Ediţia din acest an a Iceefest a fost mai mare şi a abordat mai multe teme majore de interes decât cea de anul trecut. La Iceefest 2016 au fost dezbătute în premieră două subiecte „fierbinţi” ale momentului: realitatea augmentată şi realitatea virtuală. Au fost păstrate, însă, temele de interes tradiţionale, potrivit lui Dragoş Stanca, fondatorul Iceefest, precum creativitatea, comerţul electronic, inovaţia, startup-urile şi noile modele de business.
Tag: tehnologie
-
Revoluţia românească în securitate cibernetică
„Te aştepţi ca cel care apără, cum era în cazul cetăţilor, să se afle pe un deal, să aibă nişte privilegii, ori ceea ce se întâmplă în ziua de zi, contrar a ceea ce credeam noi, este că nu mai există cetăţi, toată lumea este pe câmpie, atât apărătorii, cât şi atacatorii. Prin noua tehnologie, noi ne ducem în poziţia privilegiată de a ne afla într‑un punct la înălţime, de a avea nişte privilegii pe care atacatorul nu le are“, descrie CEO-ul companiei, Florin Talpeş, pe înţelesul tuturor, tehnologia de apărare lansată recent – denumită Hypervisor Introspection (HVI) – ce va avea rolul să revoluţioneze piaţa globală a soluţiilor de securitate.
Totodată, HVI va avea un rol important de orientare a vânzărilor companiei româneşti de securitate informatică Bitdefender spre clienţii reprezentaţi de marile corporaţii, o mişcare conformă cu strategia companiei din ultimii ani. Astfel, dacă anul trecut, vânzările Bitdefender pe segmentul enterprise s-au dublat, orientarea pe dezvoltarea tehnologiilor de securitate pentru mari companii va permite companiei creşteri constante de două cifre pentru următorii ani. „Credem că anul viitor vânzările de enterprise le vor depăşi pe cele de consumer“, explică antreprenorul.
Anul trecut, Bitdefender SRL (controlată integral de compania Bitdefender Holding BV din Olanda), a înregistrat o cifră de afaceri de 387 de milioane de lei, iar profitul net înregistrat a fost de 57,6 milioane de lei, în creştere cu 242% faţă de anul anterior. În continuare, vânzările sunt generate în procent de 97% de exporturi, potrivit fondatorului companiei. Compania nu publică însă şi date privind veniturile totale ale grupului, astfel că valoarea totală a businessului Bitdefender nu este cunoscută. Mare parte din profit se reinvesteşte în achiziţie, dezvoltare de piaţă sau cercetare şi dezvoltare – segment pentru care bugetul va creşte cu aproximativ 25% anul acesta, potrivit lui Florin Talpeş, care nu oferă însă informaţii exacte legate de valoarea acestor bugete.
Noutatea adusă de tehnologia HVI constă în poziţionarea soluţiei de securitate în afara sistemului de operare, oferind acesteia privilegii sporite faţă de cele ale atacatorilor şi asigurând o protecţie superioară în combaterea campaniilor de spionaj cibernetic şi a ameninţărilor complexe persistente. Aceasta spre deosebire de ceea ce oferă în prezent tehnologiile din piaţă, care plasează soluţia de securitate la nivelul sistemului de operare, la acelaşi nivel cu un eventual atacator, oferindu-le acestora drepturi egale. Aşa că până acum „atacatorii jucau şah cu soluţiile ce apără sistemele de operare“, spune Rareş Ştefan, Chief Strategy Officer al Bitdefender.
Tehnologia HVI a fost lansată recent în parteneriat cu Citrix, o companie multinaţională americană de softare ce furnizează servicii de virtualizare a serverelor, aplicaţiilor şi desktopului, networking, software as a service şi tehnologii de cloud computing. Aflată în top trei al furnizorilor globali de astfel de soluţii, compania a înregistrat anul trecut venituri de peste 3,2 miliarde de dolari.
Tehnologia se adresează oricărei companii care are un centru de date, fie privat, fie public, fie mixt, bazat pe tehnologie Citrix. Spre exemplu, în cazul Amazon Web Services, hipervizorul Citrix (numit Xen) reprezintă practic tehnologia care găzduieşte toate datele clienţilor care stochează informaţii folosind acest serviciu. Noua tehnologie ţinteşte mai ales organizaţii cu centre de date mari, mare parte din aceste deservite de Citrix. În acest context, valoarea vânzărilor pentru acest produs ar putea ajunge la 1 miliard de dolari, în doi-trei ani de zile, când vine vorba de clienţi precum Amazon de pildă, care investeşte masiv în infrastructura de virtualizare. „Costul depinde de mărimea data centerelor sau a infrastructurii pe care o întrebuinţează compania respectivă, poate să varieze între zeci de mii de dolari, până la milioane de dolari – speranţele noastre ţintesc destul de sus“, explică Talpeş.
Bitdefender a anunţat productivizarea tehnologiei Bitdefender, prin integrarea într-un produs Citrix recent, după cinci ani şi jumătate de cercetare şi dezvoltare, potrivit fondatorilor companiei. În următoarea lună, mai mulţi clienţi majori din Fortune 100 vor adopta tehnologia, iar într-un an de zile aceasta va deveni un factor important de creştere, ajungând să reprezinte 20% din afacerile Bitdefender, potrivit lui Florin Talpeş.
Antreprenorul spune că tehnologia are în spate o serie de patente depuse de Bitdefender şi, deşi mai mulţi jucători din industrie au încercat să aducă această schimbare de paradigmă, nu au reuşit. „Noi credem că bariera tehnică este extrem de înaltă ca să reuşeşti proiecte de genul acesta, suntem mândri că avem numai echipe de români, de ingineri români au reuşit să o rezolve.“
-
Nokia prezintă cele mai noi soluţii şi tehnologii 5G, IoT, cloud şi oraşe inteligente
Nokia prezintă la Bucureşti cele mai noi soluţii şi tehnologii 5G, IoT, cloud şi oraşe inteligente, dezvoltate pentru a spijini furnizorii de servicii să beneficieze de avantajele tehnologiilor de generaţie viitoare şi pentru a permite noi modele de afaceri în domeniul IoT.
Tehnologia 5G va depăşi graniţele conectivităţii, transformând reţeaua, oferind capacitate masivă, conectivitate şi viteze de date ultra-rapide – cu aproape zero latenţă – pentru a satisface cererile miliardelor de dispozitive, aplicaţii şi obiecte specifice unei lumi„programabile”
În cadrul Innovation Days, Nokia prezintă soluţii şi tehnologii care oferă rezolvări pentru provocările operatorilor de telecomunicaţii şi ajută la extinderea posibilităţilor umane. Nokia este prima companie care poate rula tehnologia 5G pe o staţie de bază comercială, se arată în comunicatul dat publicităţii. De asemenea, 5G va conecta fabricile viitoare şi va ajuta la crearea unui sistem de producţie complet automatizat şi flexibil, productivitatea proceselor de fabricaţie şi logistice vor creşte cu peste 50%. Noua tehnologie 5G îşi propune să ofere niveluri ultra-fiabile şi previzibile de servicii stricte în ceea ce priveşte capacitatea, transferul, latenţa şi conectivitatea senzorilor
Noua soluţie compatibilă 5G, AirScale,suportă orice tehnologie, de la 2G la LTE Advance Pro şi 5G, atunci când acesta va fi implementată. AirScale înlocuieşte Nokia Flexi Base Sation şi utilizează cu 60% mai puţină energie decât Flexi.
Demonstraţiile IoT evidenţiază o serie de studii de caz de utilizare a tehnologiei în situaţii precum prevenirea scurgerilor de apă prin contorizare inteligentă şi analiză avansată, parcare inteligentă şi pilotaj autonom şi conectivitate în industria de îngrijire a sănătăţii.
„Nokia participă la dezvoltarea tehnologiilor 5G şi a principiilor arhitecturale de aproape un deceniu. Rezultatele acestor proiecte pun acum bazele îmbunătăţirii radicale a umanităţii, oferind posibilitatea de a avea acces oriunde, de a înţelege şi a controla totul. Nokia a fost prezentă în România în ultimii 25 de ani şi investeşte continuu aici, contribuind la transformarea industriei de telecomunicaţii. Site-ul din România este unul strategic, cu o echipă profesionistă de peste 1.600 de angajaţi pasionaţi şi cu experienţă, care lucrează în cercetare şi dezvoltare pentru reţelele mobile, aplicaţii & analytics şi reţele fixe, într-unul dintre centrele Global Network Operations ale Nokia, care oferă soluţii multi-vendor şi multi-technology, precum şi în hub-ul nostru global pentru design-ul, livrarea şi mentenanţa reţelelor IP, optice, mobile, fixe şi convergente.”, a declarat Raoul Ros, Director General Nokia România
-
Salariul mediu net a crescut cu 1,7% în aprilie, la 2.086 lei
Salariul brut a crescut în acelaşi timp cu 1,8% faţă de martie, la 2879 lei.
Comparativ cu luna aprilie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 12,3%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost 116,1%.Indicele câştigului salarial real a fost 101,9% pentru luna aprilie 2016 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 159,0%, cu 2,9 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna martie 2016.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Povestea omului care deţine acţiuni la Apple, Google, Oracle şi YouTube
S-a născut în Yonkers, o suburbie a New Yorkului, şi încă de mic a studiat în şcoli cu profil catolic. Odată cu armata a ajuns pentru prima dată în California şi a descoperit că există locuri unde iarna nu ninge, aşa că a decis să se mute în California.
După ce a absolvit Fordham University Valentine şi-a început cariera ca inginer de vânzări la Raytheon. În mai puţin de un an s-a mutat la Fairchild Semiconductor, unde a construit echipa de vânzări timp de şapte ani. Apoi a plecat şi a fondat National Semiconductor.
În 1972 Valentine a fondat firma de venture capital Sequoia Capital, fiind una dintre primele companii de acest fel. În calitate de fondator a fost primul investor la Apple şi Atari, locul unde l-a cunoscut pe Steve Jobs. În 1978 Sequoia a investit 150.000 de dolari în Apple. Din 1972 şi până în prezent Sequoia Capital a finanţat start-up-uri care în prezent au o valoare la bursă combinată de 1.400 de miliarde de dolari.
Majoritatea capitaliştilor venture spun că investesc în principal în oameni, iar pieţele şi tehnologiile sunt pe plan secund. Don Valentine nu crede asta. El pariază pe piaţa care este pe cale să explodeze. Acesta ştia că piaţa calculatoarelor (Apple), bazelor de date (Oracle) sau routerelor (Cisco) o să explodeze înainte ca alţi investitori să intre pe fir. Se spune că atunci când Valentine participa la o şedinţă a unuia dintre start-up-uri şi primea hârtiile îndosariate, le scotea şi înapoia foliile spunând că acestea costă bani şi că sunt metode mai bune de a cheltui banii. Valentine a cedat controlul managerial asupra Sequoia la mijlocul anilor ’90.
De-a lungul anilor a făcut parte din boardul mai multor companii de tehnologie, precum: Apple, Atari, Cisco Systems, LSI Logic, NetApp, Oracle sau Microchip Technology.
Valentine a fost prezentat în documentarul „Something Ventured“ care a avut premiera în 2011 şi spune povestea primilor capitalişti venture şi a companiilor pe care le-au ajutat să crească. Don Valentine nu a avut niciodată diplome de la şcoli celebre precum Caltech sau Stanford Business School. El este un newyorkez ce spune lucrurilor pe nume şi s-a descurcat în viaţă datorită viziunii sale şi talentului său de vânzător. Are o avere estimată la 3,6 miliarde de dolari, trei copii şi şapte nepoţi.
-
Tocmai au emojionat biblia. Dar treaba când o încep?
M-am minunat un pic că presa din România, atât de excitată de tot ce este nou şi amuzant şi trendy, a ratat, cel puţin până în momentul în care scriu acest text, ştirea cu Biblia tradusă în limba milenialilor. Care este istoria? Un ins care se identifică şi el doar printr-un emoji – „tipul cool cu ochelari de soare“ – s-a gândit că ar putea rămâne în istoria viitorilor 100 de ani dacă va traduce Biblia, şi drept urmare a programat un „traducător“ care a înlocuit în jur de 200 de cuvinte cu circa 80 de iconiţe (asta nu-i un soi de limitare, de eliminare a nuanţelor?, întreb cu o faţă de smiley). Procesul de „traducere“ a celor 66 de cărţi a luat în jur de şase luni. Rezultatul demersului „tipului cool cu ochelari de soare“ este la vânzare în magazinul iTunes, iar o variantă pentru Android va apărea în curând. Alte platforme nu sunt receptive la noua cultură, şi de aceea munca lui „cool-dude-with-sunglasses emoji“ nu va putea ajunge la clienţii Amazon, care nu permite folosirea emoticoanelor (asta nu-i un soi de limitare, de eliminare a nuanţelor? şi tocmai de la Amazon!?!, întreb din nou cu o faţă de smiley). Reacţiile, spune tipul cu ochelari de soare, au fost împărţite, unele mai amabile şi apreciative, altele mai dure. Întrebat despre nivelul scăzut de sentimente religioase pe care îl deţine tânăra generaţie, tipul cool a zis că el mizează pe răspândirea păcii (folosind desigur emoticonul cu cele două degete) şi a dragostei (emoticon inimă roşie). Dar că este „«emoticon biceps flexat»ly“, adică „strongly“, adică puternic de acord cu mesajul lui Isus.
Aleluia, frate!, am exclamat, şi m-am uitat un pic pe traducerea Bibliei. I-aş sugera tipului cool să facă şi o traducere inversă, pentru că multe dintre emoticoanele lui nu-mi spun nimic şi drept urmare sunt lipsit de înţelepciunea tehnologizată. Nu am avut la dispoziţie varianta completă, chiar sunt curios cum arată Cântarea cântărilor sau Ecleziastul, emojionate.
Ziceam mai sus de ceva întrebări pe care ar trebui să ni le punem. Şi vreau să spun că poate este momentul ca lumea civilizată să depăşească perioada fetişizării tinerei generaţii şi să vadă ce le oferă, în ce mediu îi formează, înainte de a-i înzestra cu virtuţi magice. Am început să mă gândesc la asta cu ceva vreme în urmă, după o întâlnire cu un grup de tineri, bine dotaţi şi bine tehnologizaţi. Şi le-am spus teoria aceea despre cum vor schimba ei lumea cu tehnologia şi cu o abordare proaspătă – credeam sincer, în acel moment, asta. Am început să am dubii în momentul în care un tânăr din grup, îngrijorat de greaua misiune ce îi aştepta, a întrebat: „Cum, ce trebuie să facem pentru a schimba lumea?“. Pai să fii tu însăţi, simplu, tânăr, inteligent, este de ajuns, îi răspund; altfel nu trebuie nimic, nici eforturi speciale, nici nopţi nedormite, nici manifestaţii în stradă.
Problema este că atât de mult li s-a spus acestor tineri asta – şi aici am făcut şi eu o greşeală – încât întreaga generaţie s-a trezit cu o vână mesianică un pic nefondată. Nu este nimic rău în a miza pe tinereţe – chiar Business Magazin va pune pe piaţă, în zilele următoare, a 11-a ediţie a catalogului tinerilor manageri de top – dar, ca în orice demers uman, exagerarea este cât se poate de dăunătoare. Şi zic că milenialii ar trebui să înceapă, dacă tot au ajuns driverul societăţii, să se ia în serios, să priceapă că nu chiar orice lucru îţi trece prin cap înseamnă musai o idee bună şi să se apuce de treabă. Un studiu al Forrester, una dintre cele mai influente companii de cercetare din lume, intitulat chiar „The Kids Are Overrated“ identifică câteva mituri legate de mileniali şi le demontează pe rând: unul se referă la ideea că tehnologia îi face diferiţi; o bună parte dintre persoanele în vârstă au deja şi folosesc în mod curent tehnologie, un smatphone cel puţin, ceea ce îi transformă într-o grupă de consumatori la fel de importantă ca şi tinerii, pentru că sunt mai numeroşi, mai bogaţi şi mai sănătoşi decât generaţiile trecute. Din 85 de inovaţii şi tehnologii disruptive apărute în ultimii 80 de ani aşa cum le-a selectat Bloomberg Businesweek, doar 25 au apărut după 1980 – printre care CNN, PowerPoint-ul, moneda euro sau bascheţii Jordan de la Nike, şi doar şapte după anul 2000, printre care smartphone-ul, Twitter, YouTube, Facebook sau mariajul gay. Epoca de aur a inovaţiei umane a început după al doilea război mondial şi s-a terminat la începutul anilor ‘80, asta însemnând cele mai importante medicamente, care au făcut ca populaţia lumii să crească şi să trăiască mai mult, transportul aerian de masă, computerele, energia nucleară, sateliţii, agricultura industrială, pilula sau automobilul personal. Acea perioadă avea un zbor supersonic transatlantic care astăzi nu mai este. Acea perioadă a trimis un om pe Lună, azi mai există o singură naţie care are rachete ce pot duce oameni sau obiecte pe orbită, iar exploarea spaţiului se mută spre o zonă de interese comerciale. Medicamentele se înghesuie mai degrabă în zona placebo, şi oamenii mor în continuare de boli ce ar fi trebuit învinse de mult. Inovaţiile se regăsesc acum într-o zonă consumeristă, regăsindu-se într-o zonă tehnologică de masă, subţirică şi fără fond. De aia zic, e buna şi Biblia cu emoji, dar treaba când o începeţi?
-
De ce a decis acest startup, care valorează 2.8 miliarde de dolari, să le ofere angajaţilor micul dejun la 9.06 AM
Pivotal este un startup de tehnologie iar la ultima evaluare a fost decis că valorează 2.8 miliarde de dolari, dar nu asta este important, ci modul în care a rezolvat o problemă. Programatorii Pivotal, de obicei, nu sunt persoane care se trezesc foarte de dimineaţă şi ajungeau la serviciu la 10-11 dimineaţa, deşi programul începea la 9. Apoi trimiteau câteva mail-uri, mai trecea o oră şi făceau pauză pentru prânz
“Dimineaţa era prea scurtă. Nu era productivă”, a spus Rob Mee, CEO-ul Pivotal, pentru Business Insider.
Acesta a decis că trebuie să facă ceva şi astfel a implementat o şedinţă obligatorie la 9 AM. Însă asta nu este tot. La acea şedinţă se oferea un mic dejun cosistent, drept premiu de consolare. Cu toate acestea, angajaţii Pivotal erau îngrijoraţi că întârzie, şosele aglomerate, aşa că Mee a decis să stabilească şedinţa la 9 şi 5 minute. Însă nici aşa nu a mers. Programatorii spuneau că sunt prea puţine cele 5 minute. Aşa că Mee a mai adăugat un minut. Se pare că acest prag psihologic a funcţionat: programatorii vin la timp şi se bucură de un mic dejun consistent.
-
Interpretarea naturii în era digitală
Artistul vizual român Martin Balint a lansat instalaţia interactivă Fangai, ce oferă publicului interesat ocazia de a experimenta un concept inedit de sunet şi lumini. Instalaţia a fost concepută folosind becul interactiv cu difuzor încorporat Sengled, produs care a câştigat premiul pentru inovaţie la CES 2015 (Consumer Electronics Show), cel mai mare salon de tehnologie din lume, organizat în Las Vegas.
Conceptul instalaţiei constă în interpretarea naturii în era tehnologiei digitale, fiind creată ca o percepţie augmentată a sunetelor de spori de ciupercă, dacă acestea ar putea fi auzite de urechea umană în realitate, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii artistului. Aceasta este alcătuită din 12 corpuri de iluminat interactive în formă de ciupercă pentagonală, care generează simultan lumină şi sunet, declanşate prin senzori ultrasonici. Toate aranjamentele sonore sunt înregistrări procesate ale unor obiecte uzuale care pot produce sunete repetate, precum cărţi răsfoite, strecurători, tăvi zimţate, ventilatoare, iar fiecare ciupercă conţine mai multe sunete, reproduse aleatoriu astfel încât de fiecare dată peisajul sonor să fie diferit şi dinamic. Interactivitatea proiectului este dată de faptul că sunetele şi luminile variază în funcţie de mişcările vizitatorilor în interiorul instalaţiei.
“Instalaţia Fangai face parte dintr-o serie de lucrări în care explorez percepţia umană asupra naturii prin intermediul tehnologiei. Aceasta combină principii ale artei contemporane cu noile tehnologii aplicate în design, ca o declaraţie despre cum noile generaţii de obiecte uzuale pot da naştere la noi limbaje interactive. Am ales caracteristicile ciupercii pentru a dezvolta conceptul lucrării, deoarece mă atrag excepţiile în biologie şi mi-a plăcut mult ideea de plantă fără fotosinteză, care nu are nevoie de lumină pentru a se hrăni. Forma pentagonală a corpurilor de iluminat a venit din nevoia de a face legătura între organic şi tehnic, între formele neregulate din natură şi geometrie”, a declarat Martin Balint.
Instalaţia se încadrează în zona de design multidisciplinar, un concept nou pe piaţă românească de design şi artă contemporană. Proiectul a fost selectat pentru a fi prezentat în cadrul celei de-a patra ediţii a Romanian Design Week, ce se desfăşoară în perioada 20 mai–05 iunie 2016.
Becul interactiv cu difuzor încorporat utilizat în cadrul instalaţiei se numeşte PULSE şi este produs de compania Sengled. Este un bec LED care are încorporat o boxa audio wireless de ultimă generaţie, marca JBL, iar speaker-ul funcţionează şi cu lumina stinsă. Atât lumina, cât şi sunetul pot fi controlate wireless de pe orice mobile device, iar cu mai multe astfel de becuri se pot realiza sisteme audio surround în propria casă.
Martin Balint este un artist vizual român, care locuieşte şi îşi desfăşoară activitatea în Bucureşti, în cadrul agenţiei HIPPOS. Acesta a absolvit studiile de licenţă şi master ale Academiei de Arte Frumoase din Veneţia, cu specializarea Noi tehnologii în artă.
-
Mănuşile care-ţi transformă mâinile în instrumente muzicale
Dacă aţi vrut să creaţi muzică, dar nu aţi avut niciodată îndemânarea necesară de a cânta la un instrument, acest lucru ar putea deveni mult mai simplu cu ajutorul acestor mănuşi. Mi.mu Gloves este un proiect la care cântăreaţa britanică Imogen Heap a lucrat din 2010 alături de o echipă de şapte oameni, din care face parte şi Kelly Snook, pentru ca muzicienii să scape de constrângerile tradiţionale de a interpreta muzică electronică live. Mânuşile sunt un fel de mini-computere care controlează muzica prin conexiune wireless, bazându‑se pe gesturi programabile. Kelly Snook a fost invitată ca speaker la Bucharest Technology Week săptămâna trecută şi am avut ocazia să stau de vorbă cu ea câteva minute.
Fiecare mănuşă este dotată cu o serie de senzori, de-a lungul degetelor şi la încheietură, ce urmăresc poziţia, mişcarea şi viteza mâinii utilizatorului. Fiecare mişcare este înregistrată de senzori, apoi informaţia este trimisă, prin Wi‑Fi, către un software ce permite utilizatorului să programeze anumite comenzi în funcţie de ce vor să facă.
De exemplu, poţi programa mănuşile astfel încât să trebuiască doar să-ţi ridici mâna şi volumul din boxe să crească. Sau dacă vrei să adaugi un filtru unui sunet, tot ce trebuie să faci e să deplasezi mâna spre stânga. „Poţi realiza diferite înlănţuiri de sunete şi să le grupezi în seturi şi poţi trece de la un set la altul printr-un gest predefinit. De exemplu, aici sunt la începutul cântecului şi atunci când fac pumn mâna stângă ridicată trece la următorul set, dacă fac asta din nou trece la următoare la secţiune şi tot aşa“, îmi explică Kelly arătând spre laptopul de lângă ea. Practic este ca şi cum ai manipula un material fizic, sculptându-l, ceea ce vă poate aduce aminte de Theremin, instrumentul muzical electronic inventat de Leon Theremin în 1919, care putea fi utilizat fără a fi atins.
Snook a lucrat ca cercetător în cadrul NASA pentru mai bine de 18 ani, este pasionată de muzică şi arte de mică şi a produs şi compus muzică şi în perioada când lucra la agenţia aerospaţială americană. A ales să plece de la NASA în 2010 şi să lucreze cu Imogen Heap ca tehnician de sunet în studio şi asistent muzical şi au început treaba la mănuşi. „NASA reprezintă o slujbă de vis pentru foarte multă lume, dar jobul visurilor mele este ceea ce fac acum“, spune Snook.
În momentul de faţă se preocupă de dezvoltarea conţinutului creativ pentru produs şi participă la dezvoltarea designului, dar lucrează şi în mediul academic, tot în domeniul muzicii şi tehnologiei, pentru că face cercetare la Universitatea Brighton, Marea Britanie. Are şi un studio de muzică, numit Its Not Rocket Science Studios.
Despre produs spune că se află într-o stare foarte avansată şi pregătesc şi o variantă pentru producţie în masă „pe care sperăm să o lansăm cândva anul viitor, dar asta depinde de ce fel de investiţii atragem“.
În momentul de faţă mănuşile sunt create de mână şi se vând cu 5.000 de lire sterline. Este de aşteptat, atunci când aceste mânuşi vor intra în producţie de serie, ca preţul să scadă la jumătate, potrivit lui Kelly Snook. Echipa a avut o campanie de Kickstarter în 2014, dar a fost un eşec, reuşind să strângă doar 132.000 de lire sterline din obiectivul de 200.000.
Până în prezent s-au vândut 25 de perechi de mânuşi, iar unul dintre utilizatorii celebri, excluzând-o pe Heap, este Ariana Grande, care foloseşte produsul în concertele live.
Ideea pentru un asemenea produs, spune Kelly, i-a venit lui Imogen Heap în timp ce se afla în vizită la Kelly la MIT, „unde a văzut-o pe o colegă de-a mea utilizând o pereche de mănuşi asemănătoare pentru unul dintre cursurile ei de acolo. Când a văzut mănuşa a fost uimită şi s-a gândit la numeroasele utilizări pe care un astfel de device l-ar putea avea în muzică“.
Cu toate acestea, un astfel de produs nu s-ar limita doar la muzică, forma de interactiune putând avea şi alte aplicaţii: controlul roboţilor (Mănuşile Ziro, prin care purtătorul putea controla roboţi de la distanţă, prezentate la CES 2016, sunt un astfel de exemplu), al obiectelor smart, aprinderea sau stingerea luminilor doar cu un gest, sau poate pentru a da voce celor nevoiţi să folosească limbajul semnelor. „Vrem să deschidem sistemul nostru publicului, sperăm ca în curând să facem asta şi suntem curioşi să vedem la ce o să se gândească. Noi ne concentrăm pe muzică“, povesteşte Kelly.
Poate vă întrebaţi de ce mănuşi, de ce nu modul actual de lucru. Potrivit lui Heap, interacţiunea printr-un asemenea produs este mai naturală şi permite prezenţa alături de fani, altfel eşti blocat în spatele unui computer, apăsând butoane. Dacă produsul va fi unul de succes, linia de demarcaţie dintre muzică şi dans s-ar putea estompa. Un punct forte al Mi.mu este faptul că oricine poate utiliza aceste mânuşi: „Nu vrem să stabilim dinainte cine este muzician şi cine nu este. Cred că asta este o barieră în exprimarea liberă a oamenilor. Dacă poţi să-ţi mişti mâinile, vei putea face şi muzică“.
-
Doi antreprenori unguri şi-au făcut un business în Bucureşti cu aparate de electrostimulare care fac clienţii să slăbească fără efort
Richard şi Arpad Rudas speră să schimbe percepţia românilor despre sport şi apoi să transfere experienţa acumulată pe piaţa locală într-un business internaţional.
Muzică alertă la maximum, un birou de recepţie atipic în forma unei mingi albe uriaşe şi o cameră în care se află la loc de cinste două aparate asemănătoare celor descrise de Steve Perry în volumele Star Wars – care, potrivit autorului, aveau rolul de a stimula artificial musculatura utilizatorilor, ameninţată cu atrofierea în urma navigaţiei pe planete cu gravitaţia scăzută – sunt lucrurile care te frapează la o vizită în birourile fraţilor Richard şi Arpad Rudas, fondatorii afacerii Fit Express.
Depăşind bariera fantasticului, aparatul format dintr-o unitate de care sunt conectate centuri care au rolul de a transmite impulsuri electrice spre muşchii utilizatorului a început să prindă avânt şi pe piaţa autohtonă şi să le aducă antreprenorilor Richard şi Arpad Rudas venituri de 300.000 de euro după doi ani de activitate. Cei doi fraţi distribuie aparatele de stimulare electrică musculară (tehnologia EMS) ale producătorului ungar XBody prin intermediul companiei Fit Express, sub care operează şi un studio dotat cu două astfel de aparate, dar şi un sistem de francize prin care şi alţi antreprenori pot deschide studiouri similare.
De la inaugurarea propriului studio, în 2013, în zona Piaţa Victoriei, circa 700 de persoane le-au trecut pragul. „Vin fie cei care nu au timp, vin sportivi care vor să îşi crească anduranţa, sau dimpotrivă, vin oameni care nu sunt sportivi, nu pot face sport sau sunt pur şi simplu leneşi“, îşi descriu cei doi fraţi clienţii ţintă.
Cei doi au investit 24.000 de euro în inaugurarea propriului studio, costul fiind generat de preţul aparatelor, cam cât al unei maşini. „Investiţia minimă într-o astfel de afacere este 12.000 de euro, iar 90% din persoanele care cumpără aparatul folosesc ajutoarele noastre financiare, leasing, lease back, ori achiziţiile intracomunitare, fără TVA.“ Din experienţa lor, aproape 90% din cei care cumpără primul aparat se întorc în câteva luni pentru a-l achiziţiona pe al doilea, pe seama unui return of investment de maximum şase luni. Astfel, în ultimii doi ani au fost deschise pe piaţa locală 50 de studiouri dotate cu aparate XBody, dintre care 14 sub franciza Fit Express.
Printre cei interesaţi de o astfel de afacere se află şi antreprenorul Mihai Pleşea, cunoscut pentru implicarea în afacerile Otto Courier şi Cargus, care a deschis în decembrie 2014 Luxury Studios în zona Pipera, în urma unei investiţii de 60.000 de euro, dorindu-şi să construiască un lanţ de studiouri luxoase în România care să fie dotate cu aparatele XBody. În luna deschiderii, antreprenorul estima încasări de 17.000 de euro pentru primele luni de activitate şi, ulterior, o cifră de afaceri anuală de 300.000 de euro. Studioul lui Pleşea mizează pe clienţii premium, iar câţiva executivi care lucrează în zona Pipera au semnat deja contractele anuale platinum de 7.000 de euro.
Aparatele XBody au adus un bun prilej de lansare în antreprenoriat şi pentru sportivi: fotbaliştii Bănel Nicoliţă, Valentin Badea, Marius Alexe şi atleta Monica Iagăr şi-au deschis astfel de studiouri sub franciza fraţilor Rudas. „În 2012 ne străduiam să ne convingem prietenii să testeze aparatul gratis, treptat, iar acum lucrurile s-au inversat, suntem mai căutaţi noi şi facem cu dificultate faţă deschiderii studiourilor şi vânzărilor generate de acestea“, explică fraţii Rudas.
Născuţi în Ungaria, cei doi fraţi au venit în România împreună cu tatăl lor, ambasador al Ungariei în România în perioada 1990-1995, şi cu mama lor, de origine româncă. Richard Rudas a absolvit Facultatea de Economie în cadrul Academiei de Studii Economice în anul 2000 şi a avut o carieră „versatilă“, după cum el însuşi o descrie pe profilul de LinkedIn: a lucrat în departamentul de risk management al OTP Bank, în firme de publicitate şi în compania de consultanţă în imobiliare The Advisors, unde este în continuare consultant. Arpad Rudas a plecat să studieze în Statele Unite ale Americii, unde, după ce a absolvit Fullerton College din California, şi-a început cariera în cadrul Wells Fargo, o bancă cu filiale răspândite pe coasta de vest a Americii, apoi a ocupat o poziţie de manager peste cinci magazine în cadrul lanţului Abercrombie & Fitch.
