BusinessMagazin

Tag: activitate

  • Doar casele de avocatură, cabinetele notariale şi instituţiile de stat mai aleg birouri compartimentate, în vreme ce 90% din companii aleg birourile open-space

    Potrivit Techno Office, unul dintre principalii furnizori locali de soluţii complete pentru amenajarea spaţiilor de birouri, amenajările tip open-space domină în proiectele de pe piaţa locală, singurele firme care mai preferă o compartimentare clasică fiind casele de avocatură şi cabinetele notariale,  alături de instituţiile de stat.

    „Există anumite tipuri de business în care necesitatea de spaţii delimitate este prioritară, iar birourile de top management, sălile pentru întâlniri sau zonele închise de tip lounge sunt aspecte foarte importante, mai ales în sectorul legal, unde confidenţialitatea este unul dintre punctele cheie în desfăşurarea activităţii”, a declarat Iuliana Carata, General Manager Techno Office.

    Pe de altă parte, subliniază reprezentanta companiei, există şi situaţii în care amenajarea unui birou open-space este exclusă din considerente arhitecturale. Spre exemplu, în clădirile mai vechi, tip vilă, modificarea spaţiilor nu este o variantă rentabilă, însă, nici nu reprezintă o condiţie pentru respectivele companii, care îşi desfăşoară activitatea în asemenea spaţii.

    Dincolo de aceste aspecte însă, amenajările open-space, impuse de marile corporaţii ca reacţie imediată la schimbările cerute de specificul activităţilor, reprezintă alegerea a peste 90% dintre clienţii Techno Office, motivele care stau la baza deciziei fiind nevoia de colaborare şi sporirea interacţiunii dintre angajaţi.

  • Exportul este principalul motor de creştere pentru IMM-urile din Europa

    Exportul este principalul motor de creştere pentru IMM-urile din Europa, potrivit unui studiu UPS. Companiile mici şi mijlocii (IMM-uri) din Europa estimează accelerarea activităţii de export pe parcursul anului viitor. Analiza a sondat 10,717 proprietari şi manageri de IMM-uri din domenii precum auto, îngrijire a sănătăţii, high-tech, industrii şi retail şi s-a desfăşurat între 15 iunie – 7 august 2015  

    Studiul arată că: 9 din 10 IMM-uri din Europa estimează afaceri în creştere în 2016, pe fondul extinderii activităţii de export în industrii menţionate mai sus. Există o tendinţă accelerată de adopţie a comerţului online în rândul IMM-urilor . De asemenea, în ultimii trei ani, 49% dintre IMM-urile cu activitate la export au raportat o creştere a cifrei de afaceri

    În urma studiului a reieşit că Germania este ţara europeană cu cel mai mare număr de IMM-uri cu activitate de export, peste 120.000 de companii

    „IMM-urile din Europa înregistrează un avans al exporturilor şi intră în pieţe noi, beneficiind astfel de oportunităţi de creştere a afacerilor,” declară Cindy Miller, Preşedinte, UPS Europa. „Notabil este faptul că adesea cererea din partea clienţilor îi determină să înceapă activitatea de export. Bariere impuse sau reale stau în calea extinderii companiilor în această zonă, până ce clienţii îi contactează direct pentru a plasa comenzi. Într-o perioadă în plină expansiune a comerţului electronic, IMM-urile europene beneficiază de multe oportunităţi generate de activitatea de export.”

    Pentru fiecare ţară, există preferinţe clare pentru anumite destinaţii de export, cu toate că acestea se extind treptat. În general, cea mai mare piaţă non-europeană pentru export, după SUA, este Asia, urmată de Africa şi Orientul Mijlociu. China rămâne o destinaţie nesemnificativă de export, doar 11% dintre companii exportă acolo.

    „IMM-urile din Europa cu activitate de export se maturizează rapid,” spune Cindy Miller. „Acum, companiie sunt preocupate mai ales de probleme mai practice, precum siguranţa transporturilor, aşteptând sprijin din partea partenerilor logistici pentru a ajunge la cât mai multe pieţele internaţionale.”

    Majoritatea companiilor mici şi mijlocii din Europa au început activitatea de export la cererea clienţilor – reprezentanţii companiilor din Belgia, Franţa, Germania şi Marea Britanie afirmă că acesta a fost principalul driver. Acest factor se regăseşte în top trei argumente pentru IMM-urile din Europa , cu excepţia companiilor din Italia, să intre pe pieţe noi.
     

  • Care sunt pericolele cu care se confruntă o firmă şi cum poţi să previi un furt

    Care sunt pericolele cu care se confruntă o firmă? Dincolo de lucrurile pe care managementul le poate gestiona, bugeta şi aranja strategic în ecuaţii economice, sunt situaţii în care apar pierderi, indiferent că este vorba de furturi, vandalism sau atacuri cibernetice.

    O companie din retail îşi bugetează între 1 şi 3% pentru pierderile cauzate de furturi. Discuţia despre securitatea unei companii este însă mult mai amplă şi la acest capitol se înscriu tot soiul de soluţii, de la programele antivirus până la departamentele de pază şi protecţie şi sisteme de supraveghere video. „Să ai grijă de afacerea ta, fie în zona de securitate fizică sau în online, este o nevoie de bază“, spune Florina Tănase, senior director legal and external affairs în cadrul Vodafone România.

    Subiectul a fost pus pe tapet în repetate rânduri în cadrul workshopurilor organizate de companie cu clienţii, iar la sediul pe care îl are operatorul în Pipera funcţionează, din toamna anului trecut, aşa-numitul Security Operation Center, de unde sunt supravegheate toate magazinele, antenele şi spaţiile de birouri pe care Vodafone le are în România. În peste 1.900 de locaţii proprii, circa 10.000 de echipamente furnizează permanent informaţii, fiind conectate la un software în care sunt setate tot soiul de alarme, de la cele de efracţie sau control de acces până la cea antiincendiu sau senzorii de mişcare.

    „Putem supraveghea de aici toate locaţiile pe care le avem în întraga ţară“, spune Florina Tănase, arătând spre camera de control în care câţiva oameni supraveghează circa 20 de ecrane dar şi imaginile derulate pe monitoarele calculatoarelor. Iar pe ecrane apar imagini legate de situaţiile care sunt sau pot constitui un incident pentru companie. Cu titlul de exemplu, dacă într-un câmp unde compania are amplasată o antenă este detectată mişcare (iar acolo nu ar trebui să fie nimeni), sistemul afişează imagini de la locul respectiv pe ecranele de supraveghere. „În cazul nostru, cele mai numeroase incidente sunt pe site-urile remote, de exemplu zonele aflate în câmp, unde sunt aplasate antene. Cele mai costisitoare incidente sunt cele din magazine, pentru că valoarea pagubelor este mai importantă“, explică reprezentanta Vodafone.

    Tot ea povesteşte că la capitolul incidentelor se înscriu situaţiile de furt de combustibil, pentru că la antenele din câmp este necesară funcţionarea unui generator. Numărul de camere instalate pentru fiecare zonă supravegheată variază de la caz la caz, în centrul de comandă al Vodafone fiind permanent oameni care urmăresc zeci de ecrane pe care sunt afişate imagini. În funcţie de ce văd pe ecrane oamenii din centrul de comandă, ei pot suna la 112, dacă este vorba de un caz de efracţie sau vandalizare, „sau dacă ai o situaţie într-un magazin, poţi să suni la managerul spaţiului de vânzare. Sunt proceduri aferente fiecărei situaţii“. Una peste alta, în primul an de funcţionare a acestui centru de securitate Vodafone a înregistrat o scădere de 70% „pe tot ce înseamnă incident de securitate, pentru că platforma ne permite să acţionăm foarte mult pe zona de prevenţie, pentru a nu mai ajunge, de pildă, la situaţia de furt sau vandalizare, ci prin sistemul de monitorizare poţi detecta ameninţarea înainte ca ea să aibă loc. Soluţia are ca efect şi reducerea numărului de incidente, dar şi cheltuielile provocate de incidentele care sunt prevenite“.

    Reducerile de cost nu pot fi evaluate însă cu precizie, explică Florina Tănase, care punctează că un aspect important în ce priveşte soluţiile de securitate este posibilitatea de a asigura continuitatea afacerii, „pentru că dacă avem pe un site o antenă de importanţă strategică, unde se întâmplă un incident de securitate, nu este vorba doar de paguba materială, cât de impactul pe care îl are în activitatea ta pentru că nu poţi asigura serviciile clienţilor. De la un punct încolo nu mai măsori efectele în reducere de costuri sau a numărului de incidente, ci prin faptul că eşti în stare să desfăşori activitatea fără să ai niciun incident major. Lipsa unui incident major îţi spune că faci o treabă bună“. În fiecare minut se întâmplă ceva care poate deveni ceea ce se numeşte incident, iar fiecare dintre situaţii este analizată şi, după caz, este luată o decizie sau nu.

    Centrul de securitate al Vodafone este o soluţie care a fost gândită iniţial ca un instrument intern pentru companie, dar este prima filială a grupului care pune la punct un asemenea sistem, „suntem pionieri la nivelul grupului“, arată Florina Tănase. Dar interesul clienţilor pentru securitate a determinat operatorul de telefonie mobilă să lanseze recent o soluţie de securitate pentu clienţii corporate. Soluţia de supraveghere video este una dintre cele patru soluţii prin care companiile pot automatiza diferite activităţi conectând la internet printr-o cartelă SIM de comunicaţii mobile diferite echipamente, vitrine frigorifice, vehicule, camere video sau contoare de energie. În România piaţa are o valoare anuală de 20-30 de milioane de euro, dar se va dubla în patru ani, conform unei estimări a companiei Analysys Mason; reprezentanţii Vodafone sunt chiar mai optimişti şi consideră că dezvoltarea va fi mai rapidă. Compania a raportat anul trecut o cifră de afaceri de 3,15 miliarde de lei la Ministerul Finanţelor, faţă de 3,297 miliarde de lei în 2013; tot anul trecut, profitul s-a plasat la 223 milioane de lei.

    Pentru soluţia de securitate, Vodafone are deja şapte clienţi cu operaţiuni la nivel naţional care au implementat soluţia de securitate; cu alţi patru se află în discuţii avansate. Primul client a fost contractat în vara acestui an, în iulie, dar pentru că serviciul este foarte personalizat, nu se poate vorbi de o durată standard pentru teste şi nici de cereri specifice, pentru că, arată Florina Tănase, trebuie luate în calcul locaţiile ce trebuie supravegheate, nevoile de securitate specifice. „E important să ai o perioadă de test nu neapărat pentru a duce clientul în zona de confort, cât mai ales să te asiguri că înţelegi care sunt nevoile şi implementezi o soluţie potrivită“, spune Tănase. Ea lucrează la Vodafone de patru ani, fiind membru al boardului companiei şi al Fundaţiei Vodafone. Anterior, Florina Tănase a fost vice-president al A&D Pharma Group, iar anterior a deţinut vreme de trei ani funcţia de legal şi regulatory compliance director al UPC România.

    Soluţia de securitate lansată recent de operatorul de telefonie mobilă este o variantă din răspunsurile multiple şi complexe pentru o întrebare presantă (sau posibil presantă) pentru orice şef de companie şi nu numai: cum pot proteja afacerea de care sunt responsabil?

  • Modificările importante aduse de noul cod fiscal. Care sunt plusurile şi minusurile noului cod fiscal în ce priveşte impozitele imobiliare

    Noul cod fiscal, care va intra în vigoare în prima zi a anului viitor, va aduce o serie de modificări importante, între care se numără crearea unor baze de date la nivelul întregii ţări, care vor conţine informaţii despre toate imobilele evaluate sau faptul că pentru impozitare va fi nevoie de evaluarea imobilelor. Care sunt plusurile şi minusurile noului cod fiscal în ce priveşte impozitele imobiliare, care sunt cazurile în care este necesară evaluarea pentru a stabili nivelul de impozitare, de ce trebuie refăcute contractele de închiriere, care sunt situaţiile în care impozitele imobiliare vor creşte sau vor scădea, care este responsabilitatea actorilor implicaţi, fie contribuabili, evaluatori sau autorităţi, sunt câteva dintre subiectele discutate la cea mai recentă ediţie a businessclub, cu sprijinul ANEVAR.

    Impactul noului Cod fiscal asupra impozitării clădirilor este un subiect de interes pentru proprietari, deopotrivă persoane fizice şi juridice. Există încă nelămuriri care ar urma să fie rezolvate prin normele de aplicare, dar sunt, în egală măsură, şi lucruri clare, ca de pildă că începând de anul viitor impozitarea clădirilor se va face în funcţie de utilizarea clădirii şi nu de proprietar, adică nu va mai conta dacă imobilul se află în proprietatea unei persoane fizice sau juridice. O altă schimbare importantă este faptul că dacă azi valorile fiscale sunt legate de valorile de inventar, de la începutul anului viitor nu vor mai avea legătură cu contabilitatea companiilor, ci vor fi un reprezentate de rapoartele de evaluare distincte special realizate pentru relaţia contribuabilului cu fiscul.

    Contribuabilii va trebui să selecteze clădirile care vor fi supuse impozitării, nemaiexistând regula obligativităţii tuturor numerelor de inventar. Pe de altă parte, autorităţile locale va trebui să-şi regândească modul de preluare al informaţiilor pentru valorile fiscale, iar evaluatorii vor trebui să înţeleagă că responsabilitatea pe care o au din acest punct încolo este foarte mare, pentru că legătura dintre rezultatul evaluării şi bugetul local este directă. Pe de altă parte, noile reguli de impozitare pot ridica şi riscuri, de pildă periclitarea activităţii PFA-urilor şi microîntreprinderilor, sau pot provoca întârzieri sau o reducere a încasării de impozite.

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: În noul cod fiscal sunt atât modificări ale cotelor de impozitare, cât şi ale modului de stabilire a valorilor impozabile.

    MIHAELA MITROI, PwC: Practic cotele de impozitare s-au micşorat puţin. Dacă înainte maximul era de 1,5 acum se ajunge la 1,3. Dar, în acelaşi timp, observăm că valoarea de impozitare pe metrul pătrat se majorează, la fel, cu circa 10-20%, doar pentru clădirile rezidenţiale aparţinând persoanelor fizice. Pe de altă parte, nu mai avem impozitare suplimentară pentru mai multe deţineri, în cazul persoanelor fizice.

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: Este foarte sensibil subiectul referitor la creşteri sau reduceri de impozite. Creşterea este subiect sensibil pentru contribuabil, scăderea este subiect sensibil pentru autorităţi. Dacă ne uităm la tabelele comparative din vechiul şi noul cod fiscal, există o creştere la valoarea impozabilă pe proprietăţile rezidenţiale aparţinând persoanelor fizice.

    BM: Când apar aceste schimbări?

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: Data intrării în vigoare este 1 ianuarie 2016. S-a pus problema dacă valoarea impozabilă este cea de la finalul anului 2016 sau care este reperul pentru aceste noi valori. Codul spune că pentru clădirile nerezidenţiale şi cele rezidenţiale aparţinând persoanelor juridice valoarea fiscală este cea de la 31 decembrie a anului anterior. Prin urmare, data evaluării este decembrie 2015. Acest cod şi schimările pe care le aduce vor avea impact asupra tuturor localităţilor din România. Este clar cum pot fi contestate valorile de către autorităţile locale, adică pe baza unui raport de verificare, din partea unui specialist în verificări de evaluare. Tipul valorii de evaluare este nou, este definit pentru acest caz şi nu este nici valoarea de piaţă, nici valoarea justă. Valoarea impozabilă diferă de amândouă. Vom lansa o bază de date în care toate evaluările for fi înregistrate înainte de a fi depuse la fisc. Va exista o recipisă generată de această bază de date, care va fi trecută ân raport, iar apoi contribuabilul va duce raportul către autorităţile locale.

    BM: Care este scopul acestei baze de date?

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: În timp se vor vedea efectele, în primul rând asupra monitorizării activităţii de evaluare, în al doilea rând prin crearea unei statistici complete pentru că toate clădirile nerezidenţiale vor fi prezente în această bază de date şi se va crea o imagine foarte completă după un interval de timp. Toate informaţiile din această bază de date vor fi publice, dar nu ştim exact încă în ce format. Contribuabilii trebuie să ştie că raportul de evaluare pentru impozitare nu este acelaşi cu raportul de evaluare pentru rapoartele financiare. Vor fi două rapoarte de evaluare diferite.

    BM: Ce mai trebuie clarificat în noul cod fiscal în ce priveşte impozitarea imobilelor?

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: Dacă pentru perioadele juridice data este clar prevăzută în cod, respectiv ultima zi a anului anterior, în ce priveşte data de evaluare a clădirilor nerezidenţiale aparţinând persoanelor fizice nu scrie nimic. Prima propunere pe care o facem Ministerului de Finanţe pentru normele de aplicare este ca data de evaluare să fie stabilită tot la 31 decembrie a anului anterior. Un alt element neclar încă este perioada de elaborare a rapoartelor de evaluare. Data raportului va fi 31 decembrie, iar data evaluării în discuţia pe care o avem cu Ministerul de Finanţe va fi cuprinsă între 1 ianuarie şi 15 martie a anului anterior.

    BM: Iar contribuabilii când ar trebui să depună aceste rapoarte de evaluare?

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: Ar putea fi în 30 de zile de la data realizării raportului.

    BM: O temă care suscită multe discuţii este utilizarea mixtă a clădirilor.

    RAMONA JURUBIŢĂ, KPMG România: Utilizarea mixtă este cazul în care vorbim despre o proprietate folosită parţial ca rezidenţial şi parţial nerezidenţial. Regula generală din cod este destul de simplă la prima vedere: dacă se ştie clar partea care este folosită în scop rezidenţial şi nerezidenţial, ea se declară ca atare. Cum se ştie asta? În funcţie de metrii pătraţi, spune regula, şi aici discutăm de situaţia în care la persoane fizice, apropo de utilizarea mixtă, este destul de clar dacă ştiu alocarea în funcţie de metri pătraţi, la care suprafaţă mă refer. La persoanele juridice nu există această menţiune, ceea ce ridică clar un semn de întrebare referitor la spaţiile care sunt comune, gen balcoane, casa scării sau altele, care pot avea un impact semnificativ atunci când se face calculul impozitului pentru cele două destinaţii. Ştiu că la acest capitol există un mare semn de întrebare apropo de evaluare. Dacă eu am declarat o cameră sau o jumătate de cameră nerezidenţial şi restul în scop rezidenţial?

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: Este o prevedere care spune că acolo unde lucrurile nu sunt clare şi utilizarea este cu activitate de vreun fel, calificarea clădirii ca rezidenţială sau nerezidenţială se face în funcţie de cine este plătitorul facturilor de utilităţi.

    MIHAELA MITROI, PwC: Este cazul persoanelor fizice, care fac deducere a facturilor de utilităţi şi atunci plătesc impozit pentru clădire nerezidenţială pe întreaga suprafaţă. Este o modalitate prin care să simplifice o situaţie destul de complicată. Atenţie însă, pentru oricine va fi în situaţia aceasta, dacă se merită deducerea facturilor comparativ cu cât vor plăti ca nerezidenţiali, pentru că nu se prea merită.

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: Categoric, impactul va fi la persoanele fizice, nu la cele juridice. La persoanele fizice, după părerea mea, în momentul în care o singură cameră din apartament este folosită de un PFA sau o microîntreprindere, este vorba despre o clădire rezidenţială şi se impozitează după regula de rezidenţial la persoană fizică. Dacă este folosită camera declarată cu activitate, prima întrebare este dacă poate fi delimitată distinct suprafaţa. Se ştie, camera mică are 12 mp. Evaluatorul poate să evalueze o cameră dintr-un apartament prin cost? Nu poate, pentru că pentru a-şi putea desfăşura activitatea acolo are nevoie şi de o cotă de utilităţi. Această situaţie se încadrează în categoria în care suprafeţele nu sunt indentificabile distinct. Se mută la articolul din cod care face referire la cine plăteşte utilităţile.

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: La persoanele juridice, cota e impozitare pentru proprietăţile rezidenţiale este mai mică decât în trecut. Problema este la persoanele fizice, care trebuie să înţeleagă că în acest moment nu se pot evalua părţi din proprietăţi rezidenţiale, nu există nicio metodologie care să admită pro rata la o valoare de cost şi atunci se va face încadrarea de rezidenţial sau nerezidenţial pentru cine plăteşte utilităţile.

    MIHAELA MITROI, PwC: Deci nici măcar o cameră nu poate avea activitate.

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: Da, pentru că dacă persoana fizică are un nivel întreg închiriat unei firme din cele zece pe care le deţine, această suprafaţă este cunoscută şi poţi să aplici regula cu suprafeţe distincte şi cu impozit ponderat. În cazurile în care lucrurile sunt clare. De aceea trebuie refăcute contractele de închiriere. În clipa în care ai un contract de închiriere ca persoană fizică, trebui scris în contract cine plăteşte cheltuielile cu utilităţile. Dacă sunt deduse de chiriaş, impozitul este pe clădire nerezindenţială. Dacă însă proprietarul este plătitorul utilităţilor, încadrezi clădirea la rezidenţial, persoane fizice.

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: În realitate aceste utilizări mixte sunt în general la construcţii care au avut iniţial o structură de locuinţe. Sunt apartamente sau case care au fost construite pentru a fi locuite. Propunerea noastră iniţială a fost să fie lăsate aşa şi să fie impozitate în funcţie de funcţionarea lor, neavând importanţă că este coafor, solar sau magazin la parter de bloc, pentru că tot un apartament este. Iar oamenii plătesc probabil impozit pe activitate, n-are rost să plătească diferit şi pe această clădire. A fost respinsă, dar pentru că este atât de complicat acest subiect al declaraţiei, nu este exclus ca pe viitor să ajungă să o simplifice. Cu cât mai puţine proprietăţi vor fi încadrate la utilizare mixtă, cu atât va fi mai bine pentru toată lumea. Ideea de la care s-a plecat a fost să elimine discriminările actuale, când persoanele fizice deţin proprietăţi nerezidenţiale şi să plătească impozit mult mai mic decât persoanele juridice care au acelaşi tip de clădiri.

    DANIEL MANAŢE, ANEVAR: Din câte ştiu până în momentul acesta din discuţii cu contribuabili mai degrabă mici, marea lor majoritate – mă refer la persoanele fizice care în imobilele lor au şi activităţi de tip comercial – au spus că sunt pregătiţi să declare nu o cameră, ci o bucăţică de cameră. Şi i-am întrebat pe toţi ce o să facă evaluatorul în aceată condiţie, o să vină cu ruleta? E chiar imposibil să evaluezi aşa ceva, pentru că acea cameră nu este căzută din cer. Multe oraşe care au un istoric, în centru sunt imobile foarte complicate, cu dependinţe, cu acces. Acolo este aproape imposibil să stabileşti ce şi cum. Chiar nu se poate face. Trebuie găsită o altă soluţie.

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: În Codul fiscal este folosită sintagma „evidenţierea distinctă a suprafeţelor folosite în scop rezidenţial şi nerezidenţial din aceeaşi clădire“, iar în mintea oricărui om care foloseşte informaţiile publice crede că suprafaţa de 12 mp a camerei mici este suficient de distinct stabilită. Noi venim mai departe şi spunem că pentru a estima valoarea unei camere nu avem pârghiile să facem acest lucru. Iar dacă unii vor declara şi o parte din cameră, deja am ajuns într-o zonă în care muncim mult prea mult pentru efecte deloc importante. Foarte mulţi dintre proprietarii de apartamente care le-au închiriat nu ştiu dacă PFA-ul sau firma care are sediu acolo deduce cheltuielile.

     

  • A ieşit din zona afacerilor de zeci de milioane de euro pentru a intra într-un business de nişă

    În România există o căutare activă de medici de top, dar care se face la un nivel informal şi neavizat: când are o problemă medicală, pacientul începe să îşi întrebe rudele, prietenii, să caute informaţii pe Google pentru a găsi soluţii. După ce află cine este cel mai bun pentru problema respectivă, apare întrebarea numărul doi – cum ajung la el?“, descrie Ana-Maria Marian, managing partner al Intermedicas, cum arată nevoile pacienţilor din România, la care răspund serviciile companiei de consultanţă unde este şi acţionar. Intermedicas a transformat procesul de căutare a celui mai bun medic, mai degrabă intuitiv de obicei, într-unul avizat şi se axează pe oferirea de servicii de „second opinion“, adică de intermediere a accesului pacienţilor la o a doua opinie medicală la medici din ţară sau din străinătate. După doi ani de activitate pe această nişă, Intermedicas a ajuns la parteneriate cu 250 de medici din ţară şi din străinătate, 10 medici angajaţi, venituri previzionate de 2,7 milioane de lei pentru anul în curs, duble faţă de anul anterior, şi, potrivit, Anei-Maria Marian, nu se află departe de atingerea pragului de un milion de euro.

    Intermedicas a fost înfiinţată în urmă cu cinci ani de medicul neurolog Dan Mitrea, care este în continuare unul dintre acţionarii companiei. El şi-a propus atunci să concentreze activitatea firmei pe nişa serviciilor medicale în străinătate, pentru pacienţii care nu găseau rezolvări pentru problemele lor în România. Ana-Maria Marian s-a alăturat firmei în toamna anului 2013, după ce anterior lucrase mai bine de un deceniu la Regina Maria. În acelaşi timp, în acţionariatul Intermedicas au intrat şi Sergiu Neguţ, fost deputy CEO la Regina Maria, şi Ioana Ilisei, fost director financiar în cadrul operatorului privat.

    Ana-Maria Marian mărturiseşte că şi-a dorit dintotdeauna să devină medic neurochirurg, dar, pentru că îi plăcea foarte mult chimia, s-a hotărât să se axeze pe psihologie. A absolvit Facultatea de Psihologie şi un masterat în domeniu, iar apoi şi-a început cariera lucrând ca psiholog în cadrul a trei centre medicale din Bucureşti. Îi era totuşi greu să se susţină financiar, aşa că s-a angajat şi în cadrul unui call center. „A fost una dintre cele mai bune şcoli pe care le-am avut vreodată, continuam să fac consultanţă psihologică, chiar şi la call center, lucru pe care l-am conştientizat ulterior. Am realizat atunci că psihologia nu este ceva ce ai, scoţi din sertar şi foloseşti când ai nevoie, ci psihologia o aplici în viaţa de zi cu zi în relaţiile interumane“, îşi aminteşte ea. Următoarea etapă în care a ajuns să aplice psihologia a fost odată cu ivirea unei oportunităţi de angajare pe un post în departamentul de relaţii cu clienţii la Centrul Medical Unirea (actuala Regina Maria). A acceptat, continuând, vreme de un an, să facă în paralel şi consultaţiile de psihologie.

    „Era o afacere de familie, care funcţiona după anumite reguli şi în care oamenii funcţionau la unison, toate energiile erau puse într-o singură direcţie. În plus, la vremea respectivă, Centrul Medical Unirea era printre primele care formau piaţa de servicii medicale private, corporaţiile abia începuseră să vadă ce sunt abonamentele“, explică ea începuturile Centrului Medical Unirea, devenit Regina Maria între timp. A trecut prin primele transformări ale operatorului de servicii medicale private, odată cu intrarea primului şi celui de al doilea fond de investiţii în acţionariatul firmei. „Am văzut cum se modifică un business şi cum creşte acesta, cu plusurile şi cu minusurile aduse de un nou acţionar şi de cât de strategic sau financiar gândeşte el.“ Potrivit managing directorului de la Intermedicas, ceea ce se pierde odată cu o astfel de dezvoltare este relaţia directă cu clientul, acesta fiind şi unul dintre motivele pentru care a ales să se orienteze spre antreprenoriat. „Afacerile mari atrag o depersonalizare a relaţiilor, or, eu am căutat mereu relaţii cât mai personalizabile cu pacienţii şi cu clienţii. În plus, sunt un om al proiectelor, vreau să ştiu de unde încep, unde trebuie să ajung, care este contribuţia pe care pot să o aduc, care este amprenta pe care o las, iar într-o companie mare este dificil să faci asta.“ Ana-Maria Marian a lucrat vreme de 11 ani în cadrul Regina Maria, până să ajungă corporate business director al companiei. A intrat apoi în acţionariatul Intermedicas, luând decizia împreună cu ceilalţi acţionari să orienteze compania pe nişa second opinion, pe care, potrivit lui Marian, nu exista niciun alt furnizor de servicii medicale private. Ulterior, au adăugat serviciilor de second opinion şi un program de „visiting doctors“ prin care 12 specialişti din afara graniţelor vin, prin rotaţie, la clinica lor din Capitală, oferind consultaţii pe domenii încă „exotice“ în România, cum ar fi neurochirurgia pediatrică, spre exemplu. Compania a lansat anul acesta şi un pachet de servicii pentru manageri, ce include servicii precum un asistent personal de sănătate (un asistent medical permanent), acces la o a doua opinie sau programări în regim prioritar. 

  • Şi la Iaşi un club renumit îşi suspendă activatea; Administrator: Am fost ignoranţi şi iresponsabili

    Proprietarii localului La Bază, din Iaşi, au precizat pe Facebook că au decis să-şi suspende activitatea, probabil pentru două-trei luni, ei precizând că există un risc ridicat pentru producerea unui incendiu, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Nu avem autorizaţie de la Inspectoratul pentru Situaţie de Urgenţă. În schimb, avem aviz ISU pentru modificările din locaţie necesare pentru a preveni şi a minimiza riscul. Pentru a ne apuca de modernizare trebuie să obţinem autorizaţia de construcţie, dosar depus, dar ce s-a întins enorm de mult timp (mai mult de un an). E de precizat că am fost trataţi decent şi cinstit de către autorităţi (chiar fără pile), durata fiind influenţată pe de o parte de birocraţia din România, pe de altă parte şi din vina noastră. Aşadar am făcut toate demersurile pentru a îndrepta situaţia”, se arată în anunţul postat pe pagina de socializare.

    Administratorii localului susţin că îşi suspendă activitatea, toate evenimentele programate în următoarea perioadă fiind anulate.

    Localul va fi redeschis doar după modernizarea acestuia, iar în plus ISU va garanta că nu reprezintă un pericol.

    “Deşi avem două ieşiri separate, una chiar dublă, stingătoare etc, considerăm că am fost ignoranţi şi în consecinţă iresponsabili. Am avut noroc. Nu vrem să mai punem pe nimeni în pericol, chiar dacă legea permite acest lucru. (…). Nu suspendăm activitatea de ochii controalelor anunţate. Au mai fost, au numerele noastre de contact şi suntem disponibili în fiecare zi, de dimineaţă până seara”, mai spun reprezentanţii clubului.

    Vineri seară, în clubul bucureştean Colectiv, 30 de persoane au murit, iar peste 180 au fost rănite, în urma unui incendiu declanşat de la artificii aprinse în faţa scenei unde avea loc un concert al trupei rock Goodbye Gravity. Un număr de 146 de răniţi au fost internaţi în 12 spitale din Capitală, mai mult de jumătate dintre aceştia fiind în stare gravă sau critică, prognosticul medicilor în cazul acestora fiind foarte rezervat.

    În prezent, în spitalele din Capitală, mai sunt internaţi aproximativ 130 de răniţi.

  • O staţie seismică din Alaska a înregistrat o activitate, însă nu a fost un cutremur. S-a trezit Godzilla?

    Staţia seismică din Alaska a înregistrat o perturbare puternică la începutul acestei luni. Dar această perturbare nu a fost un cutremur. Incidentul înregistrat de senzorul Alaska Earthquake Center a fost, de fapt, opera unui urs, sau, cel puţin, asta cred inginerii de la staţie, potrivit The Blaze.

    “Nu suntem sigur că a fost un urs, dar datele indică faptul că a ceva mare s-a deplasat pe acolo, înainte ca aparatul să oprească inregistrarea”, a declarat Scott Dalton, inginer.

    Activitatea “seismică” înregistrată de staţie a durat opt minute apoi transmisia s-a oprit.  Au fost găsite urme de dinţi pe capacele containerul ce conţin senzorii pentru detectarea seismelor.

    Staţia a mai fost supusă, şi în trecut, unui atac al unui alt animal. “Aceeaşi staţie a fost atacată de un alt animal. Credem că a fost o capră”, a mai spus Scott Dalton.

  • Cu o experienţă de peste 13 ani, Mădălina Rachieru coordonează activitatea de Pieţe de Capital a biroului Clifford Chance Badea

    Cu o experienţă de peste 13 ani, Mădălina Rachieru coordonează activitatea de Pieţe de Capital a biroului Clifford Chance Badea. Ea a fost promovată recent, alăturându-se celor doi parteneri care coordonează activitatea de la Bucureşti – Daniel Badea, managing partner, şi Nadia Badea. „Mă aflu, în acest moment, faţă în faţă cu cea mai mare provocare din cariera mea. Statutul de partener global al uneia dintre cele mai importante firme de avocatură din lume implică un grad enorm de responsabilitate.“ 

    Absolventă a Facultăţii de Drept Bucureşti (2002), Mădălina Rachieru este membru în Baroul Bucureşti din 2003. A acumulat experienţă în special în tranzacţii de piaţă de capital, atât pe piaţa locală cât şi pe pieţele internaţionale, precum şi în domeniul financiar-bancar. De-a lungul anilor, a consiliat instituţii financiare, bănci de investiţii şi companii locale şi internaţionale.

    Expertiza sa include toate aspectele legate de oferte publice iniţiale de acţiuni (IPO-uri), oferte secundare de acţiuni (SPO-uri), oferte de obligaţiuni domestice, oferte de euroobligaţiuni corporatiste şi suverane, programe de emisiune continuă de obligaţiuni (programe EMTN), emisiuni de certificate de depozit global (GDR-uri), securitizări de creanţe, fiind implicată în aproape toate tranzacţiile majore de piaţă de capital din România în ultimii 10 ani.

    Face parte din echipa Clifford Chance Badea încă de la înfiinţarea firmei, în 2002. În 2007, Mădălina Rachieru a fost detaşată pentru şase luni în cadrul grupului de pieţe de capital al biroului Clifford Chance din Londra. A fost promovată la poziţia de counsel în 2008

  • Din cei 16 ani de activitate profesională, Andrei Ionescu a petrecut aproape 9 în Deloitte, unde s-a angajat ca manager şi a promovat treptat până la funcţia de director

    De cinci ani Andrei Ionescu coordonează departamentul de servicii de evaluare a riscurilor, şi, spune el, „dacă la început aveam o echipă formată din 10 oameni, ea a crescut astfel încât astăzi numără 30 de specialişti“. Anul trecut, departamentul de care este responsabil a înregistrat venituri în creştere cu 20%, iar echipa s-a mărit cu încă şase membri; în ultimii ani, businessul a crescut constant, cu 15-20%, afirmă Andrei Ionescu. Pentru anul în curs, previziunile se referă la un plus de 20% pentru departamentul serviciilor de evaluare a riscurilor, care se ocupă de programe de anticorupţie, guvernanţă corporativă, securitate cibernetică, evaluări de proiecte finanţate prin fonduri europene şamd.

    Din cei 16 ani de activitate profesională, Andrei Ionescu a petrecut aproape nouă în Deloitte, unde s-a angajat ca manager şi a promovat treptat până la funcţia de director. „Am traversat perioade pline de reuşite, dar şi de învăţăminte, în special pe fondul crizei financiar-bancare care a debutat acum şapte ani“. În urma acestor experienţe, povesteşte el, a învăţat că e nevoie de multă perseverenţă şi o viziune clară pentru a ajunge acolo unde ţi-ai propus. Însă lecţia cea mai importantă pe care a învăţat-o a fost că în consultanţă „nu poţi realiza mare lucru de unul singur, ci ai nevoie de o echipă, pentru că orice persoană are o limită care nu poate fi depăşită decât prin completarea cu ajutorul unui grup“.

    Înainte de Deloitte, Andrei Ionescu a lucrat în industria telecom, în domenii ca antifraudă şi revenue assurance, precum şi audit intern, în Cosmorom (actualul Telekom Mobile) şi Romtelecom în România. A avut însă parte şi de o experienţă rar întâlnită, „aceea de a-mi continua dezvoltarea profesională în Arabia Saudită, unde nu numai că am luat contact cu o altă cultură, dar am dobândit şi cunoştinţe profesionale specifice domeniului de consultanţă, în cadrul operatorului naţional de telecomunicaţii“.

    Consideră esenţială pentru evoluţia profesională decizia de a se angaja într-o companie de consultanţă multinaţională de nivelul Big 4. „Nu a fost neapărat un moment dificil, dar cu siguranţă a însemnat o schimbare majoră în cariera mea, care s-a dovedit a fi o decizie oportună. În dinamica actuală a pieţei, 10 ani este o perioadă lungă de timp. Anticipez că voi fi tot în Deloitte, dar ca partener.“

  • Evoluţia economiei în ultimii 35 de ani – VIDEO

    Publicaţia howmuch.net a creat o diagrama dinamică în care se poate observa evoluţia PIB-urilor a mai multor ţări din 1980 până în 2015, folosind datele FMI.

    În diagrama se poate oberva modul cum economia ţărilor a crescut sau a scăzut de-a lungul timpului. Economia Statelor Unite a crescut până în 1985, apoi a scăzut până în 1995 ca să crească din nou până în 2002, apoi a înregistrat o altă scădere până în 2009.

    Cea mai mare schimbare în cei 35 de ani este transferul de dominare economică din Europa către continentul asiatic. În 1980, 32% din activitatea economică globală avea loc în Europa, iar în Asia întregistra doar 20%. Din 2012, cele două continente au făcut schimb de locuri.

    Economia Chinei a crescut într-un ritm impresionant din 1980 (reprezenta 2,8% din PIB-ul global), în prezent fiind a doua cea mai mare economie din lume (13,4% din PIB-ul global). Japonia a avut o traiectorie inversă, dacă în 1994 economia japoneză reprezenta 17,6% din PIB-ul global, acum se află la doar 6%.

    Potrivit FMI, economia globală o să crească cu 3,3% în 2015, un ritm mai scăzut decât în 2014, iar pentru anul viitor FMI prognozează o creştere de 3,8%.