BusinessMagazin

Tag: mediu

  • Massimo Dutti lansează magazinul online în România

    Magazinul online va fi lansat în data de 19 martie pe site-ul massimodutti.com şi va pune la dispoziţia clienţilor  colecţiile pentru bărbaţi, femei şi copii, precum şi accesorii, ochelari, genţi şi încălţăminte. Colecţiile Limited Edition vor fi, de asemenea, disponibile pentru clienţii din mediul online. Toate preţurile sunt exprimate în lei, iar expedierea comenzilor în magazinele Massimo Dutti va fi gratuită. Taxa pentru livrarea standard este de 18 lei, iar pentru expediere expres, de 45 lei.

    Massimo Dutti reprezintă brandul premium al grupului Inditex, preţurile fiind, pentru o pereche de pantaloni bărbăteşti spre exemplu, de circa 300 de lei, pentru o pereche de pantofi variază între 549 şi 699 de lei în timp ce o rochie poate să coste circa 500 de lei, iar un sacou pentru femei poate să ajungă la 900 de lei, potrivit informaţiilor de pe site-ul brandului.

    Primul magazin Massimo Dutti a fost deschis pe piaţa autohtonă în urmă cu şase ani,  în cadrul  centrului comercial Băneasa Shopping City din Bucureşti. În prezent, marca este prezentă pe piaţă cu un total de nouă magazine în Bucureşti, Cluj, Timişoara, Sibiu, Constanţa şi Iaşi.

    Massimo Dutti este parte a grupului spaniol Inditex alături de alte opt mărci, fiecare pe un alt format de retail: Zara, Pull&Bear,  Bershka, Stradivarius, Oysho, Zara Home şi Uterqüe. Grupul Inditex este prezent în peste 86 de ţări în mai mult de 6249 de magazine , cu vânzări totale care au depăşit 15 miliarde de euro în anul 2012.

  • Câştigul salarial mediu net lunar creşte cu minimum 5% în 2014 şi 2015. Pensia, majorată cu 4,5% în 2015

     Salariul minim este programat deja pentru o majorare cu 12,5%, urmând să ajungă în acest an la echivalentul a 200 euro.

    Proiecţiile Guvernului mai indică reducerea ratei somajului BIM la 6,5% în 2015, un plus de 100.000 de noi locuri de muncă în 2014 şi 2015, continuarea scăderii numărului de persoane aflate în risc de sărăcie (circa 200.000 anual), reducerea deficitului cash de la 2,5% din PIB în 2013 la 2,2% din PIB în 2014 şi 1,4% din PIB în 2015, cu menţinerea sub 2% din PIB a deficitului de cont curent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Judeţul din România unde s-au vândut patru maşini noi în 2014: două Dacii, un Seat şi un Volkswagen

    Dintre maşinile noi, cea mai populară marcă a fost Dacia, cu două unităţi, urmată de Volkswagen şi Seat, cu cîte o unitate. Numărul de maşini second-hand înmatriculate a fost de 271, iar peste 150 de maşini au fost reînmatriculate.

    Următoarele judeţe cu cele mai puţine înmatriculări au fost Giurgiu (opt unităţi) şi Vaslui şi Botoşani (câte nouă unităţi). La polul opus s-a situat Bucureşti, cu peste 3200 de maşini noi înmatriculate, urmat de Ilfov, Constanţa şi Timiş.

    Piaţa auto de maşini noi din România a ajuns în decursul anului 2013 la doar 20% din nivelul înregistrat în anul 2008, conform unei analize Auto.ro. Înmatriculările de maşini noi din România au înregistrat la finalul anului 2013 doar 57.700 de unităţi, reprezentând 20% din nivelul anului 2008, când s-au înregistrat 285.500 de unităţi. Piaţa maşinilor reînmatriculate a înregistrat în 2013 cel mai scăzut nivel din ultimii 6 ani, de doar 205.553 de unităţi, comparativ cu cele 411.439 de unităţi din 2011, sau cele 343.444 de unităţi înregistrate în 2008. Scăderea s-a accentuat în 2013, în urma introducerii timbrului de mediu, inclusiv pentru maşinile înmatriculate în România înainte de 1 ianuarie 2007.

  • Câştigul mediu a crescut în decembrie cu 6,7% faţă de luna anterioară. Care sunt domeniile cu cele mai mari creşteri

     “În luna decembrie 2013, în majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul câştigului salarial mediu net a înregistrat creşteri faţă de luna noiembrie 2013 ca urmare a acordării de prime ocazionale (inclusiv pentru sărbători, sfârşitul de an şi pentru performanţe), sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv tichete cadou şi tichete de masă) sau a realizării de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net au fost influenţate în unele activităţi economice şi de disponibilizările de salariaţi cu câştiguri salariale mici”, arată Institutul Naţional de Statistică (INS), într-un comunicat.

    Cele mai mari creşteri ale câştigului mediu net au fost în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (26,7%), în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (între 21% şi 23,5%), în transporturi pe apă, telecomunicaţii, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (între 18% şi 19,5%), respectiv în industria metalurgică, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, fabricarea altor mijloace de transport, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, tranzacţii imobiliare, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), fabricarea produselor din tutun (între 15% şi 18%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Suma pe care statul o va suporta la firmele care creează locuri de muncă, limitată la salariul mediu

     Întrebat dacă acea deducere din costul salarial va fi limitată la un anumit nivel al remuneraţiei, Ponta a afirmat: “Salariul mediu. Dacă dai salariu 10.000 euro, normal că nu îţi plăteşte statul jumătate. E vorba de salariul mediu”.

    Luni seara, la finalul discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional, premierul a anunţat că a fost convenit ca statul să plătească jumătate din valoarea totală a cheltuielilor salariale aferente pentru firmele care creează minimum 20 locuri de muncă.

    Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a precizat că statul va suporta din costul salarial atât salariul net, cât şi taxele aferente, iar schema de ajutor va fi valabilă timp de şapte ani, cu începere de la 1 iulie 2014.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul vrea să cheltuiască cei mai mulţi bani UE pentru transport, mediu, dezvoltare urbană

    Astfel, pentru infrastructura de transport (autostrăzi, căi ferate, naval şi aerian) Guvernul vrea să cheltuiască aproximativ 5,7 miliarde euro, pentru proiecte de mediu – 3 miliarde euro, pentru eficienţă energetică – 270 milioane euro, pentru programe de angajare a tinerilor şi şomerilor – un miliard euro, pentru programele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă – 250 milioane euro, în timp ce pentru asistenţa socială a persoanelor defavorizate (în principal pentru programe de integrare a romilor) ar urma să fie cheltuite aproximativ un miliard euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dan C. Mihăilescu, la BM Storytellers: “De vreo şase-şapte ani, nu le mai spun afacerişti în sensul peiorativ de altădată” VIDEO

  • Comisar UE: Pescuitul ilegal în Marea Neagră este o problemă. Copiii noştri ar putea rămâne fără peşte

     Oficialul european a punctat importanţa şi “potenţialul uriaş” al Mării Negre, dar a declarat că există încă probleme, precum pescuitul ilegal şi starea mediului marin.

    “Situaţia mediului marin este departe de a fi ideală, şi spun asta într- un mod delicat. Infrastructura de transport este încă slabă, de exemplu nu putem traversa uşor Marea Neagră pentru a putea avea turism pe coaste sau pentru a desfăşura alte activităţi economice”, a declarat Maria Damanaki, la conferinţa “Dezvoltarea durabilă a economiei albastre a Mării Negre. Intensificarea cooperării marine şi maritime”, organizată la Bucureşti de MAE şi CE.

    Comisarul a mai adăugat că o provocare importantă pentru statele riverane rămâne “stoparea pescuitului ilegal”. În acest sens, ea a făcut apel la îmbunătăţirea stocurilor de peşte din Marea Neagră. “Dacă vom continua în acest mod, nu va mai exista peşte în Marea Neagră pentru copiii noştri”, a avertizat comisarul grec.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Facebook, venituri mai mari din reclamele afişate pe smartphone-uri şi tablete

    Facebook a avut venituri totale de 2,6 miliarde dolari în trimestrul patru din 2013, în creştere faţă de perioada similară a anului 2012 când a raportat venituri de 1,6 miliarde dolari. Veniturile generate de publicitate au crescut cu 76% faţă de anul precedent, relatează Nyt.com.

    Numărul spaţiilor publicitare vândute a scăzut cu 8%, însă preţul pentru fiecare spaţiu a fost aproape dublu, astfel încât reprezentanţii companiei s-au arătat încântaţi de rezultatele financiare obţinute.

    Facebook continuă să îşi mărească baza de utilizatori, având peste 1,2 miliarde de membri care accesează reţeaua de socializare cel puţin o dată pe lună.

  • Cum stăm cu absorbţia fondurilor europene şi pe ce se cheltuiesc

    Fondurile absorbite efectiv erau de peste 2,8 mld. euro în intervalul ianuarie-decembrie, de 2,5 ori mai mult decât în 2012. La aceeaşi dată erau în curs 84 de proiecte majore în valoare de 9,8 mld. euro aprobate de Comisia Europeană: 66 în domeniul protecţiei mediului, 17 în transport şi infrastructură şi unul pentru laserul de la Măgurele.

    Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a declarat în această săptămână la Bruxelles că în 2014 România îşi propunere atragerea a 2,8 miliarde de euro din fondurile structurale.

    Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, rata de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune ajunsese la 30 decembrie la 33,47%, fiind de patru ori mai mare decât la începutul lunii mai 2012, când era de doar 8,53%, dar sub obiectivul prognozat de 50% asumat de ministrul Teodorovici. Suma solicitată Comisiei Europene pentru a fi rambursată României a ajuns la aproximativ 6,43 miliarde de euro, la data de 30 decembrie 2013. În perioada 1 ianuarie – 30 decembrie 2013 a fost solicitată Comisiei Europene rambursarea a peste 3,56 mld. euro, sumă mai mare decât cea cerută în întreaga perioadă 2007-2012.

    Tot la data de 30 decembrie, rata sumelor rambursate României de către Comisia Europeană era de 26,49%, de 3,5 ori mai mare decât cea înregistrată la începutul lunii mai 2012. România a încasat 5,09 mld. euro din fondurile structurale şi de coeziune alocate în actuala perioadă de programare. Valoarea fondurilor rambursate României în acest an depăşeşte 2,88 mld. euro, sumă mai mare decât cea încasată în toţi anii din perioada 2007-2012.

    În primele zece luni ale anului trecut, România a înregistrat cea mai mare creştere a sumelor rambursate de Comisia Europeană tuturor statelor membre: valoarea fondurilor structurale şi de coeziune încasate a fost cu 115% mai mare decât în perioada 2007-2012. La data de 30 decembrie, Comisia Europeană avea de rambursat României o sumă de peste 1,34 miliarde de euro.