BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Invazia Ucrainei se întoarce împotriva lui Vladimir Putin. Cele mai grave consecinţie ale unui blitzkrieg eşuat

    Pe 24 februarie Europa este trezită dintr-o pace care a durat 70 de ani, după ce Ucraina devine ţinta bombardamentelor ruseşti. Lumea întreagă credea atunci că învazia va fi o chestiune de câteva zile, însă nici până în prezent Rusia nu se poate lăuda cu victorii semnificative şi nori negri încep să se adune deasupra Kremlinului, scrie CNCB

    Singura victorie pe care o pot sărbătorii trupele ruseşti este ocuparea oraşului Herson, însă şi acolo nu se poate vorbi despre un succes total. Locuitorii ies în stradă şi prostestează, aflându-se de cele mai multe ori faţă în faţă cu mitralierele soldaţilor ruşi. În plus o altă problemă a armatei roşii este contraofensiva ucraineană care ţinteşte reocuparea oraşului.

    Războiul ruso-ucrainean durează deja de o lună, iar lipsa bifării unor succese militare importante aduc probleme mari pentru Kremlin.

    În primul rând, armata rusă înregistrează pierderi semnificative conform autorităţilor ucrainene. Deşi Rusia a anunţat că doar 1,351 de soldaţi au murit pe câmpul de luptă, numărul acestora ar putea fi de 10 ori mai mare. Rusia a mai trăit un scenariu similar în anii 80 când s-a implicat în războiul din Afganistan, unde în 10 ani de conflict 15.000 de soldaţi au fost ucişi. Totuşi Rusia este în război cu Ucraina de doar o lună.

    O altă problemă a lui Vladimir Putin este chiar ura ucrainenilor faţă de poporul rus şi tot ce înseamnă el. Bombardamentele la care Ucraina a fost supusă au distrus spitale, o maternitate şi un teatru important, provocând mii victime în rândul civililor. Aceste drame sunt motivaţia din spatele rezistenţei feroce pe care o opun oamenii Ucrainei. Ucrainienii luptă pentru familiile şi copiii lor, nu pentru a satisface aspiraţiile unui lider scăpat de sub control.

    În urma invaziei, Rusia a intrat în vizorul comunităţii internaţionale care a lansat valuri de sancţiuni economice fără precedent. Pe lângă eşecul militar din Ucraina, Rusia lui Putin trebuie să se confrunte şi cu scenariul unui colaps economic istoric. Analiştii sunt de părere că sancţiunile şi războiul au şters 15 ani de creştere economică a Rusiei, iar dacă conflictul va continua ţara riscă se se întoarcă din punct de economic la situaţia primilor ani ai erei post-URSS.

    Dacă eşecul militar şi posibilitatea unei prăbuşiri economice nu erau de ajuns, Vladimir Putin mai trebuie să facă faţă şi unei Europe care este gata să renunţe la gazele ruseşti. Acest abandon ar putea însemna o altă lovitură pentru economia rusească, pentru că o mare parte din banii Rusiei provin din vânzarea de energie. Aproximativ 45% din totalul de gaze consumat de UE în 2021 sunt importate din Rusia, însă Comunitatea Europeană îşi doreşte să îşi reducă semnificativ achiziţiile şi să renunţe la combustibilii fosili ruseşti din 2030.

    În final, Vladimir Putin trebuie să facă faţă unui „monstru” pe care el singur l-a creat: un Occident mai unit ca niciodată împotriva Rusiei. Putin considera că invazia Ucrainei va dezbina Vestul, creând haos şi forţând naţiunile într-un conflict privind ajutorarea Ucrainei. Visul lui Putin s-a spulberat când SUA şi Europa au bătut palma pentru sancţiuni economice şi livrarea de echipamente militare unei Ucraine care este pe cale să dea Rusiei şah.

  • Fără precedent. Cancelarul german Olaf Scholz îl ameninţă direct pe Putin: Nu îndrăzniţi să ne atacaţi

    Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că invazia Ucrainei reprezintă „întoarcerea la imperialism”. Scholz a lansat o serie de avertismente la adresa Moscovei: „Nu îndrăzniţi să ne atacaţi”.

    „Cu toţii trebuie să ne pregătim pentru faptul că avem un vecin care foloseşte violenţa. Şi trebuie să împiedicăm ca acest lucru să devină un cod de practică”, a declarat Scholz în timpul unei emisiuni TV, potrivit CNN.

    Germania discută achiziţionarea unui sistem de apărare antirachetă, a spus Scholz.

    De asemenea, Scholz a lansat o serie de avertismente la adresa Moscovei: „Nu îndrăzniţi să ne atacaţi”.

    Deşi „Zelenski are dreptate să ceară ajutorul tuturor celor din lume”, a spus Scholz, „nu ne vom angaja cu forţe militare – chiar dacă le numiţi trupe de menţinere a păcii – şi nu vom stabili o zonă de interdicţie aeriană”. Astfel de măsuri ar fi începutul unei „confruntări uriaşe între NATO şi Rusia”, a adăugat el.

    „NATO nu va face parte din acest război”, a spus el.

    NATO se pregăteşte pentru măsuri drastice în cazul în care Rusia ar folosi arme biologice şi chimice, a declarat Scholz.

    „Este posibil ca utilizarea armelor biologice şi chimice să nu se întâmple”, a spus el, dar a lansat un avertisment direct către Rusia: „Nu îndrăzniţi să o faceţi”.

  • BREAKING NEWS: Rusia îşi retrage din trupele de lângă Kiev. Ucraina confirmă informaţia

    În cadrul discuţiilor de pace de marţi, Rusia a promis că îşi va reduce operaţiunile militare în jurul Kievului şi în nordul Ucrainei, în timp ce Ucraina a propus să adopte un statut neutru, dar cu garanţii internaţionale că va fi protejată de atacuri.

    Discuţiile dintr-un palat din Istanbul au avut loc în condiţiile în care invazia Rusiei a fost oprită pe majoritatea fronturilor de o rezistenţă puternică, ucrainenii recucerind teritorii în contraatacuri, chiar şi în timp ce civilii sunt blocaţi în oraşele asediate.

    “Pentru a creşte încrederea reciprocă şi pentru a crea condiţiile necesare pentru continuarea negocierilor şi pentru atingerea obiectivului final de a conveni şi de a semna (un) acord, s-a luat decizia de a reduce radical, într-o mare măsură, activitatea militară în direcţiile Kiev şi Cernihiv”, a declarat reporterilor ministrul adjunct rus al apărării, Alexander Fomin.

    Statul Major General al Rusiei va dezvălui mai multe detalii despre aceste decizii după ce delegaţia rusă se va întoarce la Moscova, a adăugat Fomin.

    Discuţiile care au avut loc marţi la Istanbul au fost prima întâlnire faţă în faţă între cele două părţi de la 10 martie.

    Rusia şi-a lansat invazia în Ucraina la 24 februarie şi nu a reuşit să captureze niciun oraş ucrainean important după ce a întâmpinat o rezistenţă acerbă.

    Propunerile Ucrainei în cadrul discuţiilor au fost cele mai detaliate pe care ambele părţi le-au prezentat public.

    Negociatorii ucraineni au declarat că, potrivit propunerilor lor, Ucraina ar fi de acord să nu adere la alianţe sau să găzduiască baze de trupe străine, dar că securitatea sa ar fi garantată în termeni similari cu “articolul 5”, clauza de apărare colectivă a NATO.

    Aceştia au identificat Israelul şi membrii NATO Canada, Polonia şi Turcia ca fiind ţări care ar putea contribui la furnizarea unor astfel de garanţii. Rusia, Statele Unite, Marea Britanie, Germania şi Italia ar putea, de asemenea, oferi garanţii.

    Propunerile ar include o perioadă de consultare de 15 ani privind statutul Crimeei anexate de Rusia şi ar putea intra în vigoare doar în cazul unei încetări complete a focului, au declarat negociatorii.

    Soarta regiunii sud-estice Donbas, pe care Rusia cere Ucrainei să o cedeze separatiştilor, ar fi pusă deoparte pentru a fi discutată de liderii ucraineni şi ruşi, au adăugat ei. Orice acord de pace ar necesita un referendum în Ucraina.

    Negociatorul rus de top Vladimir Medinsky a declarat că va examina propunerile ucrainene şi va prezenta un raport cu privire la acestea preşedintelui Vladimir Putin. Negociatorii ucraineni au cerut o întâlnire între Putin şi preşedintele Volodymyr Zelenskiy.

    “Dacă reuşim să consolidăm aceste prevederi cheie … atunci Ucraina va fi în măsură să îşi fixeze efectiv statutul actual de stat non-bloc şi non-nuclear sub forma unei neutralităţi permanente”, a declarat negociatorul ucrainean Oleksander Chaly.

    “Nu vom găzdui baze militare străine pe teritoriul nostru, precum şi nu vom desfăşura contingente militare pe teritoriul nostru şi nu vom intra în alianţe politico-militare”, a mai spus el. Exerciţiile militare vor avea loc cu acordul ţărilor garante.

    Acţiunile europene urcă pe fondul optimismului legat de negocierile de pace dintre Ucraina şi Rusia. Indicele FTSE 100 de la Londra a câştigat 63 de puncte, până la 7.537, o creştere de 0,85%, în timp ce Dax din Germania şi CAC 40 din Franţa au urcat cu peste 3%, iar FTSE MiB din Italia are un avans de 2,4%. Randamentele obligaţiunilor au sărit şi ele, iar euro a crescut cu 1,3%, la 1,1127 dolari.

    Acţiunile americane au deschis în creştere pe Wall Street, iar Dow Jones a urcat cu 244 de puncte la 35.200, în creştere cu 0,7%.

    Rusia a promis că îşi va reduce drastic operaţiunile militare din nordul Ucrainei, atenuând astfel îngrijorările legate de aprovizionare care au făcut ca preţurile materiilor prime să crească vertiginos. Ucraina a propus adoptarea unui statut de neutralitate cu garanţii internaţionale pentru a se proteja de viitoarele atacuri.

    Preţul petrolului a scăzut cu peste 5%, extinzând vânzarea de luni, ţiţeiul Brent scăzând cu peste 5 dolari, la 107,03 dolari pe baril, în timp ce ţiţeiul uşor american a scăzut la 100,77 dolari pe baril.

    Pe pieţele metalelor, aluminiul a condus la scăderea metalelor industriale. Rusia este un producător important de aluminiu, nichel şi cupru. Aluminiul de referinţă la trei luni a scăzut cu 5,4%, la 3.410 dolari pe tonă, după ce a atins un nivel record de 4.073,50 dolari pe tonă pe 7 martie.

     

     

  • Erdogan a deschis negocierile dintre Rusia şi Ucraina: Pacea nu va avea un învins

    Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a deschis negocierile dintre Rusia şi Ucraina marţi, în jurul orei 10.00 (ora României), şi spune că se bazează mult pe aceste discuţii.

    Erdogan spune că o „pace corectă” nu va avea un perdant.

    De asemenea, preşedintele Turciei a mai spus că o continuare a conflictului nu avantajează pe nimeni, scrie BBC.

    „Într-un moment atât de critic, suntem bucuroşi să vă întâmpinăm şi să contribuim la eforturile dumneavoastră de a stabili pacea”, spune el, adăugând: „Îmi doresc ca întâlnirile şi discuţiile noastre să se dovedească a fi de bun augur pentru ţările dumneavoastră, pentru regiunea noastră şi pentru întreaga omenire”.

    El a cerut o încetare imediată a focului şi spune că oprirea tragediei depinde de ambele părţi.

  • De ce îşi arestează Ucraina propriii oameni

    Autorităţile de la Kiev anunţă că „s-au deschis peste 340 de procese penale”, respectivii fiind vinovaţi că au încălcat legea marţială impusă de preşedintele ţării începând cu 24 februarie.

    De la începutul agresiunii ruse, au fost identificaţi peste 1.700 de cetăţeni ucraineni de vârstă militară care doreau să treacă ilegal graniţa ţării, scrie agenţia ucraineană UNIAN, care o citează pe consilierul de comunicare al Biroului de Investigaţii de Stat, Tatiana Sapian.

    „De la începutul ostilităţilor Rusiei împotriva Ucrainei şi, în conformitate cu legea ucraineană privind legea marţială, ofiţerii DBR împreună cu serviciul de poliţie a frontierei de stat au împiedicat peste 1.700 de conscrişi să treacă ilegal frontiera”, a declarat el. Până în prezent, au fost deja înregistrate peste 340 de dosare penale, dintre care circa 100 pentru trădare şi colaborare, a adăugat Sapian.

    Crimele ruşilor de la Mariupol pot fi considerate genocid, a declarat procurorul general al Ucrainei Irina Venediktova, citată de UNIAN. „Ceea ce se întâmplă la Mariupol nu mai este o crimă de război… Războiul are reguli, dar aici nu există reguli. Cred că putem vorbi despre genocid, atunci când întreg oraşul este ţinut ostatic şi cred că putem vorbi despre genocid. Unde oamenii sunt fără apă, fără mâncare, fără încălzire.

    Unde nu există posibilitatea de a pleca, unde sunt împuşcate coloanele care încearcă să plece, acolo unde o maternitate este distrusă ”, a spus Venediktova.

    Operaţiunea militară specială în curs de desfăşurare în Ucraina „a fost un simplu răspuns la demersurile criminale ale Kievului” împotriva Donbasului, „a fost o măsură oportună şi preventivă”. Secretarul Consiliului Naţional de Securitate al Rusiei, Nilolai Patruşev, a explicat astfel motivele războiului în desfăşurare în Ucraina, al cărui obiectiv principal, aşa cum a susţinut zilele trecute de Statul Major al Moscovei, ar fi tocmai Donbasul.

  • Pagubele colosale în urma invaziei ruseşti: Ucraina estimează că daunele provocate de bombardamentele ruse sunt de peste 564 de miliarde de dolari

    Ucraina a înregistrat, până în prezent, daune materiale estimate a fi la nivelul de 564,9 miliarde de dolari, din cauza invaziei militare ruse, conform estimărilor autorităţilor ucrainene, informează postul de televiziune BBC News.

    Iulia Sviridenko, ministrul ucrainean al Economiei, acuză armata rusă că a provocat daune semnificative asupra reţelelor de infrastructură din Ucraina, de la începerea invaziei militare, pe 24 februarie.

    Oficialul de la Kiev susţine că se înregistrează avarii sau distrugeri pe 8.000 de kilometri în reţeaua de drumuri. De asemenea, potrivit estimărilor autorităţilor ucrainene, sunt avarii sau distrugeri pe o suprafaţă de zece milioane de metri pătraţi de spaţiu locativ.

    Administraţia de la Kiev estimează că daunele sunt de 564,9 miliarde de dolari. Deocamdată, nu există estimări ale experţilor independenţi.

  • Războiul din Ucraina. Ucraina reia controlul teritoriilor ocupate de ruşi

    ► Administratorul regional al Harkovului a declarat că o serie de sate din jurul Malaia Rogan au fost reluate de forţele ucrainene. Succesul forţelor ucrainene din jurul Harkovului a fost oglindit şi lângă oraşul Sumî, unde trupele ucrainene au eliberat o serie de aşezări, potrivit videoclipurilor geolocalizate şi verificate de CNN. Un contraatac separat în sud a dus şi la eliberarea a două sate de sub forţele ruse la nord-vest de Mariupol, potrivit administraţiei militare regionale Zaporijjea.

    ► Autoproclamata Republică Populară Lugansk din estul Ucrainei, susţinută de ruşi, ar putea organiza în cu­rând un referendum pentru aderarea la Rusia, a de­clarat duminică liderul local Leonid Pasecinik, citat de instituţia de ştiri din regiunea rebelă, conform Reuters.

    ► Circa 1.700 de civili sunt evacuaţi zilnic în Rusia, spune Denis Puşilin, liderul Republicii Populare Doneţk, prorusă, citat de CNN.

  • Blestemul Cassandrei: Să ştii viitorul şi nimeni să nu te creadă

    Lev Tolstoi, unul din cei mai mari scriitori pe care mintea unui dumnezeu bun a putut să-l născocească, a stat în tinereţe, ca tânăr ofiţer al armatei ţariste, la Bucureşti cam un an, prin 1854-1855. Desigur, alături de armata rusă. Dacă-i citeşti memoriile scrise la cumpăna apelor, nu vei găsi în ele decât o adâncă şi tristă meditaţie despre soarta omului în lume dar şi mulţumiri fierbinţi adresate dumnezeului care l-a inventat pe el. Dacă-i citeşti scrisorile din tinereţe, găseşti că Bucureştiul, la 1854, era un oraş mişto, cu bordeluri pline de fete frumoase şi o şampanie splendidă la Capşa. Tolstoi era conte, nu un soldat de rând, avea acasă pământuri întinse şi mujici ce i le cultivau, aşa că-şi permitea şi bordelurile de lux şi Capşa şi şampania franţuzească. A murit, gonit de dumnezeul lui pe care l-a adorat, într-o gară de provincie, ca ultimul cerşetor. O stradă din Bucureşti îi poartă numele – e undeva prin cartierul Primăverii.

    Generalul Pavel Kiseleff a condus administraţia rusească în Ţările Române între 1829 şi 1834. El a dat prima constituţie a celor două principate româneşti, „Regulamentul organic“ –

    într-un fel Kiseleff a grăbit unirea celor două principate. Valabil pentru Moldova şi pentru Ţara Românească, „Regulamentul organic“ a rămas în vigoare până în 1856 – până la Congresul de la Paris, încheiat după războiul Crimeei, când Rusia a pierdut în faţa alianţei dintre Imperiul Otoman, Franţa, Anglia şi Sardinia. Un mare bulevard din Bucureşti îi poartă acum numele. În memoriile sale, Kiseleff vorbeşte şi de anii petrecuţi la Bucureşti. Vorbeşte de oraşul Ploieşti şi se îngrozeşte de cât de murdar este, de cât de desfundate sunt drumurile. La fel ca Tolstoi, Kiseleff era nobil (conte) crescut într-un palat din Moscova. Aşa că nu este de mirare că e uluit de sărăcia altora, deşi ţăranii ruşi erau, probabil, mult mai săraci decât locuitorii Ploieştiului anilor 1830.

    Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, susţine: Dacă Ucraina va cădea, următoarele ţinte ale Rusiei vor fi Varşovia, Helsinki şi Bucureşti. Pare greu de crezut. Şi, desigur, nimeni nu-l crede pe Duda.

    Aproape de Piaţa Obor din Bucureşti era, până mai acum câţiva ani, o cruce de piatră ce explica în slavonă: pe acest loc, în 1877, era un izvor din care au băut apă caii ţarului Alexandru al II-lea şi ai regelui Carol I, în drumul lor spre Plevna. Şi, da, sub Carol I România şi-a câştigat independenţa (Carol a condus armata română în bătălia pentru independenţă, Alexandru pe cea a imperiului), alături de ruşi, dar a pierdut definitiv „gubernia Basarabia“, care a fost atribuită imperiului ţarist, în urma Congresului de la Berlin, un an mai târziu. Ţarul Alexandru al II-lea a fost asasinat la patru ani după bătălia de la Plevna, dar este o tradiţie la ruşi să-şi asasineze împăraţii. Ecaterina cea Mare (Ecaterina a II-a) şi-a omorât soţul, ţarul Petru al III-lea, şi i-a luat tronul. Fiul ei, ţarul Pavel I, avea să fie asasinat la rându-i, câteva decenii mai târziu. Ţarul Alexandru al II-lea a fost asasinat de anarhişti, ţarul Nicolae I a fost asa­sinat de bolşevici, iar Stalin, despotul care a omorât mi­lioane de ucraineni prin înfo­me­tare şi mi­lioa­ne dintre semenii săi ruşi trimişi în Gulag, a fost lăsat să moară, la 75 de ani, înecat în propria-i vomă, pentru că nimeni nu a vrut/nu a avut curajul să-l ajute.

    Rusia ţaristă a tratat mereu ţările române drept un teritoriu al nimănui. Când aveau chef, veneau la Bucureşti ca să se bată cu turcii sau în plimbare. În 1812 au luat Basarabia ca pradă de război – într-un război pierdut de turci. Că nu au luat toată Moldova, până la Siret, s-a întâmplat pentru că Napoleon I al Franţei se apropia de Moscova şi ruşii a trebuit

    să-şi mute trupele, aşa că s-au mulţumit cu ce au primit în urma unor negocieri în grabă cu turcii (plata daunelor de război se făcea, la acea vreme, mai ales prin cedare de teritorii). Alexandru al II-lea nu a transformat România (Moldova şi Ţara Românească) în „gubernie“, nu pentru că nu ar fi vrut, ci pentru că nu avea bani. Când cucereşti un teritoriu, trebuie să-l şi întreţii. Ruşii s-au răzbunat după al doilea război mondial, când au luat ostatecă întreaga Românie, până ce „Imperiul Răului“, cum l-a numit Ronald Reagan, s-a prăbuşit.

    Acum, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, susţine: Dacă Ucraina va cădea, urmă­toarele ţinte ale Rusiei vor fi Varşovia, Helsinki şi Bucureşti. Pare greu de crezut. Şi, desigur, nimeni nu-l crede pe Duda. Există însă mitul Cassandrei. Cassandra a fost o preoteasă a zeului Apollo. Apollo s-a îndrăgostit de ea şi i-a oferit darul profeţiei, în schimbul iubirii ei. Cassandra a acceptat, dar mai apoi s-a răz­gândit. Cum darul nu mai putea fi luat îna­poi, zeul a blestemat-o. Iar blestemul este desăvârşita pedeapsă a unui zeu amăgit şi desă­vârşita pieire a unui muritor: să ştii mereu adevărul, să-l spui, dar nimeni să nu te creadă.

    Asta s-a întâmplat în Ucraina. Toată lumea a ştiut, dar nimeni nu a crezut. Ce va fi, doar Cassandra ştie. Noi mergem cu necredinţa mai departe.

  • Estonia propune utilizarea profiturilor din energie ale Rusiei pentru reclădirea Ucrainei

    Estonia vrea ca UE să creeze un cont escrow pentru transferarea unei părţi din plăţile pentru petrolul şi gazele ruseşti şi utilizarea banilor respectivi pentru reconstrucţia Ucrainei, o mişcare care ar permite blocului să cumpere în continuare energie rusească, scrie EUObserver.

     

  • Premierul israelian: „Israelul rămâne ferm alături de poporul ucrainean”

    Premierul israelian Naftali Bennett a declarat duminică, în cadrul unei conferinţe de presă, că Israelul rămâne ferm alături de Ucraina, anunţă CNN.

    Premierul israelian Naftali Bennett a spus că Israel a înfiinţat un spital de campanie în Ucraina pentru a îngriji răniţii şi face tot ce se poate pentru a ajuta la încheierea acestui război.

    Declaraţia a fost făcută într-o conferinţă de presă comună cu secretarul de stat american Antony Blinken, la Ierusalim.

    „În ceea ce priveşte războiul din Ucraina, Israelul rămâne ferm alături de poporul ucrainean şi va continua efortul nostru de a ajuta la reducerea suferinţei şi la încetarea vărsării de sânge. Am trimis deja echipele noastre medicale de top pentru a înfiinţa cel mai avansat spital de campanie din interiorul Ucrainei, în partea de vest. Mi s-a raportat că au îngrijit şi tratat deja peste 500 de pacienţi. În acest moment, chiar în acest moment, medicii şi asistentele îşi riscă vieţile pentru a salva vieţile celor care au nevoie. Sunt mândru de ceea ce face Israelul. Şi, bineînţeles, facem tot ce putem atunci când ni se cere să contribuim la eforturile de a pune capăt acestui război. Facem acest lucru menţinând o strânsă coordonare cu Statele Unite şi cu partenerii noştri europeni”, a declarat Naftali Bennett.