică. Totodată, ţara noastră trebuie să îmbunătăţească integrarea transfrontalieră a reţelelor energetice şi să accelereze punerea în aplicare a proiectelor de interconectare a reţelelor de gaze.

     

  • Prefab a construit o centrală de cogenerare ce poate acoperi jumătate din consumul Călăraşiului

    Centrala electrică de cogenerare instalată de producătorul de materiale de construcţiei Prefab (PREH) în incinta fabricii din Călăraşi va livra în sistemul energetic o cantitate de electricitate echivalentă cu jumătate din consumul oraşului, a declarat Marian Petre Miluţ, preşe­dintele companiei.

     

  • Aproape 10% din consumul de bunuri de larg consum revine discounterilor

    Aproximativ 60% din gospodăriile din România au făcut anul trecut cel puţin o dată cumpărături de la discounteri precum Penny Market, XXL Mega Discount şi Lidl, analiza GfK excluzând Profi, care s-a repoziţionat în supermarket începând cu februarie 2012.. Frecvenţa medie de cumpărare este de două ori pe lună.

    Atunci când merg la cumpărături în magazinele de tip discount, categoriile preferate sunt din zona de mâncare şi băuturi (sucuri, cafea, bere, apă). Segmentul care înregistrează cea mai mare creştere în valoare este cel al produselor alimentare, cu un plus de 19% faţă de 2011. Pentru băuturi, gospodăriile au cheltuit cu 10% mai mult în magazinele de tip discount pentru aceeaşi perioadă analizată.

    Odată cu expansiunea formatelor comerţului modern, mărcile private au crescut puternic, ajungând în 2012 la o cotă de piaţă de 12% în valoare pentru bunuri de larg consum la nivelul întregii ţări şi a tuturor formatelor de retail. În cazul formatelor de tip discount, mărcile private acoperă aproximativ jumătate din cheltuieli, în creştere cu 21 de puncte procentuale faţă de anul precedent. În jur de 90% dintre gospodării au achiziţionat cel puţin un produs marcă privată din discounteri în decursul anului 2012.

    “Printre elementele pe care le-am identificat în studiile GfK ca având potenţial de diferenţiere în termeni de satisfacţie faţă de tipurile de formate de retail se numără proximitatea, nivelul preţurilor, atmosfera din magazin, programele de loializare, oferta din revistele promoţionale precum şi produsele marcă privată şi varietatea de produse româneşti. Câştigătorii vor fi cei care reuşesc să întâmpine atât nevoile raţionale, cât şi pe cele emoţionale, în timp ce continuă să investească în înţelegerea acestor aşteptări”, spune Gabriela Luca, retail specialist, consumer goods & retail division.

    Studiul GfK are la bază informaţii obţinute prin monitorizarea consumului casnic în 2012 a aproximativ 90 de categorii de produse de larg consum prin intermediul cercetării de tip Panel de Consumatori a GfK România, pe un eşantion de 2.200 gospodării, reprezentativ la nivel naţional. Începând din ianuarie 2013, GfK România a înlocuit metoda clasică de colectare a datelor cu ajutorul jurnalului de cumpărături cu o soluţie inovatoare – scanarea codurilor de bare ale produselor de larg consum. în plus, numărul de gospodării monitorizate a crescut la 3.000. Odată cu aceste schimbări, GfK a lărgit şi categoriile monitorizate. La cele deja analizate, se adaugă: fructe şi legume proaspete şi congelate, carne proaspătă şi procesată, alcool, produse de îngrijire pentru bebeluşi, îngheţată, sosuri şi dressing-uri, mâncare pentru animale.

  • Prohibiţia modernă: Zece colţuri ale lumii unde alcoolul încă este interzis (GALERIE FOTO)

    De-a lungul timpului, sub o formă sau alta, prohibiţia s-a tot repetat având drept principal scop eliminarea prin interdicţie a acestui viciu. De altfel, printre primele forme de prohibiţie a fost pe vremea geto-dacilor, când Burebista a ordonat arderea viilor şi oprirea consumului de alcool.

    În SUA, prohibiţia a avut într-adevăr succes în reducerea consumului de alcool, dar a favorizat totodată extinderea şi agravarea pieţei negre în domeniu şi nu numai. Prostituţia, jocurile de noroc, corupţia şi şantajul, toate au înflorit în perioada prohibiţiei.

    Lecţia nu pare să fi fost însă învăţată. Încă există colţuri ale lumii unde alcoolul este complet interzis