BusinessMagazin

Tag: alegeri

  • Adomniţei: Dacă nu vor fi două tururi la alegerea primarilor şi şefilor CJ, e deficit de democraţie

    Liberalul Cristian Adomniţei, care este şi preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, că alegerea primarilor şi a şefilor de consilii judeţene ar trebui să se facă în două tururi, altfel apare un “deficit de democraţie”.

    “Aş prefera, spre exemplu, ca primarul să strângă majoritatea opiniilor, altfel va fi o comunitate măcinată. Dacă nu vor fi două tururi, e un deficit grav de democraţie, trebuie să fie loc pentru nou. Când vii tu, baron care ai sugrumat oraşul ani de zile, toată lumea stă cu capul aplecat, că te dă afară de la serviciu sau nu primeşti autorizaţie de construcţie decât dacă pupi condurul la baron. Asta nu e comunitate care să crească natural. Când totul e pe pile şi relaţii, nu poate fi de bine pentru comunitate“, a afirmat Adomniţei.

    El a spus că “un tânăr care vrea să se facă primar” are şanse reduse de reuşită, pentru că nu se poate bate cu un baron cu câteva mandate în funcţie.

    “În turul întâi câştigă, de regulă, primarul în funcţie, însă, dacă mai multă lume e nemulţumită, atunci va vota împotriva lui în turul doi. Astfel, comunitatea se regenerează. Dacă îi tai această posibilitate, atunci rămâi permanent cu vechiul”, a susţinut Adomniţei.

    Întrebat dacă va candida tot pentru Consiliul Judeţean sau va intra în cursă pentru Primăria Iaşi, Adomniţei a răspuns: “Vreau să continuu la CJ, ce va fi vom vedea. Nu exclud nimic, dar nu pot afirma azi «Da, merg la Primărie». În schimb, e nevoie să scăpăm municipiul de praf, de gropi şi să închidem şantierele. De asta are nevoie Iaşiul”.

    Comisia parlamentară de elaborare a Codului electoral a finalizat, recent, proiectul de lege privind alegerile locale, stabilind, între altele, că preşedinţii consiliilor judeţene vor fi aleşi indirect prin vot secret al consilierilor judeţeni, cu majoritate simplă.

    Membrii comisiei au adoptat în principiu acest proiect de lege, care modifică trei legi, şi anume legea alegerilor locale, administraţiei locale şi statutul aleşilor locali, urmând să fie trimis spre dezbaterea Senatului, iar, apoi, la Camera Deputaţilor.

    Proiectul prevede ca preşedinţii consiliilor judeţene, dar şi vicepreşedinţii şi viceprimarii să fie aleşi în mod indirect, prin vot secret de consiliul judeţean, cu majoritate simplă.

    O altă prevedere a proiectului de lege este că primarii se vor alege într-un singur tur, ca şi în prezent.

  • Senatorul republican Rand Paul se lansează în cursa pentru alegerile prezidenţiale din SUA

    “Candidez la preşedinţie pentru a readuce ţara noastră la principiile de libertate şi guvernare limitată”, a anunţat Paul pe site-ul său de campanie. Anunţul include şi o înregistrare video cu un mesaj din partea soţiei lui, Kelley Ashby Paul.

    “Rand este medic, iar acest lucru îi oferă o perspectivă unică la Washington”, a declarat soţia sa. “El s-a format în diagnosticarea unei probleme şi găsirea unei soluţii”, a adăugat ea.

    Paul, în vârstă de 52 de ani, i se alătură astfel senatorului de Texas Ted Cruz într-o cursă care a atras interesul a peste zece potenţiali candidaţi republicani. El candidează în acelaşi timp şi pentru realegerea sa în funcţia de senator. Paul şi-a anunţat intenţia de a candida pentru un al doilea mandat în Senatul american în decembrie.

    Tatăl lui Rand Paul, Ron, fost congresmen de Texas, a avut numeroşi adepţi tineri în alegerile din 2008 şi 2012, dar nu a reuşit să obţină suficiente voturi pentru a obţine învestitura republicană.

  • Orban: PSD nu vrea ca alegerile locale să se organizeze pe noua lege electorală, e un boicot ascuns

    Ludovic Orban a precizat că principalele dezbateri care au avut loc la Cotroceni au vizat printre altele codul electoral şi asigurarea de două procente din PIB, cheltuili pentru sectorul de apărare.

    ”Dacă va organiza o întâlnire cu partidele politice, preşedintele va face consultările pe tema adoptării codului elecotoral”, a mai spus Orban, precizând că doreşte să tragă un semnal de alarmă, cu privire la legea alegerilor locale, ”care se află într-o urgenţă reală”.

    Orban a precizat că liberalii atrag atenţia asupra urgenţei adoptării legii elecotrale, astfel că adoptarea acestei legi trebuie făcută până cel târziu 1 iunie 2015.

    Liderul deputaţilor PNL a explicat că există o exigenţă constituţională cu privire la modificarea legislaţiei electorale, care trebuie făcută cu cel puţin un an de zile înainte de data alegerilor.

    ”Pentru alegerile locale, termenul limită de promulgare este în jurul datei de 15 iunie, pentru că alegerile locale trebuie organizate în jurul acelei date, întrucât expiră mandatele aleşilor locali care au intrat în mandat în 2012. Aş vrea să trag un semnal de alarmă şi cred că ar fi foarte potrivită o consultare organizată de preşedintele României, pentru că simt un boicot, nu făţiş, ci un boicot ascuns din partea formaţiunilor politice, în principal un boicot din partea PSD, care, în opinia mea, nu îşi doreşte ca viitoarele alegeri locale să fie organizate în baza noii legi adoptată de comisia de cod electoral”, a explicat Ludovic Orban.

    El a precizat că acest boicot este evident prin modul în care se procedează, în Senat, prima cameră sesizată în cazul legilor elecotrale, unde ”proiectul de lege a fost transmis spre avizare la mai multe comisii, inclusiv la cea de drepturile omului.

    ”Termenele programate pentru începerea dezbaterilor sunt după Paşte, după data de 15 aprilie, ceea ce înseamnă că Senatul nu va începe dezbaterea în plen înainte de 1 mai, ceea ce, după opinia mea, semnifică practic imposibilitatea de a adopta legea în timp util, ţinând cont şi de faptul că, după adoptarea legii, mai există un termen pentru atac la Curtea Constituţională şi de asemenea există un termen în care preşedintele poate să promulge legea”, a mai afirmat liderul grupului PNL din Camera Deputaţilor.

    Comisia de Cod electoral a finalizat, la începutul lunii martie, proiectul de lege privind partidele politice şi proiectele privind alegerile locale şi finanţarea partidelor.

    Noul proiect de lege privind alegerile locale stabileşte, între altele, că preşedinţii consiilor judeţene vor fi aleşi indirect prin vot secret al consilierilor judeţeni, cu majoritate simplă.

    Proiectul prevede ca preşedinţii consiliilor judeţene, dar şi vicepreşedinţii şi viceprimarii să fie aleşi în mod indirect, prin vot secret de consiliul judeţean, cu majoritate simplă. Aceştia pot fi demişi, însă, la iniţiativa a cel puţin o treime din numărul consilierilor judeţeni, cu majoritate calificată, adică voturile a două treimi din numărul total, şi motivat.

    Deputatul PNL Victor Paul Dobre a precizat că, astfel, se revine la prevederile legale din 2004. O altă prevedere a proiectului de lege este că primarii se vor alege într-un singur tur, ca şi în prezent.

    Toate candidaturile vor trebui să fie însoţite de liste de susţinători de minimum 1% din numărul total al alegătorilor, dar nu mai puţin de 100 de susţinători pentru comune, 500 pentru oraşe de rangul 2 şi 3 şi 1000 de susţinători pentru municipii şi pentru Bucureşti.

    Comisia a mai stabilit că toate cheltuielile din procesul electoral se vor recupera de la bugetul de stat, nu de la bugetele locale, cum este în prezent, precum şi implementarea registrului electoral al AEP pentru gestionarea cetăţenilor cu drept de vot şi introducerea sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi a votului.

    Preşedintele comisiei, Valeriu Zgonea, a precizat că procesul electoral în sine va fi coordonat de AEP, iar partea de implementare informatică va fi coordonată de STS, care asigură transferul de date între secţiile de vot, birourile electorale judeţene şi Biroul Electoral Central.

    Membrii comisiei au mai stabilit ca, în cazul în care consilierii părăsesc partidele pe listele cărora au candidat, prefecţii să fie cei care vor constata încetarea mandatului şi nu prin votul consilierilor, cum era până acum.

    Victor Paul Dobre a arătat că, prin această prevedere, se doreşte să se evite situaţia în care, deşi partidele decid retragerea sprijinului politic unor consilieri, încetarea mandatului nu se pune în practică deoarece nu se votează în consiliu.

  • Parlamentul britanic a fost dizolvat în vederea alegerilor legislative de la 7 mai

    Premierul britanic, David Cameron, s-a întâlnit cu regina Elisabeta a II-a pentru a-i cere să dizolve Parlamentul, relatează Sky News. După ce s-a întors de la Palatul Buckingham, Cameron a declarat, în faţa sediului Guvernului, că alegătorii au de făcut o alegere clară între el şi liderul laburist Ed Miliband.

    David Cameron a afirmat că în cinci ani a pus Marea Britanie “din nou pe picioare”, iar conservatorii oferă o conducere puternică şi o ţară sigură, în timp ce Miliband ar oferi o ţară în “haos economic”. El a avertizat că, dacă alegătorii îl vor vota pe Miliband, familiile britanice se vor confrunta cu o creştere a taxelor în valoare de 3.000 de lire sterline (4.000 de euro).

    Liderul liberal-democrat, vicepremierul Nick Clegg, a preconizat că un nou Guvern de coaliţie va fi format după alegeri. “Părerea mea este că era guvernării unui singur partid s-a încheiat în politica britanică. Ultimul lucru de care are nevoie ţara este să alunece spre stânga sau spre dreapta şi exact asta ameninţă să facă partidele Conservator şi Laburist”, a afirmat el.

    La rândul său, liderul laburist Ed Miliband a încercat să câştige sprijinul mediului de afaceri, avertizând cu privire la pericolul ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană. “Nimic nu ar fi mai rău pentru ţara noastră sau pentru marile firme de export decât să jucăm jocuri politice cu apartenenţa la UE. David Cameron înţelegea asta. Dar în ultimii cinci ani locul nostru în Uniunea Europeană a devenit tot mai nesigur”, a apreciat el.

    Liderul partidului antieuropean şi antiimigraţie UKIP, Nigel Farage, urma să îşi lanseze campania în care promite respingerea UE, consolidarea frontierelor, fonduri suplimentare de trei miliarde de lire sterline (4,09 miliarde de euro) pentru sistemul de sănătate şi renunţarea la impozite pentru salariul minim.

  • A început campania de recucerire a electoratului în perspectiva alegerilor din 2016

    Până atunci, poziţia unor posibili rivali ai lui Ponta din partid va fi slăbită şi mai mult, având în vedere rezoluţia aprobată de Consiliu, promovată de Ponta, prin care se interzice ocuparea funcţiilor politice şi a demnităţilor pub-lice numite numite de către membrii de partid aflaţi în diferite stadii de cercetare penală sau care sunt condamnaţi pentru cazuri de corupţie.

    Rezoluţia face parte din campania PSD de recucerire a electoratului în perspectiva alegerilor din 2016 (alături de scăderea TVA, noul Cod fiscal şi măsuri de protecţie socială), mai ales în condiţiile în care acelaşi Ponta le-a explicat colegilor că, în lipsa altei căi de acces legal la putere, PNL va aştepta pur şi simplu ca DNA să dea jos de la putere guvernul PSD, deschizând adică pe rând procese de corupţie contra miniştrilor sau a parlamen-tarilor partidului.

    În acelaşi timp, rezoluţia răspunde uneia asemănătoare promovate de PNL, care a propus de curând suspendarea din funcţiile deţinute în partid a membrilor contra cărora justiţia dispune măsuri preventive şi retragerea sprijinului PNL pentru membrii cu funcţii în administraţie contra cărora a început urmărirea penală.
     

  • Partidul Reformei al premierului Taavi Roivas câştigă alegerile parlamentare din Estonia

    Partidul Reformei al premierului Taavi Roivas, în vârstă de 35 de ani, a obţinut 27,7 la sută din voturi, respectiv 30 de mandate în noul Parlament.

    Partidul de Centru, descris drept prorus, s-a clasat pe locul al doilea, cu 24,8 la sută din voturi, respectiv 27 de mandate.

    Partenerul de coaliţiei al Partidului Reformei, Partidul Social-Democrat, a obţinut 15,2 la sută din voturi, respectiv 15 mandate, mult mai puţin decât cele 21 de mandate deţinute în actuala legislatură.

    Uniunea Pro Patria şi Res Publica (IRL), un partid conservator considerat un partener ideologic mai natural pentru Partidul Reformei, a câştigat 14 mandate, clasându-se pe locul al patrulea, cu 13,7 la sută din voturi.

  • Premierul ungar pierde majoritatea de două treimi în Parlament

    Candidatul independent Zoltan Kesz a câştigat alegerile de duminică din Veszprem, potrivit rezultatelor anunţate după numărarea a peste 90 la sută din voturi. Potrivit Biroului Electoral Naţional, acesta a obţinut 43,14 la sută din voturi, în timp ce contracandidatul său din partea alianţei guvernamentale Fidesz-KDNP, Lajos Nemedi, a obţinut 33,4 la sută din voturi.

    Candidatul Andrea Varga-Damm, susţinut de partidul radical naţionalist Jobbik a obţinut 13,86 la sută din voturi.

    Alegerile au fost organizate pentru ocuparea postului de parlamentar lăsat liber de Tibor Navracsics, din partea Fidesz, care a devenit comisar european în octombrie 2014.

    Victoria lui Kesz înseamnă că alianţa dintre Fidesz şi creştin-democraţi (KDNP) nu va mai avea o majoritate calificată în Parlament chiar dacă partidele guvernamentale îşi vor păstra mandatul la alegerile din Tapolca din 12 aprilie.

  • Tăriceanu a venit la Palatul Victoria, pentru o discuţie cu Ponta înaintea şedinţei de guvern. La Guvern a fost prezent şi însărcinatul cu afaceri al SUA, Dean Thompson

    Oficialul american a plecat de la Guvern la 5 minute după ce şi Tăriceanu a părăsit clădirea.

    Surse oficiale afirmă însă că Thompson a avut o scurtă discuţie numai cu premierul Ponta, nu şi cu Tăriceanu.

    Surse din Guvern au declarat anterior agenţiei MEDIAFAX că alegerile parţiale pentru o serie de mandate vacante din administraţia publică locală ar putea fi organizate la 22 martie, o altă dată care a fost luată în calcul fiind 29 martie, hotărârea de guvern prin care este aprobată data organizării alegerilor locale parţiale putând fi adoptată în şedinţa de miercuri a Guvernului.

    Marţi, copreşedintele PNL Alina Gorghiu i-a trimis o scrisoare deschisă liderului PSD, premierului Victor Ponta, în care îi cere ca, în şedinţa de guvern de săptămâna aceasta, să decidă privind organizarea alegerilor parţiale, în caz contrar liberalii urmând că atace în contencios administrativ acest refuz.

    Potrivit Alinei Gorghiu, această scrisoare deschisă reprezintă ”ultimă încercare de a-l convinge pe premier să respecte legile şi Constituţia”.

    Copreşedintele PNL aminteşte şi că, înaintea alegerilor prezidenţiale din 2014, premierul Ponta a dat o ordonanţă de urgenţă prin care legaliza temporar traseismul politic.

    ”V-aţi asigurat, cu forţa, un supliment de peste 400 de primari şi tot aţi pierdut alegerile. Curtea Constituţională a caracterizat această acţiune politică ca fiind una direcţionată împotriva statului de drept şi o deturnare a voinţei electoratului. În cele două tururi de scrutin din noiembrie 2014, aţi umilit sute de mii de români, din afara României, cu acelaşi rezultat: aţi pierdut alegerile. Acum, încălcaţi legea în cazul alegerilor parţiale şi blocaţi dreptul la vot al celor din ţară, iar peste două milioane de români nu au reprezentanţi aleşi în fruntea comunităţilor în care trăiesc”, precizează Gorghiu în scrisoarea deschisă.

    Ea menţionează că lui Victor Ponta îi este ”teamă, ca şi anul trecut, că va pierde alegerile”.

    Subiectul organizării alegerilor parţiale s-a aflat şi pe agenda discuţiilor preşedintelui Klaus Iohannis cu partidele parlamentare, săptămâna trecută, la Palatul Cotroceni.

    Alina Gorghiu a declarat, atunci, după consultări, că un subiect discutat cu şeful statului a privit refuzul Guvernului de a organiza alegeri parţiale pentru o serie de mandate vacante din administraţia publică locală.

  • Sergio Mattarella este candidatul Partidului Democrat pentru funcţia de preşedinte al Italiei

    Într-un discurs rostit în faţa marilor electori cu câteva ore înainte de primul tur, Renzi a propus candidatura lui Sergio Mattarella, un creştin-democrat care nu prea este cunoscut de marele public.

    În anul 2013, candidatura lui Romano Prodi fusese aprobată, dar în funcţia de preşedinte a fost ales Giorgio Napolitano.

    “Dacă Partidul Democrat prezintă o candidatură, aceasta este personalitatea căreia îi oferim credibilitate”, a insistat Renzi.

    “Nu va exista un alt candidat al Partidului Democrat”, a subliniat premierul italian.

    Născut la Palermo în urmă cu 73 de ani, Sergio Mattarella – fiul unui lider istoric creştin-democrat şi fratele unui preşedinte al regiunii Sicilia asasinat de Mafie în 1980 – a fost parlamentar timp de 25 de ani şi ministru de cinci ori. Din anul 2011, Mattarella este judecător al Curţii Constituţionale italiene.

    Pentru alegerea preşedintelui Italiei, în primele trei tururi este necesară o majoritate de două-treimi (672 de voturi ale marilor electori). În turul al patrulea va fi nevoie de o majoritate de 505 voturi. Partidul Democrat are 415 voturi.

  • REACŢIILE liderilor lumii după victoria partidului radical de stânga Syriza la alegerile legislative din Grecia

    Hollande îl felicită pe Tsipras, în timp ce Cameron afirmă că incertitudinea economică va creşte

    Preşedintele francez Francois Hollande l-a felicitat pe Alexis Tsipras pentru victoria partidului radical de stânga Syriza la alegerile legislative din Grecia, în timp ce premierul britanic David Cameron a apreciat că incertitudinea economică va creşte în Europa.

    Preşedintele francez a amintit “prietenia care uneşte Franţa şi Grecia şi i-a transmis lui Tsipras dorinţa sa de a continua cooperarea strânsă între cele două ţări, în beneficiul creşterii şi stabilităţii zonei euro, în spiritul progresului, solidarităţii şi responsabilităţii care se află în centrul valorilor europene”, potrivit unui comunicat difuzat de preşedinţia franceză în noaptea de duminică spre luni.

    “Alegerile din Grecia vor creşte incertitudinea economică în Europa”, a scris la rândul său premierul britanic, David Cameron, pe contul său de Twitter.

    Vladimir Putin îl felicită pe Alexis Tsipras pentru victorie

    Preşedintele rus, Vladimir Putin, l-a felicitat luni pe liderul partidului de stânga Syriza, Alexis Tsipras, adversar al politicilor de austeritate desfăşurate în Europa, pentru victoria obţinută la alegerile legislative din Grecia, a anunţat Kremlinul.

    “Şeful statului rus s-a declarat sigur că Rusia şi Grecia vor continua să îşi consolideze cooperarea tradiţional constructivă în toate domeniile şi vor putea coopera în mod eficient pentru a rezolva problemele actuale din Europa şi din lume”, a precizat Kremlinul într-un comunicat.

    Putin i-a “urat lui Tsipras succes” în noile sale responsabilităţi, subliniind că victoria partidului său are loc într-un moment “deloc uşor” pentru Grecia.

    Grecii au oferit duminică o victorie clară partidului Syriza, pentru a “scrie istorie”, “lăsând austeritatea în urmă”, a afirmat Alexis Tsipras, primul lider european ales pentru respingerea explicită a politicilor dificile impuse de UE membrilor săi.

    Formaţiunea de extremă-stânga Syriza se clasează pe primul loc în scrutinul legislativ din Grecia, cu un scor de 35,73%, fiind urmată de partidul conservator Noua Democraţie, potrivit rezultatelor oficiale anunţate după numărarea a 40% din buletinele de vot.

    Partidul antiausteritate rămâne însă la limita majorităţii absolute, o situaţie care ar trebui să îl oblige să găsească susţinere pe viitor.