BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Românii vor plăti impozite pentru locuinţe mai mari cu 25%. Pentru firme taxele vor creşte cu 2.500%

    Analiza realizată de consultanţii fiscali Dragoş Pătroi şi Adrian Benţa împreună cu expertul contabil Robert Croitoru are în vedere principalele 50 localităţi care au făcut publice proiectele de hotărâre pentru taxele locale aplicabile în anul 2016, deoarece nu toate unităţile administrative au putut să pună în aplicare prevederea din Codul fiscal, fie din lipsa primarului, fie din lipsa Consiliului local, fie din alte cauze. Autorităţile locale au avut obligaţia ca până pe data de 7 noiembrie să adopte procentele de impozitare pentru locuinţe valabile în anul 2016.

    “Pentru prima dată în ultimii 25 ani impozitul pe locuinţe nu mai ţine cont de calitatea proprietarului persoană fizică sau persoană juridică ci de scopul utilizării clădirii. Astfel, impozitele sunt structurate în categoriile: folosirea clădirii în scop rezidenţial/locuinţă, cu cote de impozitare între 0,08% şi 0,2%; folosirea clădirii în activităţi economice (sedii PFA, sedii firmă, cabinete etc) cu procente de impozitare între 0,2% şi 1,3%, cu condiţia ca aceste clădiri să fie reevaluate/construite/ achiziţionate în ultimii 5 ani; folosirea clădirii în activităţi economice dar construcţia nu este reevaluată în ultimii 5 ani, când procentul este de 2% din valoarea clădirii”, se arată în studiu.

    În plus, prin noul Cod fiscal baza impozabilă pentru construcţii creşte după cum urmează: valoarea metrului pătrat de construcţie în anul 2016 este de 1.000 lei/metru pătrat, cu o creştere de 6,95% faţă de valoarea de 935 lei/ metru pătrat din anul 2015; creşterea indicelui de majorare a valorii construcţiei pentru măsurarea la exterior la procentul de 40%, respectiv la o valoare a indicelui de 1,4 faţă de o valoare a indicelui aplicabilă în 2015 de 1,2 când procentul de actualizare era de 20%; autorităţile locale pot majora cu până la 50% aceste procente.

    Astfel, creşterea pentru anul următor în cazul clădirilor nerezidentiale nereevaluate în ultimii 5 ani se situează la 2.493% în cazul tuturor celor 50 de localităţi. Pentru clădirile folosite în activităţi economice şi care nu au fost reevaluate în ultimii cinci ani, majorarea impozitului variază de la 249,32% în cazul unor lcoalităţi precum Bucureşti, Iaşi, Craiova sau Braşov la 1.869,86% în Râmnicu Vâlcea, Călăraşi, Turda şi Câmpina.

    Impozitele pentru clădirile rezidenţiale vor fi anul următor mai mari cu până la 25%, urmând să se situeze anul următor la 0,1% în cele mai multe dintre cele 50 de localităţi analizate.

    Cel mai redus nivel al impozitului pentru clădirile rezidenţiale se va situa anul următor la 0,8%, în Iaşi, Constanţa, Craiova, Piteşti, Sibiu, Baia Mare, Buzău, Botoşani, Piatra Neamţ, Bistriţa, după ce aceste localităţi au menţinut nivelul din 2015.

    Impozite mai mari de 0,1% vor plăti doar locuitorii din Turda – 0,3% (în urcare cu 275%), Tecuci – 0,2% (150%) şi Arad – 0,12% (50%). În Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi alte localităţi, impozitul se va situa la 0,1%, după o majorare, în cele mai multe cazuri, de 25% faţă de anul trecut.

    Cele mai mici impozite pentru clădirile nerezidenţiale reevaluate în ultimii cinci ani se situează la 0,2% (în urcare cu 249,32% faţă de anul anterior) în localităţi precum Bucuresti, Iaşi, Craiova, Braşov, Ploieşti, Brăila, Piteşti, Baia Mare, Buzău, Piatra Neamţ. Maximele pe acest segment vor fi consemnate în Râmnicu Vâlcea, Călăraşi, Turda şi Câmpina – toate cu 1,5%, după majorări de 1.869,86%.

    Astfel, pentru construcţiile destinate folosirii rezidenţiale, tendinţa primăriilor a fost să utilizeze, în principiu, aceleaşi procente de impozitare şi în anul 2016 însă impozitele cresc pe seama majorării valorii metrului pătrat de construcţie, şi după caz, a modului de măsurare a exterior a clădirii, situaţie aplicabilă pentru toate locuinţele din blocuri de persoane, când măsurarea la exterior a construcţiei ar presupune intrarea în incinta vecinului, notează autorii studiului.

    Pentru construcţiile cu destinaţie economică, în foarte puţine cazuri primăriile au aplicat nivelul minim de impozitare, mergând către procentul maxim. În plus, în mai multe cazuri s-a aplicat şi o majorare din cea permisă autorităţilor locale, de 50%.

    În cazul construcţiilor nereevaluate în ultimii 5 ani sau dobândite anterior unei perioade de 5 ani este impusă o cotă de impozitare de 2% din valoarea statistică a construcţiei, majorată faţă de anul curent prin creşterea valorii impozabile a unui metru pătrat de construcţie şi a modului de măsurare a exteriorului.

    Studiul acoperă impozitele pe locuinţe pentru un număr de peste 7 milioane de persoane, având ca sursă a datelor ultimul recensământ al populaţiei, calculele matematice putând să suporte modificări în funcţie de valoarea de piaţă a construcţiei, dacă se efectuează reevaluări, importantă fiind tendinţa.

    În acest sens, se observă că autorităţile locale au păstrat, în general, procentul mediu de impunere de 0,1% pentru clădirile cu destinaţie locuinţă, impozitând însă foarte aspru persoanele fizice ce desfăşoară activităţi economice când construcţiile sunt reevaluate/ dobândite în ultimii 5 ani, având o creştere de impozitare de circa 10 ori faţă de impozitul din anul curent şi o creştere de impozit de circa 25 de ori dacă construcţiile nu sunt reevaluate/ dobândite în ultimii 5 ani.

  • Răsturnare de situaţie: Am putea vedea un nou lider în telecom în România

    În joc sunt 3,5 miliarde de euro într-un an, bani pentru care se bat cinci grupuri mari, patru străine şi unu românesc.

    Orange, cel mai mare operator de telefonie mobilă de pe piaţa locală de telecom, a avut pentru prima oară, în al treilea trimestru din acest an, venituri totale mai mari decât întreg grupul de comunicaţii fixe şi mobile Telekom, arată datele financiare publicate de giganţii Orange (Franţa) şi Deutsche Telekom (Germania).

    Subsidiara grupului francez a depăşit în al treilea trimestru din acest an veniturile raportate de grupul Telekom cu 4 milioane de euro, afişând în­ca­sări de 243 mil. euro.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • UniCredit pregăteşte desfiinţarea a până la 12.000 de posturi, majoritatea în Italia şi Austria

    Planul, care va fi prezentat miercuri, odată cu rezultatele financiare pentru trimestrul al treilea, este o încercare radicală a directorului general Federico Ghizzoni de creştere a profitabilităţii şi a capitalului, relatează Financial Times, care citează persoane apropiate situaţiei.

    UniCredit a raportat în primul semestru un raport Tier 1 (între capital şi activele ponderate în funcţie de risc), de 10,4%, la nivelul inferior al rapoartelor Tier 1 înregistrate de celelalte bănci europene.

    Cuplat cu nivelul scăzut al profitabilităţii, raportul Tier 1 provoacă îngrijorare că autorităţile de reglementare ar putea cere UniCredit să îşi majoreze capitalul.

    Potrivit surselor, o tentativă neoficială, din vară, de vânzare a diviziei austriece nerentabile nu a atras interes.

    Conducerea UniCredit negociază în prezent vânzarea operaţiunilor de retail din Austria către banca Bawag din Viena, dar rezultatul este incert, au spus trei persoane apropiate situaţiei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Absolvenţii unora dintre cele mai prestigioase universităţi din lume au fost concediaţi de la JPMorgan şi Goldman Sachs pentru că au trişat la teste de matematică

    Zeci de analişti juniori de la unele dintre cele mai mari bănci din lume au fost prinşi în timp ce copiau în timpul unor teste de matematică cu grad de dificultate redusă. Analişti, majoritatea britanici, au fost concediaţi pe loc, potrivit The Telegraph.

    Cel puţin 20 de angajaţi Goldman Sachs au fost daţi afară. Asta la doar câteva săptămâni dupa ce alţi 10 angajaţi JPMorgan au fost concediaţi din acelaşi motiv, potrivit Daily Mail.

    Deşi au absolvit facultăţi de prestigiu precum Harvard, Oxford sau Cambridge, tineri au simţit nevoia să trişeze la testul de matematică, test care este considerat relativ uşor.

    “Testele nu sunt grele. Sunt compuse din întrebări de bază din matematică şi economie. Uneori li se cere doar să pună diferite valori într-o foaie de calcul”, a declarat cineva din cadrul JPMorgan, conform The Telegraph. “Însă este relativ destul de uşor să trişezi la acest examen. Şi în trecut s-a trişat, nu este ceva nou”, a adăugat acesta.

    Deşi, potrivit surselor, trişatul este o practică comună în cadrul ambelor bănci, niciuna dintre aceste instituţii nu tolerează un astfel de comportament.

  • Cât au câştigat românii pe oră, anul trecut

    Valoarea netă a câştigului salarial mediu orar a înregistrat o creştere cu 7,8% anul trecut comparativ cu 2013, ajungând la 9,92 lei/oră, se arată într-o publicaţie a Institutului Naţional de Statistică (INS) transmisă la solicitarea scrie Agerpres, potrivit incont.ro

    “Câştigul salarial mediu orar brut a fost în anul 2014 de 13,60 lei/ora, cu 7,9% mai mare decât în anul precedent. Valoarea netă a câştigului salarial mediu orar a înregistrat o creştere cu 7,8% comparativ cu anul 2013, ajungând la 9,92 lei/oră. Faţă de anul 2013 s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu orar brut şi net mai mari de 8% în activităţile de: alte activităţi de servicii (+16,5% la brut şi +15,6% la net), administraţie publică (+14,3% la brut şi +14,9% la net), învăţământ (+14,1% la brut şi +14,3% la net), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+12,1% la brut şi +10,9% la net), comerţ (+9,8% la brut şi +9,2% la net), informaţii şi comunicaţii (+9,4% la brut şi +9,7% la net), agricultură, silvicultură şi pescuit (+8,7% la brut şi +8,0% la net), industria extractivă (8,4% la brut şi 8,6% la net)”, informează INS.

     

  • Povestea omului care a revoluţionat designul bijuteriilor

    Numele ”Harry Winston„ este cunoscut ca fiind al uneia dintre cele mai prestigioase companii de bijuterii: Harry Winston şi-a deschis porţile în New York în 1932 şi a început un proces de transformare a diamantelor în artă, revoluţionând designul bijuteriilor.

    Compania poartă numele fondatorului acesteia, Harry Winston, care şi-a început afacerea într-un mic magazin din Manhattan. Harry Winston se afla la a doua generaţie de imigranţi în Statele Unite ale Americii. Tatăl său, Jacob, emigrase din Ucraina în 1890, iar în acelaşi an a pus bazele unui mic atelier de reparaţii de bijuterii împreună cu soţia sa. Harry Winston s-a născut şase ani mai târziu. A crescut sub ghidarea tatălui său, învăţând detalii despre pietrele preţioase şi despre tainele bijuteriilor.

    Când a împlinit 7 ani, familia sa s-a mutat în California şi a stabilit o sucursală în Hollywood. În 1911, a absolvit liceul şi s-a alăturat tatălui său în afacere, începând să călătorească în vest. În 1914 s-a întors în Manhattan şi a deschis un atelier de reparaţii. Doi ani mai târziu, la 19 ani, a folosit 2.000 de dolari din propriile economii pentru a deschide compania Premier Diamond. Winston şi-a folosit cunoştinţele şi talentul de a aprecia calitatea în scopul cumpărării şi vânzării pe bursa de diamante din New York.

    A câştigat rapid reputaţia de a face deciziile potrivite la timpul potrivit. În doi ani, compania sa a crescut de la 2.000 de dolari la venituri de 30.000 de dolari. Norocul său nu a ţinut mult şi a ajuns aproape falimentar după ce unul dintre angajaţii săi a fugit cu toţii banii. Winston a început să cumpere bijuterii de la vânzările realizate pe anumite proprietăţi, unde bijuteriile preţioase erau disponibile la preţuri mici, datorită monturilor învechite. Winston a rearanjat pietrele în noi monturi şi le-a vândut la profit mai mare. În 1925, a cumpărat o colecţie de bijuterii a unei moşteniroare din Pittsburgh pentru 1 milion de dolari, iar anul următor a achiziţionat colecţia celebră Arabella Huntington, pentru 2 milioane de dolari. În 1930, a câştigat faimă la nivel naţional odată cu achiziţia colecţiei Baldwin, ce includea un diamant de 39 de carate cu tăietură de smarald.

    În 1932, Winston a închis compania Premier Diamond şi a deschis Harry Winston, în care s-a concentrat pe remontarea pietrelor preţioase pe care le cumpărase în designuri minimaliste. Winston a continuat să vândă şi să cumpere pietre preţioase cunoscute şi a devenit şi colecţionar. În 1949 a organizat şi o expoziţie,  din care a făcut parte şi diamantul Hope, estimat atunci la 1 milion de dolari.
    În 1958 a donat diamantul Hope instituţiei Smithsonian, alături de alte pietre preţioase. În ce priveşte apariţiile sale publice, era foarte discret. S-a mutat într-o casă în New York City în 1960, dar s-a ferit de apariţiile în ziare. A murit în 1978, la vârsta de 82 de ani. Soţia sa, Edna, a preluat controlul companiei, iar opt ani mai târziu, după moartea sa, cei doi fii ai lui Winston, Ronald şi Bruce, s-au certat asupra controlului companiei. În cele din urmă, Ronald a plătit 54,1 milioane de dolari pentru a cumpăra şi partea lui Bruce.
     

  • 6 tehnologii care vor accelera transformarea digitală

    „Dacă în trecut, informaţia era greu accesibilă, acum, sursele de informare sunt multiple şi la îndemână. În trecut, puteam discuta despre ierarhii statice, în care angajaţii aveau de cele mai multe ori o cultură concurenţială, astăzi, avem de-a face cu reţele dinamice în cadrul cărora angajaţii sunt motivaţi să colaboreze din ce in ce mai mult pentru a aduce valoare. Am trecut de la eficientizarea proceselor, la eficientizarea rezultatelor. Tehnologiile digitale au un impact major şi s-au dezvoltat continuu în timp. Dacă ne raportăm la numărul de ani în care o tehnologie este utilizată de 100 de milioane de persoane, avem următoarele statistici: telefonul mobil a ajuns să fie adoptat în 16 ani de 100 de milioane de persoane, începând cu anul 1979, Facebook, în aproximativ 4 ani, începând cu anul 2004, What’sApp a atins acest prag de utilizatori în aproximativ 3 ani, iar Candy Crush Saga, în doar un an. Într-un mediu de afaceri aflat într-o adevărată revoluţie a transformării, rolul liderului va deveni unul mai complex, care va necesita aptitudini profesionale, precum: viziune şi capacitate de analiză micro şi macro, spirit inovator, deschidere către tehnologie, abilitatea de a schimba ritmul organizaţiei în funcţie de contextul în care se afla, receptivitate şi abilitatea de conectare a oamenilor şi a organizaţiilor. De asemenea, liderii vor fi nevoiţi să îşi dezvolte şi abilităţile personale, cum ar fi claritatea viziunii într-un mod în care simţul binelui să primeze, calmul în orice situaţie, abilitatea de a integra viaţa personală cu cea profesională, tonusul într-un maraton de sprinturi,” a menţionat Violeta Luca, Marketing & Operations Director, Microsoft România, potrivit unui comunicat de presă.

    “Internetul mobil, Internet of Things (IoT), robotica şi genomica avansate, automatizarea şi vehiculele autonome sunt şase tehnologii inovatoare care vor accelera transformarea digitală”, a spus Aurelia Costache, Financial Services Industry Advisory Leader, EY România, într-o prezentare despre transformarea modelului de business al companiilor în contextul transformării digitale. “Aceste 6 tehnologii nu numai că vor schimba obiceiurile de achiziţie şi comportamentul de consum al oamenilor, dar vor transforma fundamental modul în care accesăm şi consumăm informaţia, în timp ce pentru companii vor creşte viteza business-ului şi vor crea noi forme de interacţiune cu utilizatorii”, a adăugat Aurelia Costache.

    Tehnologiile viitorului au fost principala temă de discuţie regăsită în prezentările tuturor celor peste 50 de experţi din România şi din Europa Centrală şi de Est care au fost prezenţi pe 4 şi 5 noiembrie la Microsoft Summit. “Tehnologia permite crearea de noi soluţii care în trecut erau de neimaginat. Companiile câştigă, prin utilizarea noilor tehnologii, avantaje competitive care îi asigură o creştere sustenabilă pe termen lung. De aceea, organizaţiile trebuie să experimenteze, să inoveze şi să exploateze capabilitatea de a se reinventa continuu”, a spus Jasper Vis, Managing Partner Headcandy.

    În opinia lui Sergiu Neguţ, Associate Dean of Entrepreneurial Growth, Maastricht School of Management Romania, “afacerile care cresc spectaculos ne uimesc şi ne fac să ne întrebăm cum a fost posibilă o astfel de creştere, dar mai ales ce am putea face noi pentru a obţine acelaşi rezultat? De cele mai multe ori însă, suntem prea prinşi în cotidian pentru a reuşi cu detaşare să observăm ce ne lipseşte sau ce am putea să facem mai bine. Tehnologia a depăşit de mult momentul în care ne raportam la ea doar ca la un cumul de mijloace şi abordări noi. Astăzi, ea este un val ce aduce schimbare. Lumea se transformă prin tehnologie, iar companiile care reuşesc să stăpâneasca acest val, vor avea succes.”

    Microsoft România reprezintă al doilea centru de operaţiuni din Europa de Est, compania având în prezent peste 700 de angajaţi la nivel local şi estimează o creştere de până la 1.000 de specialişti în următorii trei ani. La nivel global, compania oferă soluţii de productivitate la peste 600.000 de companii şi instituţii publice şi are o comunitate de peste 1.000 de români angajaţi. În 2007, Bill Gates a inaugurat în România Global Business Support Center, divizie care are acum peste 500 de profesionişti în Bucureşti şi Timişoara.

  • Microsoft Summit 2015: Transformarea digitală accelerează creşterea mediului de business în România şi în Europa Centrală şi de Est

    “Tehnologia este o adevărată forţă care sprijină oamenii şi organizaţiile din România să realizeze mai mult”, aşa cum a spus Kostas Loukas, directorul general al Microsoft România în deschiderea Microsoft Summit 2015, şi, în acelaşi timp, “un catalizator al creşterii economice care îmbunătăţeşte colaborarea, creşte productivitatea şi inspiră idei noi care alimentează inovaţia şi competitivitatea”, potrivit lui Don Grantham, preşedintele Microsoft Central and Eastern Europe, potrivit unui comunicat de presă.

    Transformarea digitală înseamnă mai mult decât digitalizare, “o afacere digitală este mai mult decât digitalizare, un guvern digital este mai mult decât e-government digital, esenţa constă în inovaţia digitală  sau combinaţia dintre informaţie, analytics, aplicaţii, API, dispozitive, senzori, reţele”, a menţionat Oldrich Priklenk, reprezentant Gartner Czech Republic, Slovakia şi România. Mai mult, conform unui studiu realizat de Gartner, în viitorul apropiat, peste 80% din mediul de afaceri va fi digitalizat, ceea ce înseamnă mobilitate, cloudsourcing, big data sau Internet of Things. Inovaţiile şi transformările tehnologice continue din sectorul IT oferă utilizatorilor şi organizaţiilor beneficii majore de creştere a productivităţii şi îmbunătăţirii activităţilor desfăşurate prin aplicaţii de ultimă generaţie, soluţii de mobilitate şi business intelligence (BI).

    Microsoft România reprezintă al doilea centru de operaţiuni din Europa de Est, compania având în prezent peste 700 de angajaţi la nivel local şi estimează o creştere de până la 1000 de specialişti în următorii 3 ani. La nivel global, compania oferă soluţii de productivitate la peste 600.000 de companii şi instituţii publice şi are o comunitate de peste 1000 de români angajaţi. În 2007, Bill Gates a inaugurat în România Global Business Support Center, divizie care are acum peste 500 de profesionişti în Bucureşti şi Timişoara.

    Conform raportului Cyberspace realizat pentru Microsoft, până în 2025, 4,7 miliarde de persoane vor fi în mediul online, iar 50 de miliarde vor fi utilizatori de dispozitive mobile. În următorii 10 ani, 80% dintre conexiunile la internet vor fi iniţiate de pe dispozitive mobile şi cea mai mare parte din volumul de date, la nivel global, va fi mutat sau stocat în cloud.

  • ANALIZĂ: Preţurile apartamentelor din Capitală au înregistrat creşteri uşoare în centru-nord

    Proprietarii apartamentelor din centrul şi nordul Bucureştiului au solicitat un preţ mediu de 68.000 de euro în luna octombrie. De partea cealaltă, preţurile medii solicitate pentru apartamentele din zonele de est, sud şi vest s-au stabilizat în jurul valorii de 51.479 de euro, cu 21 de euro mai mică decât în septembrie.

    Pe tipuri de apartamente, cele de două camere, situate în zona de centru-nord, au înregistrat o creştere a preţurilor solicitate de 3,63% comparativ cu luna septembrie, preţul mediu fiind de 57.000 de euro. Acelaşi tip de apartament, din estul, vestul sau sudul Capitalei, are un preţ mediu solicitat de 43.000 de euro, cu 4,44% mai mic decât în septembrie.

    O altă scădere a preţului solicitat o înregistrează apartamentele de trei camere aflate la revânzare, atât din zonele mărginaşe, cât şi din cele de nord sau centru. Un apartament de trei camere dintr-o zonă centrală sau de nord valorează, în medie, 75.000 de euro, cu 2,72% mai puţin decât valoarea solicitată în septembrie. De partea cealaltă, în zonele de est, sud şi vest ale Bucureştiului, preţul mediu solicitat de proprietari pentru un apartament cu trei camere este de 59.900 de euro, cu 1,8% mai mic decât acela din septembrie.

    În schimb, proprietarii apartamentelor de patru camere, situate în zonele semicentrale, centrale şi de nord ale Bucureştiului, au solicitat în octombrie preţuri cu 11,67% mai mari decât în septembrie. Valoarea medie a unei astfel de locuinţe se ridică la 110.000 de euro. Apartamentele de patru camere sunt singurele locuinţe pentru care şi proprietarii din zonele mărginaşe ale Capitalei au crescut pretenţiile în luna octombrie. Acum, se solicită un preţ mediu de 71.500 de euro, cu 1.500 de euro mai mult decât în septembrie.

    În ceea ce priveşte numărul de apartamente de două, trei sau patru camere disponibile la revânzare în luna octombrie, acesta a scăzut cu 18,79%, comparativ cu septembrie.

    Apartamentele de două camere au cea mai mare pondere din totalul de oferte disponibile la revânzare, respectiv 52,74%. La polul opus se află apartamentele de patru camere, pentru care, în octombrie, au fost disponibile oferte într-un număr mic, 194, cele mai multe regăsindu-se în zona de centru-nord.

  • Tânărul de 17 ani care a învăţat să vorbească la două luni şi a dezvoltat o teoremă care are ar putea fi cheia rezolvării unora dintre cele mai mari mistere din univers

    Ivan Zelich are un IQ de 180, iar primele cuvinte le spus la vârsta de doar două luni şi la 14 ani a primit o invitaţie de a învăţa la Universitatea Queensland, dar mama sa a insistat să termine liceul în pas normal, ca toată lumea, informează Daily Mail.

    Adolescentul australian a făcut o descoperire importantă în domeniul matematicii, a dezvoltat o teoremă care ar putea fi cheia rezolvării unora dintre cele mai mari mistere din univers. După şase luni de cercetări, Ivan împreună cu un alt tânăr de 17 ani, Xuming Liang, a dezvoltat teorema care avea să fie cunoscută ca Teorema Liang Zelich. Cei doi au comunicat şi lucrat online. Când australianul dormea, americanul continua munca pentru o perioadă de şase luni.

    “Ne-am găsit pe un forum de matematică şi am aflat că amândoi lucram la aceeaşi problemă, însă el tinde mai mult spre partea geometrică, iar eu mai mult în partea de algebră”, a spus Zelich. Şi-a prezentat descoperirile la o conferinţă din Washington DC unde s-au strâns unele dintre cele mai bune minţi din matematică. “Aplicaţia principală a teoremei o să fie în înţelegerea structurilor din univers. Practic, este o parte din Teoria Corzilor, teorie pe care încercăm să o înţelegem”, spune tânărul.

    Teorema liceeanului din Brisbane, Australia, ar putea fi crucială pentru cunoaşterea universului şi călătoriei intergalactice.

    Ivan este un matematician talentat, încă de la 3 ani învăţând ce sunt numerele negative. Totul a pornit de când i-a întrebat pe părinţii lui “ce se întâmplă dacă datorez bani cuiva?”.

    Ivan Zelich vorbeşte şase limbi, iar pentru viitor se uită la universităţi precum MIT, Harvard, dar şi la căteva universităţi din Australia.