BusinessMagazin

Tag: servicii

  • Săptămâna aceasta se lansează cel mai ieftin telefon din lume. Costă mai puţin decât un pachet de ţigări

    Freedon 251, cel mai ieftin telefon produs vreodată, va ajunge în magazine la finalul acestei luni. Cei de la First Post scriu ca CEO-ul companiei a anuntat ca livrarile vor incepe de pe 30 iunie iar cei care au facut precomanda vor putea plati la primire. Pretul telefonului din India este de 250 Rs (aprox 15 lei).

    Freedom 251 are un display de 4 inch, procesor quad-core la 1.3GHz, 1GB de RAM si o baterie de 1.450 mAh. Vine cu o camera principala de 3.2MP si una frontala de 0.3MP. Telefonul are 8GB spatiu de stocare si slot pentru microSD pana la 32GB.

    Foto:Gadgets360

    Piaţa indiană a telefoanelor inteligente este cea mai promiţătoare şi cea mai importantă ţintă pentru producătorii de dispozitive şi pentru operatorii de telefonie mobilă şi servicii.

    În prezent cel mai ieftin smartphone de pe piaţa indiană este un Alcatel Fire C, la 25 de dolari.

    În 2015 India a devenit a doua cea mai importantă piaţa pentru telefoane inteligente, după China, trecând înaintea SUA. India are în jur de 220 de milioane de useri de smarphone la o populaţie totală de 1,25 miliarde persoane. Pe piaţă există peste 150 de măci de telefoane.

  • Cum şi de ce să investeşti într-un start-up inovator

    Multe dintre companiile antreprenoriale care au ales să mizeze pe idei sau produse inovatoare, oferind pieţei servicii sau produse în premieră pentru România, constată că au ajuns într-o „zonă albă a finanţării“, aflată între cei 50.000 – 500.000 de euro pe care îi poate oferi un business angel şi cele 20 de milioane de euro care stârnesc interesul fondurilor de investiţii. Cum apetenţa băncilor pare şi ea destul de redusă pentru astfel de finanţări, care sunt opţiunile tinerilor antreprenori aflaţi în această situaţie?

    Intr-o dimineaţă de vineri caniculară, 100 de invitaţi şi şapte speakeri în panelul de discuţii au dezbătut, cu patos sau potolit, pe marginea subiectului propus la cea mai recentă ediţie a Business Club. Care sunt alternativele de finanţare? Care sunt interesele şi limitele pe care le descoperă antreprenorii care caută să se finanţeze şi caută capital bătând la uşa bancherilor, a fondurilor de investiţii, a platformelor de crowdfunding, a investitorilor de tip business angel? Dar dacă niciuna dintre aceste soluţii nu se potriveşte mănuşă pe nevoile unei firme, ce alternativă are antreprenorul?

    Piaţa de finanţări este captivă în sistemul bancar, în proporţie de 95%. Pe piaţă există acum, concret, prea puţin alte forme de finanţare. O caracteristică a pieţei locale este faptul că investitorii preferă să se îndatoreze mai mult, în loc să cedeze o parte din afacere; spre deosebire, în economia americană, cei care dezvoltă un proiect sunt dispuşi să cedeze o parte din acţiuni sub formă de equity.

    „De multe ori în România se discută despre finanţare, dar acest concept este unul foarte general. Include, de pildă, concepte ca equity sau debt“, spune Daniel Vişoiu, de la fondul de investiţii BAC România. Şi precizează că un start-up are nevoie de bani pentru finalizarea proiectului şi apoi pentru extindere, iar „banca n-o să vrea niciodată equity, pentru că vrea garanţii că va primi banii înapoi, nu-şi asumă niciodată riscul. Banii care reprezintă debt nu ajută un antreprenor la început de drum pentru că în schimbul lor trebuie să ofere garanţii, ceea ce înseamnă că resursele financiare vor fi blocate, nu vor putea fi folosite pentru finalizarea afacerii“, adaugă Vişoiu. În opinia lui, soluţia este ca antreprenorii să abordeze fonduri de investiţii, să folosească piaţa de capital, să se focuseze pe AeRO, o piaţă alternativă care face parte din BVB. Bani care ar fi atraşi şi ar însemna un risc asumat de investitorii interesaţi de astfel de oportunităţi.

    UN STUDIU DE CAZ CONCRET

    Un exemplu cumva atipic este proiectul Freelo, afacere dezvoltat de KEI Development, care a plecat la drum cu patru fondatori, iar acum numărul investitorilor a ajuns la 12. Freelo va fi primul centru de agrement din această regiune a Europei care va găzdui un tunel de vânt vertical, o piscină cu valuri pentru surf, o zonă de relaxare cu piscină semiolimpică, spa, restaurant gourmet, dar şi o zonă de videoproiecţie în aer liber. Investitorii şi-au făcut calculele şi din start au constatat că vor avea nevoie să atragă capital suplimentar fondurilor cu care au demarat proiectul. Construit pe o suprafaţă de 12.500 metri pătraţi, lângă Bucureşti, centrul de agrement are nevoie de o investiţie totală de 9 milioane de euro; cei 12 investitori au adus circa jumătate din această sumă – echivalentul a 12 milioane de lei.

    Atragerea capitalului necesar pentru finalizarea Feeelo, realizat acum în proporţie de 65%, se dovedeşte a fi însă destul de dificilă. Investitorii au abordat mai multe variante în care ar putea să atragă bani, abordând bancheri, fonduri de investiţii, business angels; nici atragerea de capital prin platforme de crowdfunding sau prin listarea la AeRO, piaţa alternativă a Bursei de Valori Bucureşti, nu s-a dovedit a fi o soluţie pentru Freelo. „Dificultatea finanţării este din punctul meu de vedere dată de un complex de împrejurări. Băncile preferă să finanţeze proiecte cunoscute, iar al nostru este nou şi nu este în domeniul imobiliar. Băncile vor să ştie foarte clar care este randamentul, aceasta a fost una dintre primele dificultăţi. Un alt lucru care nu ne-a ajutat deloc este contracţia momentană de pe piaţa finanţărilor din România.

    Băncile trec printr-o prioadă dificilă în acest moment, este un paradox – au bani, vor să finanţeze, însă refuză să bage bani în proiecte pe care nu le cunosc foarte bine şi de care nu sunt 100% siguri. Am avut şi o cerere cel puţin hilară din partea lor: ne-au cerut garanţii mai mari decât finanţarea cerută“, spune Andrei Ion, managing director al KEI Development. El adaugă că Freelo a fost gândit din start ca un brand pe care investitorii doresc să-l dezvolte la nivel internaţional. Ideea le-a venit pentru că au identificat o oportunitate de business, anume că piaţa de entertainment la nivel naţional şi internaţional este în continuă creştere, mai ales în ce priveşte practicarea sporturilor; tot mai multă lume alocă timp şi bani pentru practicarea sporturilor, făcând din aceasta un mod de viaţă. Experienţa din tunelul de vânt este asociată unui zbor cu paraşuta, unei căderi libere, în spaţiu controlat, un sport nou, dar practicat de tot mai mulţi oameni.

    Primul tunel de vânt, povesteşte Andrei Ion, a fost construit în anii ‘70 în America, fiind destinat antrenamentului paraşutiştilor militari; în urmă cu patru ani la nivel internaţional erau 60 de astfel de tuneluri de vânt, la sfârşitul lui 2015 erau în construcţie încă 69, acum se află în construcţie la nivel internaţional 120 de astfel de tuneluri. „Am studiat posibilitatea implementării lui în România, am constatat că românii au un apetit deosebit pentru sporturile noi şi am decis să dezvoltăm acest proiect“, explică antreprenorul succesiunea paşilor. Aveau să identifice la nivel internaţional producătorii de tehnologie şi să constate că tehnologia existentă reprezintă de fapt adaptări din domeniul aeronautic, din domeniul cercetării sau al tunelurilor de vânt orizontale. „Adaptări ce veneau automat cu anumite minusuri, atât în ce priveşte deţinătorul tunelurilor, şi mă refer la costul de mentenanţă, costuri destul de mari cu consumul de energie, cât şi din punctul de vedere al experienţei utilizatorului, care nu beneficia de toate condiţiile mai ales din punct de vedere al calităţii aerului, al temperaturii interioare“, afirmă reprezentantul KEI Development.

     

  • Teoria ghionturilor în politicile guvernamentale şi în servicii

    Iată o carte care face parte din ceea ce aş numi volume recuperate, asta pentru că „Nudge“ a apărut în urmă cu opt ani, generând – este adevărat, nu singură – chiar o teorie a ghionturilor, valabilă în stiinţele comportamentale, în politică şi în economie. Principalul driver al teoriei a fost British Behaviourial Insights Team, sau Nudge Unit, organizaţie care a avut misiunea de a aplica teoria ghionturilor în politicile guvernamentale şi în servicii, dar şi să reducă cheltuielile bugetare din Marea Britanie. „Nudge“ a generat şi un blog, activ între 2008 şi 2011, şi, cel mai important, a pus umărul la apariţia economiei comportamentale.

    Cartea este scrisă de Richard Thaler, economist şi profesor de ştiinţe comportamentale în Chicago, şi de Cass Sunstein, profesor de jurisprudenţă la Universitatea din Chicago (ultimul a făcut parte şi din cabinetul preşedintelui Obama). Singura recomandare pe care o pot face este să citiţi cartea, chiar dacă între data scrierii şi cea a apariţiei în limba română lumea a primit câteva ghionturi serioase din partea crizei economice (care, de altfel, sunt analizate într-o oarecare măsură în carte, cel puţin criza imobiliară din 2007 – 2008). În esenţă, „Nudge“ dărâmă mitul lui homo economicus, care ia mereu cele mai bune decizii; homo sapiens, insul obişnuit, comite erori pentru că face tot felul de asocieri şi este influenţat şi de contextul social. Sau, altfel spus, oamenii sunt neinformaţi, lipsiţi de voinţă, inconsistenţi şi leneşi, incapabili să reziste în faţa tentaţiilor de astăzi chiar dacă mâine ar fi recompensaţi. Şi reacţionează cumva aiurea: exemplul clasic, folosit în „Nudge“, este cel al muştelor pictate în centrul pisoarelor aflate în aeroportul din Amsterdam, care au îmbunătăţit considerabil precizia utilizatorilor, dar şi condiţiile de igienă.

    O istorioară care poate părea uşor trivială, dar care păstrează şi ilustrează cât se poate de bine modul în care trebuie administrate ghionturile: păstrând libertatea alegerii, dar intervenind destul de ferm în actul alegerii, o formă de paternalism soft şi destul de neintruziv. „Lăcomia şi corupţia au contribuit la declanşarea crizei, dar simpla slăbiciune a naturii umane a jucat şi ea un rol esenţial. Nu vom putea să ne apărăm de crize viitoare dacă spumegăm împotriva lăcomiei, a corupţiei şi fărădelegii, fărăa  ne uita în oglindă şi fără a înţelege efectele ptenţial devastatoare ale raţionalităţii limitate, ale problemelor de autocontrol şi ale influenţelor sociale“, ne avertizează Thaler şi Sunstein, oamenii care vor să ne aducă aminte că suntem oameni şi ne învaţă să trăim şi să acceptăm asta.

  • Filadelfia Group a achiziţionat 80% din acţiunile Ruefa Escape Travel, după o investiţie de 200.000 de euro

    Filadelfia Group, unul dintre cei mai importanţi jucători din domeniul serviciilor turistice şi de transport de pe piaţa românească, îşi consolidează poziţia prin achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni al Ruefa Escape Travel. Filadelfia Group a devenit acţionar majoritar al Ruefa Escape Travel, cu o participaţie de 80% din acţiuni.

    Ruefa Reisen Austria este unul dintre cei mai importanţi tour-operatori din Austria şi are parteneriate cu unele dintre cele mai mari companii care activează în domeniul turismului din Europa.

    Filadelfia Group a înregistrat în 2015 o cifră de afaceri de peste 138 de milioane de lei (aproximativ 30 de milioane de euro). Rezultatele financiare din primele patru luni ale acestui an sunt dovada faptului că partenerii noştri au încredere în profesionalismul echipei Filadelfia Group şi în calitatea serviciilor oferite. afirmă Ioan Sighiartău.

    Tabita Tour, cea mai veche companie a grupului, a avut o dezvoltare continuă în ultimii ani. În primele patru luni ale acestui an, cifra de afaceri a fost cu 9.3% mai mare decât în perioada similară a anului trecut, ajungând până la 21 milioane de lei. Compania a avut creşteri în toate domeniile ei de activitate, exemplu fiind cel al curselor ocazionale, înregistrând pe anul 2015 o cifră de afaceri de peste 62 de milioane de lei. Tabita Tour a investit în acest an peste 700.000 de Euro în parcul auto.

    Filadelfia Turism a fost înfiinţată în 2006 şi este una dintre cele mai importante agenţii de turism din România, cu peste 30 de puncte de lucru în ţară şi în străinătate. Filadelfia Turism a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri de 15.450.800 lei (aproximativ 3.5 milioane euro). În primele patru luni din 2016, cifra de afaceri s-a apropiat de 7.5 milioane de lei, în uşoară creştere faţă de perioada similară a anului trecut.

  • Eurobank va începe transformarea digitală a subsidiarelor sale din România, Bulgaria, Serbia, Ucraina

    Eurobank Ergasias S.A. îşi va modifica infrastructura IT şi va începe o transformare digitală prin folosirea unei noi platforme de tip infrastructure-as-a-service (IaaS) oferită de Accenture. Contractul, încheiat pe o perioadă de zece ani, vizează subsidiarele băncii din România, Bulgaria, Serbia şi Ucraina.

    Accenture va furniza astfel servicii de transformare tehnologică pentru o „infrastructură inteligentă” bazată pe o platformă IaaS avansată, care va susţine operaţiunile principale ale băncii, inclusiv activitatea de economisire şi creditare, online banking, procesarea tranzacţiilor şi serviciile pentru carduri de debit şi de credit.

    Iniţiativa este menită să vină în întâmpinarea programului de transformare digitală a grupului şi să susţină creşterea Eurobank în Europa de Sud şi de Est prin creşterea calităţii serviciilor şi reducerea costurilor aferente infrastructurii IT. Încheierea acestui contract continuă relaţia de colaborare de lungă durată dintre Eurobank şi Accenture în domeniul serviciilor de infrastructură IT.

    „Această modernizare şi transformare a infrastructurii IT a Grupului Eurobank face parte din strategia noastră de a ne îmbunătăţi eficienţa şi eficacitatea operaţională în vederea susţinerii tuturor pieţelor europene pe care le deservim. În cadrul acestui proiect inovativ, ne-am unit forţele cu un lider mondial – Accenture”, a spus Stavros Ioannou, Deputy CEO, Group COO & International Activities în cadrul Eurobank Ergasias S.A.

    “Prin implementarea acestui proiect, Eurobank face un pas important în adaptarea la noua eră digitală. IaaS poate ajuta băncile să îşi reducă costurile aferente spaţiului ocupat de hardware, să mărească gradul de automatizare şi să susţină inovaţiile digitale, în prezent sau în viitor”, a declarat Răzvan Pătrunoiu, Country Managing Director al Accenture România.
     

  • A plătit 3,46 milioane de dolari ca să ia masa cu Warren Buffett

    Un ofertant anonim a licitat 3,46 milioane de dolari pentru a lua prânzul cu Warren Buffett, egalând recordul pentru dreptul de a lua masa cu unul dintre cei mai admiraţi investitori ai lumii, scrie Reuters. Banii vor merge la Glide, o fundaţie de caritate care furnizează alimente, servicii medicale şi alte tipuri de servicii pentru cei fără locuinţă sau săraci. Licitaţia de cinci zile desfăşurată pe eBay s-a încheiat vineri noaptea.

    Oferta câştigătoare a fost egală cu cea plătită de un ofertant anonim în 2012. Buffett a organizat 17 licitaţii anuale pentru Glide, strângând aproximativ 23,6 mil. dolari. Reverendul Cecil Williams, cofondator al Glide, a declarat că implicarea lui Buffett a generat mai mult interes în fundaţia de caritate, ajutând-o să-şi finanţeze bugetul anual de 17 milioane de dolari. Glide oferă servicii incluzând aproximativ 750.000 de mese gratuite, 815.000 de seringi şi programe after school pentru 450 de copii în fiecare an. „Aceasta a fost una din cele mai bune licitaţii din cei peste 50 de ani ai mei”, a spus Williams, în vârstă de 86 de ani, după licitaţie.

  • Un prânz de 3,46 milioane dolari cu Warren Buffett

    Un ofertant anonim a licitat 3,46 milioane de dolari pentru a lua prânzul cu Warren Buffett, egalând recordul pentru dreptul de a lua masa cu unul dintre cei mai admiraţi investitori ai lumii, scrie Reuters. Banii vor merge la Glide, o fundaţie de caritate care furnizează alimente, servicii medicale şi alte tipuri de servicii pentru cei fără locuinţă sau săraci. Licitaţia de cinci zile desfăşurată pe eBay s-a încheiat vineri noaptea.

    Oferta câştigătoare a fost egală cu cea plătită de un ofertant anonim în 2012. Buffett a organizat 17 licitaţii anuale pentru Glide, strângând aproximativ 23,6 mil. dolari. Reverendul Cecil Williams, cofondator al Glide, a declarat că implicarea lui Buffett a generat mai mult interes în fundaţia de caritate, ajutând-o să-şi finanţeze bugetul anual de 17 milioane de dolari. Glide oferă servicii incluzând aproximativ 750.000 de mese gratuite, 815.000 de seringi şi programe after school pentru 450 de copii în fiecare an. „Aceasta a fost una din cele mai bune licitaţii din cei peste 50 de ani ai mei”, a spus Williams, în vârstă de 86 de ani, după licitaţie.

  • Wizz Air a anunţat o nouă rută din Cluj-Napoca

    Compania aeriană low-cost Wizz-Air a anunţat astăzi lansarea unei noi rute din Cluj-Napoca către Malaga, începând din 2 august 2016. Ruta va fi operată de două ori pe săptămână, în zilele de marţi şi sâmbătă, cu tarife pornind de la 129 RON  (pe un singur segment, cu toate taxele obligatorii incluse).
     
    Wizz are în prezent la baza sa din Cluj 200 de piloţi şi echipaj de cabină, precum şi patru aeronave, cea de-a cincea urmând să se alăture flotei în luna iulie. Prin operaţiunile sale din Cluj – compania transportă pe an un milion de pasageri – Wizz Air susţine mai mult de 750 de locuri de muncă locale. Cu acest nou serviciu, compania oferă acum din Cluj-Napoca 29 de rute spre 13 ţări, inclusiv 7 noi destinaţii adăugate de la începutul acestui an spre München Memmingen, Doncaster Sheffield, Berlin Schoenefeld, Billund, Alicante, Malaga, precum şi ruta internă spre Bucureşti. 
     
     
    “Suntem încantaţi să anunţăm o astfel de destinaţie atractivă cu plecare din Cluj-Napoca. Noua rută spre Malaga nu numai că va consolida poziţia de lider a WIZZ în România, dar extinde, de asemenea, ceea ce este deja cea mai bună alegere a destinaţiilor de vacanţă populare pentru pasagerii noştri din Transilvania. Suntem siguri că noul serviciu va fi bine primit de români, care se pot bucura acum de această destinaţie pe întreg parcursul anului, la costuri reduse şi servicii excepţionale la bordul aeronavelor Wizz”, spune Tamara Vallois, director de comunicare al Wizz Air. 
     
    Compania aeriană low-cost Wizz Air operează o flotă de 68 de aeronave Airbus A320 şi A321 şi oferă mai mult de 420 de rute de la 25 de baze, ce asigură conexiunea între 124 de destinaţii din 39 de ţări. 
     
     

     

  • Îţi facem program vineri: Club BM – Cum şi de ce să investeşti într-un start-up inovator. Ieşirea din zona albă a finanţărilor

    Te invităm să participi la o discuţie interesantă pe tema: “Cum şi de ce să investeşti într-un start-up inovator. Ieşirea din zona alba a finanţărilor”. Toţi cei interesaţi să participe sunt rugaţi să o contacteze pe Camela Botea la camelia.botea@m.ro sau la nr. de telefon 0318.256.337. Nu există taxă de participare.

    Multe dintre companiile antreprenoriale care au ales sa ofere idei sau produse inovatoare, oferind pietei servicii sau produse in premiera pentru Romania vor putea constata ca au ajuns intr-o “zona alba a finantarii”, aflata intre cei 50.000 – 500.000 de euro pe care ii poate oferi un busines angel si cele 20 de milioane de euro care starnesc interesul fondurilor de investitii.

    Cum apetenta bancilor pare si ea destul de redusa pentru astfel de finantari, care sunt optiunile tinerilor antreprenori aflati in aceasta situatie?

    Aceasta este intrebarea pe care Business Magazin o va pune mai multor bancheri, reprezentanti de fonduri de investitii, business angels si antreprenori, intr-un Club BM care va folosi experienta tinerilor antreprenori care dezvolta proiectul Freelo, primul centru de agrement cu tunel de vant aerodinamic si surf indoor, din Romania si din regiune.

    Evenimentul include si un studiu de caz: Proiectul Freelo, centru de agrement, primul de acest fel din Romania si din Europa de Est, dotat cu tunel de vant aerodinamic, piscina cu surf si zona de relaxare. Proiectul este dezvoltat de KEI Development, societate pe actiuni specializata in investitii in inovatie, infiintata in primavara anului 2015 cu scopul de a dezvolta noi piete cu potential economic ridicat din Romania si Europa. Tehnologia de top va plasa FREELO printre cele mai avansate tehnologic centre de agrement de acest gen din l ume, generand oportunitati de dezvoltare la nivel international, in sistem de franciza. Constructia primului proiect FREELO a demarat in iunie 2015 pe un teren cu suprafata de 12.500 mp., situat in comuna Mogosoaia, langa Bucuresti.

    Proiectul a fost anuntat in toamna 2015 si a primit apreciere din partea publicului, mass media si potentiali parteneri la nivel international. Deschiderea va avea loc in toamna anului 2016 (octombrie/noiembrie). Urmatorul pas, dupa lansarea Proiectului FREELO Romania, este listarea companiei KEI Development la Bursa Bucuresti si atragerea de fonduri pentru dezvoltarea francizei la nivel international. In pregatirea acestui demers, KEI Development are ca obiectiv atragerea unui numar de aprox. 150 de investitori, una dintre conditiile de baza pentru listarea la Bursa. In paralel, compania este implicata intr-un demers due diligence pentru pregatirea listarii la Bursa.

    Pentru detalii şi înregistrări: camelia.botea@m.ro sau 0318.256.337

  • Datele transmise în cloud pot fi interceptate fără a lăsa urme

    Transmiterea datelor în cloud, indiferent dacă este criptată sau nu, poate fi interceptată şi decriptată în timp real de către furnizorii de infrastructuri virtuale, potrivit unei investigaţii realizate de specialiştii în securitate cibernetică ai companiei de securitate informatică Bitdefender. O investigaţie Bitdefender relevă că traficul criptat transmis spre şi dinspre furnizorii de servicii de virtualizare în cloud poate fi decriptat şi interceptat în timpul transmiterii datelor de către furnizorii de infrastucturi.
     
    Cercetarea a fost prezentată de Radu Caragea, specialist în securitate cibernetică al Bitdefender, în cadrul conferinţei de securitate Hack In The Box, organizată la Amsterdam, la sfârşitul lunii mai. Concret, o companie care utilizează servicii de virtualizare în cloud oferite de un furnizor extern nu are nicio garanţie că traficul generat de clienţii companiei prin utilizarea serviciilor (date de card, adrese de email, tranzacţii bancare, conversaţii şi alte date personale) nu poate fi interceptat şi analizat de către furnizorul de servicii de cloud.
    Până acum, comunicaţiile cu serverele virtuale găzduite de terţi erau considerate sigure atât timp cât erau criptate. Cercetarea denumită intern TeLeScope arată însă că operatorii care furnizează servicii de virtualizare, precum Amazon Web Services, Microsoft Azure, Digital Ocean, pot accesa neîngrădit toate comunicaţiile clienţilor, decriptând traficul.
     
    Metoda descoperită de specialiştii Bitdefender este mai rapidă faţă de cele încercate anterior şi funcţionează indiferent de sistemul de operare şi, totodată, fără să afecteze funcţionarea maşinii virtuale, reuşind să mascheze interceptarea traficului în oscilaţii ale vitezei de reţea. Având timpi de oprire de până la 0,1 milisecunde, victimele nu vor putea sesiza să sunt interceptate şi nu vor putea limita consecinţele accesării traficului de către companiile furnizoare de servicii de virtualizare în cloud.
     
    Fostul contractor al Agenţiei Naţionale de Securitate din Statele Unite ale Americii (NSA) Edward Snowden a atras atenţia în repetate rânduri asupra obligaţiei furnizorilor de servicii de cloud de a se asigura că fluxurile prin care circulă informaţii către servere sunt securizate şi nu pot fi interceptate de către operatori sau de către terţi. Snowden făcea trimitere nu doar la furnizorii de infrastructuri cloud, ci şi la capacităţile de interceptare ale NSA şi altor servicii secrete, care au potenţialul să afecteze confidenţialitatea datelor transmise în cloud, inclusiv a celor criptate, fără ca proprietarii datelor să ştie. Vulnerabilitatea semnalată de cercetătorii Bitdefender confirmă nevoia de a spori siguranţa transmiterii datelor în cloud.
     
    În momentul de faţă, singura modalitate de a evita accesarea traficului criptat de către furnizorii de astfel de servicii este utilizarea propriilor servere, în infrastructura companiei care le deţine.