Emil Boc a fost intrebat, la Miercurea Ciuc (Harghita), cum
apreciaza reforma din sanatate, el spunand ca asteapta evaluarile
finale “de la ministrul Sanatatii si de la cei abilitati”,
transmite corespondentul MEDIAFAX. Premierul a precizat ca il
sustine pe ministrul Cseke Attila “pentru a face reforma in
sanatate”. “Ministrul Sanatatii are sustinere pentru a face reforma
in sanatate, pentru ca este necesara”, a afirmat Boc. Referitor la
moartea celor doua persoane la Balcesti (Valcea) si Baneasa
(Constanta), premierul a spus ca din prima analiza care i-a fost
prezentata ” nu rezulta o cauzalitate directa intre cele doua
decese si desfiintarea centrului de sanatate si a acelui
spital”.
Astfel, un anumit medicament poate fi extrem de eficient pentru
un pacient, insa, acelasi medicament poate sa nu aiba rezultate
similare in cazul altui pacient, cu acelasi diagnostic.
Caracteristicile personale ale pacientului, dar si caracteristicile
bolii, influenteaza maniera in care actioneaza medicamentele.
Medicina personalizata are potentialul enorm de a adauga valoare
medicala prin oferirea de tratamente tintite, ce cresc calitatea
vietii pacientilor. Desi potentialul complet al medicinei
personalizate nu este inca realizat, exista deja in practica
medicala o serie de abordari care demonstreaza schimbarea de
paradigma si trecerea treptata de la o abordare generalizata la
tratamente tintite, personalizate si terapii ghidate de
raspuns.
Medicina personalizata imbunatateste intelegerea bolilor si
permite stratificarea pacientilor ce sufera de o anumita boala in
sub-grupuri, ceea ce poate ajuta la evitarea tratamentelor
inadecvate sau care nu sunt necesare. Prin intermediul medicinei
personalizate se ofera de asemenea teste de diagnosticare care
permit identificarea grupurilor de pacienti care pot raspunde cel
mai bine la un anumit tratament.
Cunoasterea organismului uman si a paticularitatilor bolilor a
crescut considerabil in ultimii ani, ceea ce a facut ca medicina
personalizata, prin abordarile ei, sa devina din ce in ce mai
importanta.
In perioada 7-31 martie, FABC a desfasurat o campanie de
informare in trenurile Metrorex, magistrala M2: Berceni-Pipera,
avand drept slogan: Ce NU stiti despre cancerul intestinului gros?
Astfel, peste 700.000 de calatori au avut posibilitatea de a afla
informatii legate de cancerul intestinului gros prin intermediul
unor afise dispuse in incinta metroului.
“Am incercat in luna martie sa oferim o informare cuprinzatoare
si corecta a oamenilor cu privire la acest tip de cancer,
considerand ca acesta este primul pas catre preventie si educare.
De aceea, in cadrul acestei campanii am vrut sa aducem informatia
cat mai la indemana oamenilor si sa fim prezenti in cat mai multe
locuri, sperand ca in acest fel sa-i determinam pe oameni sa
constientizeze importanta controalelor medicale periodice”, a
declarat Cezar Irimia, presedintele FABC.
Atat la nivel mondial, cat si in tara noastra, cancerul
intestinului gros este al doilea tip de cancer ca frecventa in
randul barbatilor, dar si al femeilor, reprezentand 13% din totalul
cazurilor de cancer.
Punctele reformabile au fost identificate de numeroase
administratii dupa numeroase analize ale numerosilor expertilor si
in final cam toti au fost de acord ca sunt aceleasi:
1. scaderea alarmanta a numarului de contribuabili si a valorii
contributiei (a veniturilor) deci;
2. medicina interventionista ineficienta si inechitabila
(spitalele) bineinteles;
3. ineficienta serviciilor cu efect preventiv a medicinei de
familie;
4. lipsa informatizarii in sistem unic (trasabilitatea actului si
resursei medicale);
5. absenta unor principii sustenabile si rationale de utilizare a
medicamentelor;
6. intarzierea formularii pachetului standard de baza care franeaza
la randul sau evolutia asigurarilor private.
Sinergia distructiva a celor de mai sus a dus la datorii enorme
ale sistemului sanitar catre diversi furnizori de servicii care,
rostogolite fiind din 2008 au ajuns sa fie situate undeva la 2-3
miliarde RON, pentru 2010 prefigurandu-se sanse bune sa ajunga la
peste 5 miliarde RON la sfarsitul lui 2011.
Si astfel, fiind ceruta de insasi iminenta colapsului, reforma
chiar a inceput in 2010, si pleaca aparent exact in transarea celor
celor de mai sus:
1. Se largeste baza de contribuabili si se introduce
co-plata.
2. Se transfera spitalele catre administratia locala, cele fara
speranta sau inoperabile se inchid sau isi schimba destinatia iar
resursele economisite sunt transferate catre medicina de
urgenta.
3. Se schimba prevederile contractului cadru pentru a se creste
rolul si impactul medicinei de familie.
4. Se informatizeaza in sistem unic intreaga masinarie a
sanatatii.
5. Se schimba reglementarile privind utilizarea medicamentelor
aplicandu-se principii de farmaco-economie.
6. Se lucreaza la definitivarea pachetului de baza, punctul de
plecare pentru alocarea de resurse in asigurarile private.
Si totusi, daca toate partile au fost de acord asupra punctelor
reformabile, de ce a izbucnit o batalie pe viata si pe moarte intre
autoritatile reformatoare si furnizorii de servicii? Este oare miza
reformei atat de mare incat reformatorii si furnizorii nu se pot
intelege asupra prioritatilor, mijloacelor si resurselor? Am intrat
intr-o spirala de genul “reforma mea este mai buna decat reforma
ta”?
Sumarizand, iata atmosfera de pe liniile frontului.
1. Contributia in sanatate.
Reformatorii: 5 milioane de contribuabili nu pot plati sanatate
pentru 22 de milioande asigurati. Furnizorii: nu puteti largi baza
de contributie luand bani de la cei care nu au.
2. Spitalele.
Reformatorii: supravietuiesc prin capital politic, opereaza in
afara standardelor si indicatorilor, risipa, ineficienta, coruptie.
Furnizorii: voi trebuie sa faceti standarde si indicatori, ati
folosit criterii netransparente de transfer, inchidere, schimbare
de destinatie.
3. Contractul cadru.
Reformatorii: trebuie sa munciti mai mult pentru banii pe care-i
primiti. Furnizorii: trebuie sa ne platiti mai bine pentru munca pe
care o prestam chiar si in prezent.
4. Informatizarea sistemului.
Reformatorii: odata informatizat sistemul va asigura trasabilitatea
si predictibilitatea actului medical si al resurselor. Furnizorii:
folositi aplicatii scumpe si greoaie, nu le putem implementa.
5. Medicamentele.
Reformatorii: lipsa de criterii de prescriere, risipa, coruptie.
Furnizorii: lucram respectand regulile jocului stabilite de
voi.
6. Pachetul de baza.
Reformatorii: va fi ultra-minimal. Furnizorii: trebuie sa fie
suficient.
La modul cel mai general, pozitiile de lupta sunt explicitate
foarte amenintator si in fapt ireconciliabile.
Reformatorii: cheltuielile in sistem au crescut in ultimii ani de 3
ori si cu toate acestea sanatatea s-a deteriorat. Vom face reforma
in direct, in criza, in conditiile unor resurse de avarie. Vom
aloca bani suplimentari numai dupa ce sistemul va fi reformat.
Rezistenta la reforma arata ca lezam interese de grup.
Furnizorii: se aloca sub 4% din PIB pentru sanatate, jumatate din
media europeana. Nu puteti face reforma fara bani. Reforma de care
o faceti nu are o nota de fundamentare, un studiu de fezabilitate,
o evaluare a impactului. Rezistenta la reforma arata ca nu
comunicati obiectivele, mijoacele si resursele si ca nu ne faceti
parteneri ai reformei.
Intre timp, cea mai importanta componenta a reformei,
finantatorii si creditorii sistemului – contribuabili, producatori
de medicamente, banci, FMI – stau cuminti si astepta sa vada daca
exista la orizont un armistitiu si o solutie diplomatica care sa
operationalizeze reforma. Ce ar vrea sa vada cu siguranta ar fi un
consens asupra unui tablou de bord al reformei pana in 2015, un
comitet de gestionare a reformei (din care, in numele regulilor
bunei guvernari, sa faca parte) si un proiect post-reforma, pentru
dupa 2015. Asta ca sa fim siguri ca incepand de atunci macar
pacientul este scutit de riscurile structurale din prezent si ca
sistemul sanitar devine sustenabil si predictibil in folosul
sau.
DRAGOS DAMIAN este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy
si presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice
din Romania.
“Ca majoritatea oamenilor, daca as fi intrebat ce pretuiesc mai
mult in viata as raspunde sanatatea si familia. Si desi suntem inca
in zorii tehnologiei celulelor stem, pot spune ca stocarea acestora
aduce beneficii amandurora – sanatatii si familiei”, a declarat dr.
Bogdan Ivanescu, presedintele Stem Sure Solutions.
Stem Sure a depasit in 2010 cifra de afaceri de un milion de
euro si isi propune cresterea acestei cifre cu 50% pentru anul 2011
tintind astfel o valoare a business-ului de 1,5 milioane euro.
Potrivit oficialilor, Stem Sure este compania care ofera clientilor
sai rezultatul procesarii probei de sange placentar in termen mediu
de 36 de ore de la recoltare.
Partenerul Stem Sure este StemCare, banca de celule stem din
Scandinavia. Activitatea StemCare se desfasoara in Danemarca. In
componenta StemCare A/S se regasesc StemCare DK A/S in calitate de
afiliat comercial, Stem Sure Solutions SRL Romania in calitate de
afiliat comercial si BioBank Denmark ca banca de stocare a
celulelor stem.
Cel mai mare distribuitor si retailer de medicamente din
Romania, grupul A&D Pharma, care controleaza reteaua de
farmacii Sensiblu si distribuitorul Mediplus, anunta in primavara
anului trecut deschiderea primei clinici proprii din Bucuresti,
dezvoltata sub brandul Anima.
“Daca deschideam acum sapte ani, concurentii erau mai putin
pregatiti, vorbeam de companii mult mai mici, cat timp in 2007,
liderul pietei abia depasea venituri de zece milioane de euro”,
spune Cristian Sas, directorul operational al Anima. Asa cum spune
Sas, criza le-a dat o mana de ajutor prin posibilitatea de a
deschide clinici in zone foarte bune la preturi rezonabile.
Anima a pornit ca un proiect spontan, care a dus, dupa numai
doua luni, la decizia de a deschide prima clinica. Pe piata exista
operatori precum MedLife, Regina Maria sau Medicover, cu ani buni
de experienta, insa elanul celor de la Anima nu a fost taiat. In
cifre, cinci clinici si un laborator central functioneaza astazi
sub umbrela retelei, deservind peste 30.000 de clienti corporate,
mai mult de 150 de companii cu care are contracte si o medie de 500
de pacienti tratati zilnic. “Am crescut foarte mult, am facut
intr-un an cat altii in zece, mai avem un drum lung, dar cred ca am
aratat ce putem si unde putem ajunge in cativa ani”, spune Sas.
In lupta cu ceilalti concurenti, Anima mizeaza mult pe
accesibilitate, de unde si dezvoltarea agresiva. “Nu vrem ca
pacientul care are abonament la noi sa astepte saptamani ca sa vada
un medic, ci sa se poata programa in cel mult 24 de ore. Concurenta
are probleme prin prisma capacitatii limitate si a numarului mare
de abonati.” Proximitatea va insemna si deschideri de noi clinici
in Bucuresti, planul Anima fiind sa-si dubleze numarul de unitati
pana la finele anului. In 2013, oficialii companiei vor sa ajunga
la 20 de clinici numai in Capitala. Tinta este ca peste doi ani
fiecare potential pacient sa aiba o unitate medicala la cel mult 15
minute distanta de orice bucurestean, la fel cum farmaciile
Sensiblu se afla la zece minute de orice loc. Investitia intr-o
clinica inseamna intre 350.000 si 1,5 milioane de euro, in functie
de amplasament si dotarile din acea unitate.
Deschiderea de noi clinici atrage o problema in ce priveste
gasirea personalului medical, mai ales ca in piata se simte ca
exista o concurenta mai mare pentru medici, in special din afara
tarii. Salariile medicilor au cunoscut o crestere in ultimii ani,
insa e dificil chiar si pentru marile retele sa plateasca un medic
cu 2-3.000 de euro lunar, cat ar putea primi foarte usor in
strainatate, in conditiile in care o consultatie in privat costa
sub 20 de euro.
40% dintre pacientii care se trateaza la Anima sunt abonati,
insa Sas spune ca isi doreste mai degraba “un echibru” la acest
capitol. Mai exact, un portofoliu echilibrat unde abonatii,
clientii obisnuiti si relatia cu statul sa fie in balans: “Cu
segmentul de stat a mers mai greu pentru ca inertia e mare, dar
deja avem in contract zece medici, intram in contracte pe zonele de
laborator si imagistica, lucru care va creste rulajele pe acest
segment”.
Grupul olandez A&D Pharma detine circa 90% din actiunile
Anima si activeaza de 17 ani in zona farmaceutica. Experienta
companiei in divizia de marketing si vanzari, care lucreaza cu mii
de medici in fiecare zi, a fost o mana de ajutor. In plus,
expertiza Sensiblu in marketing si promovare a avut un rol
important.
Laura Voinea, managing director al Mednet Marketing Research
Center, observa ca avantajul intrarii pe piata mai devreme este
foarte important, dar nu decisiv. In viziunea sa, campaniile de
marketing, medicii foarte buni si aparatura de inalta generatie pe
care stii sa o promovezi “pot fura din pacientii competitiei”.
Oricum, piata serviciilor medicale creste cu doua cifre de la an la
an si are inca loc pentru noi jucatori, mai ales ca statul
instituie coplata, spitalele se inchid si se comaseaza, iar
conditiile de tratament din unitatile ramase sunt motorul principal
al cererii crescute din mediul privat.
“Suntem convinsi ca anul viitor vom intra in randul celor mai
importanti zece sau chiar cinci jucatori”, anticipeaza directorul
Anima, Cristian Sas, ceea ce inseamna venituri anuale de peste zece
milioane de euro.
“Nu putem fi de acord cu o astfel de masura intrucat incalca
dreptul la tratament al pacientilor si dreptul la autonomie
profesionala al medicilor. Nu exista nicio ratiune pentru a
introduce astfel de bugete atat timp cat decontarea de catre Casa
Nationala de Asigurari de Sanatate se face la un pret pe care CNAS
il stabileste. Argumentul ca romanii consuma mai multe medicamente
in prezent este greu de sustinut atunci cand in acest domeniu
Romania se afla pe ultimul loc din tarile Uniunii Europene, a
declarat presedintele Colegiului Medicilor din Romania (CMR), citat
intr-un comunicat de presa remis, luni, agentiei MEDIAFAX.
“Cred ca principala functie a Casei Nationale de Asigurari de
Sanatate este aceea de a asigura accesul pacientilor la tratament
si la servicii medicale pe termen lung. Asa cum stau lucrurile
tehnic, nu exista control asupra consumului de medicamente. In
aceste conditii, exista riscul ca in doi-trei ani CNAS sa dea
faliment. Acest lucru ar insemna ca Romania sa nu mai poata asigura
tratament”, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX presedintele Casei
Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), Lucian Duta. El a mai
spus ca una dintre preocuparile de baza ale conducerii CNAS vizeaza
grija fata de banii pacientilor si asigurarea parghiilor pentru
“sustenabilitatea” sistemului sanitar. “Faptul ca incercam sa avem
grija de banii pacientilor este o dovada a interesului maxim pe
care il avem fata de sustenabilitatea sistemului sanitar”, a
adaugat Lucian Duta.