BusinessMagazin

Tag: bnr

  • Primul bilanţ al privatizării: statul a încasat 7 mld. euro pe 7.500 de întreprinderi. Şi mai are în cont 2,2 mld. euro

    Statul român a încasat  7 miliarde de euro în 25 de ani din priva­tizarea a 7.500 de întreprinderi, din care mai sunt disponibili în contul Trezoreriei Statului 2,2 mi­liarde de euro, afirmă Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR.

    Florin Georgescu, fost ministru de finanţe în guvernul Văcăroiu din perioada 1992-1996, când România a privatizat foarte puţin, face astfel primul bilanţ oficial al privatizării din România, la 20 de ani de când a părăsit funcţia de ministru.

    Prezentarea lui Florin Georgescu, consi­derat unul dintre economiştii care s-au opus iniţial liberalizării şi privatizării, se înscrie în tendinţa înregistrată în ultima perioadă  ca oficiali ai BNR să prezinte rezultate din economia reală, cu evaluări ale transfor­mărilor din economie în ultimele decenii.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine este Liviu Voinea, persoana propusă de PSD pentru premier. A fost ministru în Guvernul Ponta II

    PSD îl propune ca premier pe Liviu Voinea, vicepreşedinte al Băncii Naţionale a României, în contextul declaraţiilor recente ale guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care afirma că banca centrală are “rezerve de cadre” pe care le poate furniza pentru un cabinet de tehnocraţi. Totodată, Isărescu a admis, luni, că premierul ar putea proveni de la banca centrală, cu condiţia să fie tânăr.

    Liviu Voinea, în vârstă de 40 de ani, în prezent viceguvernator şi membru al Consiliului de Administraţie (CA) al BNR, din octombrie 2014, a fost ministru delegat pentru Buget în Guvernul Ponta II, din decembrie 2012 şi până în august 2014, când a fost votat ca membru în CA al BNR.

    În primul guvern format de Victor Ponta fusese secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice, în perioada mai-decembrie 2012, iar înainte de Finanţe a fost membru neexecutiv în Consiliul de Administraţie al Eximbank, din aprilie 2009.

    El s-a arătat în ultimii ani adeptul introducerii impozitării progresive şi al creştereii impozitului pe proprietăţi.

    Liviu Voinea a absolvit, în 1997, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din ASE, iar în 1998 a obţinut titlul de Master în Administrarea Afacerilor (MBA) la Stockholm University School of Business. El are o specializare în “sociologia bunăstării”, la Universitatea Bucureşti şi o diplomă în statistică în ştiinţele sociale la University of Essex, Marea Britanie.

    Numele lui Liviu Voinea a fost vehiculat şi în 2009 pentru funcţia de premier, presa speculând atunci că Mircea Geoană l-ar fi desemnat să conducă Guvernul dacă ar fi câştigat alegerile din 2009.

    În 2009, Liviu Voinea a devenit membru neexecutiv în Consiliul de Administraţie al Eximbank, instituţie condusă de Ionuţ Costea, cumnatul candidatului la prezidenţiale la acea vreme Mircea Geoană.

    Voinea a fost şi director executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA), precum şi preşedinte al Voinea Business Development. Totodată, din octombrie 2013, el predă ca profesor universitar la Academia de Studii Economice, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, facultate la care a fost profesor asociat în perioada octombrie 2009-septembrie 2013. De asemenea, din februarie 2005 şi până în septembrie 2013, el a fost conferenţiar universitar la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA).

    Potrivit ultimei sale declaraţii de avere, din iunie 2015, viceguvernatorul BNR are un teren intravilan în sectorul 1 din Bucureşti, cu o suprafaţă de 284 metri pătraţi, din anul 2011, precum şi unul de 276,2 metri pătraţi în Pipera (Voluntari – Ilfov), cumpărat în acest an, pe care-l deţine împreună cu soţia şi pe care este construită o casă de locuit cu o suprafaţă de 131,97 metri pătraţi.

    Totodată, Voinea are un apartament de 76,81 metri pătraţi în Capitală şi o casă în curs de construire pe terenul din sectorul 1.

    Pe numele soţiei sale mai figurează două autoturisme – un Renault Megane din 2005 şi un Land Rover Freelander 2 din anul 2008.

    Voinea a mai declarat icoane, tablouri şi obiecte decorative în valoare de circa 10.000 euro, dobândite în anul 2013, precum şi verighete de aur, de 6.700 lei, din acelaşi an.

    El deţine în conturi bancare circa 43.000 lei şi acumulase aproximativ 80.000 lei în fondul de pensii private. Soţia lui figurează cu un împrumut acordat în nume personal de 100.000 de lei.

    Potrivit declaraţiei sale de avere, Voinea are un credit ipotecar contractat în aprilie de la Banca Transilvania, în valoare de 599.447 lei, scadent în septembrie 2019. Totodată, a împrumutat în 2013 de la Maria Voinea 11.000 euro şi 20.000 lei.

    Liviu Voinea a încasat anul trecut 41.564 lei din funcţia de ministru delegat pentru Buget, 13.412 lei ca profesor universitar la ASE, iar Laura Florentina Voinea (soţia) a câştigat 44.800 lei de la Deloitte Consultanţă, din poziţia de consultant în management. Totodată, din vânzarea de titluri la SIF-uri, Voinea a încasat aproape 12.000 lei.

  • Isărescu: Cred că un guvern tehnocrat poate să facă faţă, dacă i se dă un mandat clar şi limitat

    Şeful BNR a fost întrebat care sunt şansele unui guvern tehnocrat, în condiţiile în care se vehiculează tot mai mult această variantă, de a fi format, dar şi de a reuşi, având în vederea experienţa sa de premier tehnocrat în anul 2000.

    “Înţeleg că sunt şanse mari (de a fi format un guvern tehnocrat – n.r.). În asemenea perioade, nu poţi să extrapolezi ce s-a întâmplat în trecut, cu Guvernul Stolojan, cu Guvernul Isărescu. (…) În trecut, în parametrii daţi de o criză politică, de potenţialul unor tensiuni sociale mai puternice şi de nevoia de alegeri, cred că un guvern de tehnocraţi poate să facă faţă”, a afirmat Isărescu într-o conferinţă, după prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

    El a specificat însă că un astfel de guvern ar avea nevoie de un mandat clar şi limitat, pentru că “nu poţi să le ceri orice”, având în vedere că nu sunt politicieni şi sunt oameni care n-au ieşit în faţa publicului.

    Executivul ar trebui să aibă obiective clare de atins, precum alegeri clare, liniştite, păstrarea macrostabilităţii economice şi creştere economică, ceea ce este “perfect fezabil”.

    “V-aţi referit la poziţia mea din anul 2000 (de premier – n.r.), atunci n-aveam nici stabilitate, nici creştere economică. Şi s-a revenit la un minim de creştere economică, dezechilibrele s-au atenuat şi alegerile au fost libere şi corecte. De ce n-ar fi şi în 2015, dacă există un consens politic asupra unui astfel de guvern?”, a punctat şeful băncii centrale.

    Isărescu a întărit ideea că este esenţială păstrarea macrostabilităţii economice, din punctul de vedere al BNR, dar totodată guvernul ar trebui să aibă “ambiţia de a mai face ceva” şi pentru mediul de afaceri.

    Întrebat dacă premierul ar putea proveni de la BNR, guvernatorul a admis că este posibil, cu condiţia ca acesta să fie tânăr, excluzând varianta ca el să preia poziţia de prim-ministru.

    “De ce nu? (premierul să provină din BNR – n.r.) Dar să fie tânăr. Alte generaţii, alte aspiraţii”, a conchis Isărescu.

  • Isărescu: Efectele situaţiei politice depind de cât de repede se va forma un guvern

    Şeful băncii centrale a fost întrebat la ce efecte se aşteaptă în perioada următoare, până la formarea unui nou guvern, având în vedere că Legea bugetului pe 2016 este suspendată, iar cea a salarizării bugetare nu este finalizată.

    “Cred că vor depinde (efectele – n.r.) de rapiditatea cu care se va forma noul guvern şi deciziile pe care le va lua noul guvern. Ceea ce pot să vă spun este că, în prezent, situaţia macroeconomică, pe care noi o monitorizăm şi de care răspundem că este stabilă, în general poziţia economică a ţării este bună şi că, inclusiv prin deciziile de astăzi, dar şi prin prudenţa pe care am manifestat-o în trecut, ne-am creat acel câmp de acţiune şi acea poziţionare pentru a face faţă unor situaţii mai dificile”, a afirmat Isărescu la briefingul susţinut după şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR pe teme de politică monetară.

    Totodată, având în vedere că se vorbeşte tot mai mult de un guvern condus de un tehnocrat, cel puţin pe o perioadă de un an, Isărescu a fost întrebat dacă acesta poate proveni din rândurile BNR.

    “Avem rezerve de cadre aici, deci da”, a răspuns guvernatorul.

    Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, că îşi depune mandatul şi că speră că demisia guvernului său satisface cerinţele oamenilor care au fost în stradă, adăugând că este nevoie de soluţii raţionale. Ponta consideră că supărarea cetăţenilor nu trebuie să degenereze în violenţă stradală, de aceea demisia Guvernului este cea mai oportună soluţie.

    Peste 25.000 de persoane au manifestat, marţi seară, în Capitală, pentru a-şi exprima revolta în legătură cu incendiul din 30 octombrie, de la Clubul Colectiv din Bucureşti şi pentru a cere demisia celor responsabili. În incendiul din Clubul Colectiv, 32 de oameni au murit, iar alţi aproximativ 200 au fost răniţi.

    Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, joi, că îl numeşte premier interimar pe ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, în condiţiile în care propunerea premierului demisionar Victor Ponta era ministrul Apărării, Mircea Duşa.

  • BNR lansează o nouă monedă în circuit numismatic

    Caracteristicile monedei sunt următoarele: valoare nominală de 10 lei, din argint, formă rotundă, diametru de 37 de milimetri şi greutate de 31 de grame, potrivit site-ului BNR.

    Aversul monedei prezintă sediul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş, o reprezentare parţială a unui laborator din universitate, valoarea nominală „10 LEI”, stema României, anul de emisiune „2015” şi inscripţia „ROMANIA”.

    Reversul monedei redă holul intrării principale în sediul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş, siluetele unor absolvenţi, o reprezentare simbolică a ştiinţei medicale, inscripţiile „70 ANI”, „UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE TARGU-MURES” şi „1945” – anul evenimentului aniversat.

    Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză.

    Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

    Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 250 monede iar preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare, este de 320,00 lei, potrivit BNR.

    Monedele din argint dedicate împlinirii a 70 de ani de la înfiinţarea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş au putere circulatorie pe teritoriul României.

    Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

  • BNR menţine dobânda-cheie şi ratele rezervelor obligatorii, pentru a treia şedinţă consecutiv

    Totodată, BNR va continua gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar, potrivit unui comunicat al băncii centrale.

    Decizia BNR era aşteptată de analişti, în condiţiile unei inflaţii negative şi a turbulenţelor de pe plan extern.

    “Deciziile CA al BNR vizează asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu într-o manieră care să sprijine creşterea economică într-un cadru macroeconomic sustenabil în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare. În acest sens, un mix echilibrat de politici fiscale şi monetare, precum şi progrese în sfera reformelor structurale, sunt esenţiale pentru menţinerea macrostabilităţii, asigurarea unei creşteri economice durabile, continuarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană şi întărirea rezistenţei economiei româneşti faţă de eventuale şocuri sau condiţii adverse pe plan mondial”, arată BNR, în comunicatul extins remis ulterior şedinţei CA.

    Banca centrală arată că cele mai recente date statistice relevă continuarea coborârii ratei anuale a inflaţiei în teritoriu negativ şi o relativă temperare a ritmului de creştere economică, inclusiv pe fondul unor performanţe mai slabe ale agriculturii.

    Cu toate acestea, BNR estimează accelerarea creşterii consumului şi investiţiilor private, susţinută de revigorarea procesului de creditare, în lei, în special pentru populaţie, concomitent cu înregistrarea unui avans consistent al costurilor salariale unitare în industrie.

    Contextul extern este în continuare marcat de incertitudini în pofida unei recente atenuări a tensiunilor globale, iar pe plan intern mixul de politici macroeconomice este condiţionat de modul în care vor fi transpuse măsurile fiscal-bugetare aprobate sau anunţate recent (noul Cod Fiscal şi creşteri salariale) în configuraţia şi execuţia bugetului pentru anul 2016, menţionează BNR.

    Guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, a declarat la jumătatea lunii iunie că BNR nu va mai reduce dobânda de politică monetară, în condiţiile unei rate negative a inflaţiei şi a unei creşteri economice de circa 4% în acest an.

    La şedinţa de politică monetară de la începutul lunii iulie, dobânda-cheie şi ratele RMO au stagnat, pe fondul crizei din Grecia şi al tensiunilor din regiune. Deciziile de politică monetară au rămas neschimbate şi în august, în aşteptarea clarificării situaţiei privind pachetul de măsuri fiscale care trebuia reanalizat de Parlament la finalul lunii.

    Ultima tăiere a fost aplicată de BNR în luna mai, când a redus dobânda-cheie cu 0,25 puncte procentuale, de la 2% la 1,75% pe an, precum şi ratele RMO pentru pasivele în lei cu 2 puncte procentuale, de la 10% la 8%, măsură care i-a luat prin surprindere pe analişti.

    Banca centrală a redus dobânda de politică monetară de patru ori în cursul acestui an şi de cinci ori anul trecut.

    Următoarea şedinţă CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc la 5 noiembrie.

  • Rezervele valutare ale BNR au crescut cu aproape 200 milioane euro în august

    În cursul lunii august au fost înregistrate intrări de 654 milioane euro, reprezentând în principal modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice şi alimentarea contului Comisiei Europene, se arată într-un comunicat al Băncii Naţionale a României (BNR).

    Ieşirile au totalizat 465 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.

    Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, valoarea acesteia, în condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, fiind de 3,33 miliarde euro.

    Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) se situau la finele lunii august la 32,67 miliarde euro, faţă de 32,44 miliarde euro la sfârşitul lunii iulie.

    Plăţile scadente în septembrie 2015 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează circa 349 milioane euro.

  • BNR a autorizat preluarea Volksbank de către Banca Transilvania

    “Banca Naţională a României a autorizat fuziunea prin absorbţie a Volksbank România (societate absorbită) de către Banca Transilvania (societate absorbantă), conform proiectului de fuziune, la data de 31 decembrie 2015, data efectivă a fuziunii”, se arată într-un comunicat transmis de instituţia de credit Bursei de Valori Bucureşti.

    La data efectivă a fuziunii va înceta de drept valabilitatea autorizaţiei de funcţionare a Volksbank România.

    Proiectul de fuziune va fi publicat pe site-ul Băncii Transilvania începând cu data de 2 septembrie.

    Banca Transilvania este a treia instituţie de credit din sistemul bancar românesc în funcţie de active, după BCR şi BRD, având o cotă de piaţă de 9,8%. BT are peste 6.000 de angajaţi şi o reţea formată din 550 de sedii.

    Banca Transilvania a semnat în decembrie anul trecut un angajament ferm pentru achiziţionarea a 100% din acţiunileVolksbank România, iar în aprilie a anunţat finalizarea tranzacţiei. Detaliile financiare ale tranzacţiei nu au fost făcute publice, cele două instituţii de credit urmând să acţioneze ca entităţi separate până la finalizarea procesului de preluare.

    Instituţia de credit a obţinut în primul semestru un profit brut de 226,31 milioane lei, în creştere cu 8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar activele au urcat cu 8,4% de la finele anului trecut, la 38,6 miliarde lei, în condiţiile creşterii soldului de credite cu 13,4%. Profitul net al băncii s-a situat la 190,2 milioane lei, fiind mai mare cu 5,1%.

  • Împrumuturile în valută au tras în jos creditarea în iulie cu 1,3%, la 212,37 miliarde lei

    Creditul în lei a crescut cu 0,9% faţă de iunie (1,1% în termeni reali), la 103,33 miliarde lei, fiind mai mare cu 13,4% (15,4% în termeni reali) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor BNR.

    Împrumuturile acordate persoanelor fizice s-au situat la 47,48 miliarde lei, în urcare cu 3,3% faţă de iunie şi cu 26,5% comparativ cu iulie 2014. Cele pentru persoane juridice au scăzut cu 1,1% faţă de luna precedentă, la 55,85 miliarde lei, dar cu 4,3% peste nivelul de anul trecut.

    Pe de altă parte, creditul în valută exprimat în lei s-a plasat la circa 109,04 miliarde lei, în scădere cu 3,2% faţă de iunie (exprimat în euro s-a redus cu 1,8%) şi cu 11,2% în termeni anuali (exprimat în euro, s-a redus cu 10,9%).

    Finanţarea persoanelor fizice în valută a scăzut cu 3,9% faţă de iunie, la 56,73 miliarde lei, şi cu 10,3% comparativ cu iulie 2014. Creditarea firmelor a înregistrat un recul anual de 12,1%, la 52,3 miliarde euro, fiind în scădere cu 2,4% faţă de iunie.

    Creditul guvernamental s-a diminuat în iulie cu 2,6% faţă de iunie, la 85,49 miliarde lei, însă faţă de iulie 2014 a urcat cu 8,1% (10% în termeni reali).

    Depozitele firmelor şi populaţiei s-au redus în iulie cu 0,7% faţă de iunie, la aproape 229,25 miliarde lei, însă comparativ cu iulie anul trecut economisirea a crescut cu 7%.

    Depozitele în lei s-au situat la 150,06 miliarde lei, în scădere cu 1,2% faţă de iunie, dar în urcare cu 7,7% anualizat.

    Economiile populaţiei au crescut cu 0,2% faţă de iunie, la 88,2 miliarde lei, iar avansul anual a fost de 8,1% (9,9% în termeni reali). Pe de altă parte, soldul depozitelor atrase de la firme a scăzut cu 3,2%, la 61,85 miliarde lei, dar au crescut cu 7,2% comparativ cu iulie anul trecut (9% în termeni reali).

    Depozitele în valută exprimate în lei au urcat cu 0,2%, la circa 79,19 miliarde lei (în euro au crescut cu 1,7%, la 17,97 miliarde euro). Anual, depozitele au urcat cu 5,6% (5,9% în euro).

    Populaţia şi-a redus economiile în valută cu 0,6% faţă de iunie, la 53,02 miliarde lei, însă comparativ cu perioada similară a anului trecut acestea au crescut cu 6,4% (6,7% exprimate în euro). Economiile firmelor au fost mai mari cu 1,8% faţă de iunie şi cu 4% faţă de iulie 2014, ajungând la 26,16 miliarde lei (+4,3% exprimate în euro).

  • Isărescu nu vede riscul unei deflaţii, deşi urmează 3 trimestre cu inflaţie negativă: Creşte consumul

    “Răspunsul este nu şi am două argumente. Grosul acestei dezinflaţii, într-adevăr de tip «şoc», cred că este foarte importantă, vine nu atât din eventuala reducerea TVA de la 24% la 19% – noi am luat-o în considerare, nu este într-adevăr certă, din timp ce procesul legislativ nu s-a terminat, dar nu putem să n-o luăm în considerare în scenariul nostru, – dar grosul dezinflaţiei vine tot de la TVA redus la alimente, pentru că ponderea alimentelor în indicele preţurilor de consum din România este foarte mare. Deci nu este neapărat o noutate, am spus doar că s-a accentuat”, a afirmat marţi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la briefingul de presă după şedinţa CA pe probleme de politică monetară, fiind întrebat dacă există pericolul intrării într-o perioadă de deflaţie.

    El a arătat că dezinflaţia s-a mai accentuat pentru că BNR a calculat un indicator de transmisie a reducerii TVA la alimente de 60% în scăderea preţurilor, însă în realitate a fost mult mai mare.

    “Şi perioada a fost bine aleasă pentru că s-a suprapus cu o ofertă mare de produse. Credem că această măsură a fost fericită şi pentru că s-a adresat unui sector al economiei unde există capacităţi de producţie, deci unde ai ajutat economia internă să reacţioneze pozitiv”, a spus Isărescu.

    Al doilea argument împotriva intrării în deflaţiei îl reprezintă creşterea de 6% a consumului, care ar putea ajunge spre 10% până la sfârşitul anului.

    “Deflaţia are o altă componentă, pe care o explic din nou: se întâreşte ideea în mintea oamenilor că preţurile vor scădea din nou, şi din nou, şi din nou şi atunci se amână consumul pentru a prinde preţuri mai scăzute. Pericolul nu este scăderea preţurilor, cine nu doreşte scăderea preţurilor?! Pericolul deflaţionist îl constituie reducerea graduală, dar accentuată a consumului de natură să reducă cererea şi să descurajeze creşterea eocnomică. Nu suntem în această situaţie. Avem creştere de consum, avem creştere economică”, a întărit şeful BNR.

    El a punctat că reprezentanţii băncii centrale au observat în spatele acestei ecranări că se conturează presiuni inflaţioniste, provenite din creşterile foarte mari de salarii pentru bugetari anunţate deja de Guvern.

    “7-8-10% pentru o economie este o creştere salarială, pe medie, mare şi s-a dat deja drumul la acest stăvilar al anticipaţiilor, vor fi creşteri şi mai mari. În consecinţă, cu greu poţi să te gândeşti că vei avea la nivelul economiei româneşti creşteri de productivitate de 10%. Acest decalaj se va duce undeva, probabil că se va duce în anumite creşteri de preţuri. Ele acum vor fi ecranate de scăderea preţurilor la alimente şi de indicatorul statistic”, a mai spus Isărescu.