“Pentru toţi investitorii, incluzându-i şi pe cei americani, stabilitatea şi predictibilitatea sunt vitale. Acordurile cu FMI sunt importante pentru realizarea nivelului de stabilitate şi predictibilitate pe care le caută investitorii. Şi de aceea credem că un nou acord ar trebui probabil încheiat”, a afirmat Butcher, întrebat dacă România ar trebui să încheie un nou acord şi ce obiective ar trebui acesta să conţină.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Aflând, ieri care este poziţia lui (Vladimir) Putin privind condiţiile necesare pentru a rămâne în Rusia, el a renunţat la cererea sa”, a declarat Dmitri Peskov. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat luni că Snowden poate să rămână în Rusia doar dacă încetează “activităţile care afectează” Statele Unite.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Snowden nu are documente valabile. Din acest motiv, el nu poate să meargă nici în Cuba şi nici oriunde altundeva”, a declarat această sursă, citată de agenţia de stat RIA Novosti.
Statele Unite au anunţat că au anulat paşaportul lui Edward Snowden, a cărui arestare şi extrădare este reclamată de către Washington, pentru a-l judeca pentru “spionaj”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Fondurile de investiţii pot acorda asistenţă unui cumpărător prin furnizarea finanţării sau consultanţă despre cum ar trebui restructurată ţinta de preluare, după finalizarea unei tranzacţii.
GOOGLE vrea să îşi mărească vânzările prin intermediul achiziţiilor şi foloseşte o metodă pe care o numeşte “testul periuţei de dinţi”, pentru a analiza cât de frecvent este folosită o posibilă ţintă de preluare de către utilizatori, a spus Don Harrison, directorul Google pentru fuziuni şi achiziţii, relatează Bloomberg.
El a adăugat că GOOGLE încheie acorduri de achiziţie o dată la două săptămâni.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“NU-MI FACEŢI POZE! NU FACEŢI POZE CĂ VĂ FAC ŞI EU POZĂ ŞI VĂ DAU LA ZIAR!„, îmi strigă un sătean poposit la un bar aşezat chiar în faţa primăriei renovate din Casimcea. În spatele lui se zăreau nişte case mai puţin îngrijite, rufe întinse la uscat şi o turbină eoliană care veghea.
„Primii care au venit au sosit în 2008 şi au fost cei de la Martifer (grup portughez – n. red.) care au montat un stâlp de măsurare a vântului. Nici nu ştiam la momentul respectiv cu ce se mănâncă, dar acum ştim cum să negociem cu ei”, spune Gheorghe Ţilincă, primarul din Casimcea. În 2008, nu doar primarul comunei era un străin faţă de energia eoliană, ci toată România nici măcar nu bănuia de potenţialul ascuns în vânt. În 2009, de exemplu, în România nu funcţionau decât 14 MW montaţi în parcuri eoliene, 7 turbine dacă se ia o capacitate de 2 MW pentru fiecare unitate. Azi sunt 2.100 MW care fac bani din vânt, adică mai bine de 1.000 de turbine, dacă se păstrează capacitatea de 2 MW.
Printre cei care au venit în Casimcea să-şi pună banii în astfel de investiţii se numără italienii de la Enel şi mai recent austriecii de la Verbund, o companie cu afaceri de peste 3 miliarde de euro, care a anunţat că a terminat de montat 43 de turbine, circa 100 MW, în urma unor investiţii de circa 170 de milioane de euro.
CUM AM MONTAT 100 MW CU 43 DE TURBINE. Turbinele sunt aduse din Germania şi sunt produse de Enercon, spune Daniel Găescu, directorul de operare al Alpha Wind, compania care a dezvoltat proiectul din Casimcea, care acum este controlată de Verbund.
„Până la finalul anului viitor vor mai fi montate 11 turbine de 2,3 MW şi 34 de turbine cu o capacitate de 3 MW. În total proiectul va avea 225 MW şi va costa 380 de milioane de euro„, mai spune reprezentantul Alpha Wind.Bani mulţi, dar până la urmă ce rămâne în locurile unde poposesc aceşti uriaşi?
„Verbund a investit cam 100.000 de euro pentru un cabinet, pentru un parc de copii, pentru grădiniţă, costume pentru serbări. Cei de la Enel sunt mai chitroşi. Au dat cam 20.000 de euro. Au cumpărat bocanci pentru ansamblul de dansuri, de Crăciun dau cadouri„, spune primarul comunei. Dincolo de aceste sume mai vin banii din autorizaţii şi din negocierile proprii duse de autorităţile locale cu investitorii şi cu echipele lor de avocaţi.
„Urmează să se mai facă nişte proiecte pe raza comunei noastre. Electricom va monta zece turbine, în total 20 MW în circa două luni de zile. Noi le-am dat terenul, iar ei în schimb ne asigură energia pentru iluminatul public şi pentru instituţiile publice gratuit. Max Boegl mai ridică 33 de turbine, în total 99 MW. Noi pentru fiecare turbină montată am stabilit cu investitorii să primim 600 de euro pe an”, mai spune Ţilincă.
Primarul precizează că bugetul comunei a crescut simţitor de când au venit „vânătorii de vânt„, banii fiind repartizaţi în funcţie de nevoi. „În 2011 energia eoliană a contribuit cu 22 de miliarde de lei vechi (2,2 mil. lei, circa 520.000 de euro), iar anul trecut au venit 24 de miliarde de lei vechi (2,4 milioane de lei, circa 540.000 de euro). Noi în total am avut anul trecut un buget de 65 de miliarde de lei. Pentru anul acesta ne-am bugetat să încasăm din eoliene 32 de miliarde de lei, dar până acum nu am luat decât 8″, explică finanţele comunei Gheorghe Ţilincă.
Banii s-au dus pe drumuri, pe înnoirea primăriei şi, bineînţeles, pe o biserică nouă. „Cu banii încasaţi am pietruit drumurile din Războieni în 2012, am aranjat clădirea primăriei şi am dat pentru biserică.@
Cele două ţări vor căuta modalităţi variate de finanţare a proiectului, folosindu-se de fondurile structurale ale UE, Programul de cooperare transfrontalieră şi Strategia Dunării, relatează site-ul Novinite.com.
Plevneliev şi Băsescu s-au întâlnit cu ocazia celui de-al 18-lea summit anual al liderilor din Europa Centrală şi de Est de la Bratislava, cu o zi înainte de inaugurarea oficială a celui de-al doilea pod peste Dunăre, Calafat-Vidin, dintre cele două ţări.
Noul pod rutier şi feroviar Calafat-Vidin va fi inaugurat în 14 iunie şi va fi exploatat de o societate mixtă româno-bulgară, iar taxa pentru tranzitarea acestuia va fi de 6 euro, a anunţat, pe 28 mai, la Calafat, ministrul român Transporturilor, Relu Fenechiu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Flaşnetele au fost unele din cele mai răspândite instrumente muzicale din Grecia timp de aproape un secol, fiind cărate în spate de proprietarii care obişnuiau să străbată străzile, aceştia fiind muzicieni talentaţi, relatează Greek Reporter.
Economia elenă este în recesiune de şase ani, pierzând aproximativ 20% din PIB în urma programelor de austeritate, în timp ce şomajul a atins cote record.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Zgonea a spus că va solicita convocarea Birourilor permanente reunite ale celor două Camere pentru săptămâna viitoare, luni, pentru stabilirea procedurilor de urmat în cazul referendumului solicitat de Traian Băsescu.
“Luni cer convocarea Birourilor permanente reunite şi o să discutăm în Birouri. Nu are niciun rost să căutăm tertipuri. Birourile stabilesc o procedură, se face dezbatere în Parlament şi se dă acceptul”, a spus Zgonea.
El a precizat că Parlamentul nu poate da aviz decât printr-un proiect de hotărâre.
“Din punct de vedere juridic, nu există, nu a existat niciodată avizul. Noi nu putem să dăm aviz decât printr-un proiect de hotărâre. Aici lucrurile sunt foarte simple. Şi dăm aviz, că nu pot da Birourile în numele Camerei. După Birouri, plenul ar trebui să îşi exprime punctul de vedere”, a spus Zgonea.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Vorbitorii de poloneză, cehă, olandeză, suedeză sau germană sunt cel mai greu de găsit pe piaţa muncii din România, situaţia cea mai dificilă fiind în cazul ultimei limbi străine, pentru care şi cererea de personal este mare”, a arătat Vladimir Sterescu, Country Manager al companiei americane CGS, cel mai mare furnizor de soluţii de outsourcing din România.
De asemenea, considerând necesarul de personal din ultima perioadă, cel mai greu de găsit sunt angajaţii care vorbesc o limbă nordică (mai precis daneza, norvegiana sau suedeza) şi, în acelaşi timp, au şi cunoştinţe sau măcar aptitudini tehnice; pe locurile următoare în topul “greu de găsit” se află candidaţii care cunosc foarte bine olandeza sau limba germană şi care posedă anumite aptitudini tehnice.
“Limbile străine de care avem cea mai mare nevoie ca şi număr de angajaţi sunt engleza, franceza, germana, spaniola şi italiana, dar cererea nu se limitează la acestea”, a precizat Vladimir Sterescu. Cel mai greu de găsit pe piaţa muncii sunt însă candidaţii care cunosc foarte bine poloneza, ceha, olandeza, suedeza sau germana, iar recrutarea aproape se blochează dacă vorbim despre combinaţii între cunoaşterea unei limbi străine şi aptitudini tehnice, întrucât candidaţii pasionaţi de tehnică nu sunt, în general, orientaţi către limbi străine şi invers, cu o excepţie notabilă, şi anume limba engleză. “Având în vedere că pentru peste 70% dintre joburi cerem din start candidaţilor să vorbească perfect o limbă străină, în majoritatea cazurilor nu mai punem alte condiţii obligatorii, cum ar fi o experienţă strictă sau un nivel înalt al altor competenţe: trainingurile pe care le susţinem împreună cu companiile-clienţi asigură dezvoltarea profesională, inclusiv pe latura tehnică”, a arătat Vladimir Sterescu.
Procesul de recrutare durează în general între 2 şi 4 săptămâni, în funcţie de poziţia căutată. Majoritatea angajaţilor din contact-centere sunt studenţi sau absolvenţi ai facultăţilor de Limbi străine, dar sunt şi mulţi cu studii economice. “Electronica şi telecomunicaţiile, relaţiile publice şi, respectiv, automatica şi calculatoarele se numără, de asemenea, printre cele mai întâlnite specializări pe care le au angajaţii noştri. Peste 60% dintre ei vorbesc o limbă străină, iar aproape 15% – două limbi străine”, a precizat Vladimir Sterescu.
Pe piaţa muncii, cererea de limbi străine, în special nordice şi asiatice va fi în continuă creştere în anii următori în România, iar necesarul pe limba germană este departe de a fi acoperit. “România are toate şansele să îşi dezvolte sectorul de outsourcing, având o forţă de muncă pregătită şi cu calificările necesare. Dezvoltarea capacităţilor în ceea ce priveşte pregătirea angajaţilor şi extinderea competenţelor pe limbile străine cele mai solicitate sunt însă condiţii esenţiale pentru ca România să nu piardă acest tren în favoarea altor competitori din regiune -precum Polonia, Ungaria etc”, a arătat Vladimir Sterescu.
Unele state europene au acuzat Google că încalcă dreptul oamenilor la viaţă privată, însă în Vilnius trecerea maşinilor Google Street View a pus la dispoziţia autorităţilor un nou instrument pentru descoperirea celor ce nu-şi plătesc taxele, potrivit cotidianului Wall Street Journal.
Inspectorii din Vilnius au petrecut mai multe luni căutând imagini despre active nedeclarate pentru impozitare.
“Am fost foarte impresionaţi. Ne-am dat seama că putem face mai mult şi într-un timp mai scurt”, a declarat şeful autorităţii pentru taxe, Modestas Kaseliauskas.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro