Tag: functie

  • Gabriel Oprea a demisionat de la şefia UNPR. Interimatul funcţiei va fi asigurat de Neculai Onţanu

     Oprea a trimis UNPR o scrisoare în care îşi anunţă demisia de la şefia partidului.

    Redăm în continuare textul integral al scrisorii transmise în acest sens membrilor partidului.

    “Dragi colegi,

    În aceşti aproape şase ani de activitate politică, UNPR a fost adesea pus la încercare şi de fiecare dată am depăşit împreună obstacolele ce ne-au ieşit în cale. Cu toţii am ales drumul corect pentru partid şi cu toţii am dat dovadă de tărie de caracter atunci când a fost nevoie.

    Astăzi UNPR este în faţa unui moment pe cât de dificil, pe atât de important pentru viitorul său. Prin urmare, în calitate de fondator, de preşedinte şi mai ales în calitate de membru al acestei echipe am ales să fac tot ceea ce ţine de mine pentru ca partidul să treacă şi peste acest obstacol.

    Am decis aşadar să demisionez astăzi din funcţia de preşedinte UNPR. Nu este o decizie uşoară, dar este unul din lucrurile pe care le mai pot face pentru a da partidului şi întregii echipe o şansă în plus în acest an electoral. Am fondat UNPR şi am contribuit din plin la rezultatele de până acum, dar ştiu bine că nu aş fi reuşit fără ajutorul fiecăruia dintre dumneavoastră.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Laurenţiu Trocan este noul Country Manager al D-Link România

    Începând cu 1 Martie 2016, D-Link l-a desemnat pe Laurenţiu Trocan în funcţia de Country Manager in Romania . Laurenţiu Trocan s-a alăturat echipei D-Link în 2014, dezvoltând strategii de marketing şi vânzări, atât pentru sectorul business, cât şi pentru consumatorii individuali.

    Sub conducerea lui Laurenţiu Trocan D-Link a lansat platforma mydlinkTM, portofoliul de produse mydlinkTM Home, precum şi servicii de supraveghere video împreună cu Telekom Romania.

    Laurenţiu Trocan are peste 15 ani de experienţă profesională în domeniile telecomunicaţiilor, IT/IS şi serviciilor medicale. Anterior colaborării cu D-Link România, Laurenţiu Trocan a coordonat activităţile de marketing, vânzări şi dezvoltare de business din cadrul companiei Softelligence România. De asemenea, a deţinut funcţia de Director de Marketing şi Vânzări pentru Medicover. Din 2004, timp de 3 ani, Laurenţiu a fost Director de Vânzări în cadrul Adecco IT România.  El este licenţiat al Facultăţilor de Comerţ Exterior şi Finanţe – Bănci, din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti.

    “În noul rol de Country Manager îmi propun să coordonez implementarea strategiei globale a D-Link, şi anume consolidarea relaţiilor comerciale cu importatorii şi distributorii, crearea de noi canale de vânzare, în special în rândul operatorilor de telecomunicaţii şi al integratorilor, şi nu în ultimul rând consolidarea şi dezvoltarea relaţiilor comerciale cu partenerii tradiţionali din retail şi online”, a declarat Laurenţiu Trocan, potrivit unui comunicat de presă.

    D-Link este unul dintre cei mai importanţi producători de infrastuctură de reţea la nivel mondial, cu 30 de ani de experienţă în producerea de echipamente.

  • Cât cheltuie femeile din România pe parfum

    O femeie cheltuie, în medie, 250 de lei pentru parfumurile preferate şi face o nouă achiziţie o dată la trei luni, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii retailerilor de produse Sole Luxury Boutique.

    Astfel, conform companiei, comportamentul de achiziţie este influenţat în principal de noutăţile sau ofertele de preţ existente  în magazinele fizice şi online, ceea ce demonstrează faptul că femeile nu rămân fidele unui singur parfum, ci folosesc mai multe arome, în funcţie de ocazie.

    Cu toate acestea, reprezentanţii Sole au observat că deşi parfumurile sunt schimbate destul de des, româncele preferă să rămână în zona unui singur producător, printre cele mai apreciate branduri numărându-se Lancome, Yves Saint Laurent şi Tom Ford.

    În ceea ce priveşte modalitatea de achiziţie, Angela Ţiboc, director al diviziei de Fashion&Lifestyle a companiei, afirmă că majoritatea cumpărăturilor se realizează în mediul online, unde varietatea gamei este mult mai largă, iar preţurile mai mici.

    „De regulă, clientele apelează la comenzile online cu scopul de a comanda un parfum deja deţinut  sau un produs asemănător, pe care îl aleg în funcţie de notele conţinute şi cunoscute. De asemenea, achiziţiile în mediul online reprezintă rezultatul testărilor din magazinele fizice”, a completat Ţiboc.

  • “Mă întreţin din vlogging şi doar de asta mă ocup“. Ea este unul dintre cei mai populari vloggeri de fashion din România

    Laura Muşuroaea, creatoarea canalului cu acelaşi nume, a ajuns să aibă, în cinci ani, în jur de 70.000 de abonaţi: „A evoluat încetişor, dar sigur. Acum cinci ani când am început eu piaţa nu era pregătită pentru un astfel de conţinut, dar nici eu nu mă ocupam serios de canal. După doi ani mi-am dat seama că asta îmi doresc să fac cu adevărat şi m-am pus serios pe treabă. Am început să postez constant, să învăţ să montez mai bine, să găsesc subiecte cât mai interesante, iar rezultatele nu au întârziat să apară. Cu timpul, oamenii s-au obişnuit şi acest tip de conţinut a devenit tot mai de interes“, spune tânăra de 25 de ani.

    A descoperit comunitatea vloggerilor din zona de beauty din întâmplare, căutând sfaturi pe internet. A fost fascinată de faptul că există clipuri în care oamenii îţi dau sfaturi şi te ajută împărtăşind experienţa lor cu tine. „Am urmărit cu mare atenţie tutorialele respective. La noi nu se găseau acele produse şi mi-a fost dificil să le realizez. Am căutat astfel de clipuri în limba română, dar am rămas foarte dezamăgită pentru că nu existau. Fiind foarte entuziasmată de ce se întâmplă în afară, am prins curaj să încep eu să fac astfel de clipuri.“ Ca sursă de inspiraţie o aminteşte pe Anna Saccone, o vloggeriţă din Irlanda pe care o urmărea deja de câteva luni. Ea făcea tutoriale de machiaj, arăta cum îşi aranjează părul într-o zi obişnuită sau cum îşi alegea vestimentaţia. Încet-încet a descoperit şi alţi vloggeri şi a fost tot mai fascinată de idee.

    Tânăra defineşte vloggingul ca „un nou tip de televiziune, dar una mai apropiată de public, mai transparentă, cu un mesaj mai cald“; tocmai din acest motiv a investit constant în aparatură, în cursuri şi a învăţat să lucreze în programe de montaj şi de sunet. Tema clipului o decide, de obicei, în funcţie de perioada anului sau în funcţie de cererile abonaţilor săi. „Dacă este Crăciun, am să dau un exemplu de machiaj pentru o petrecere sau câteva idei de ţinute. Dar există şi anumite clipuri stabilite de comunitate care se fac lunar; durata unui clip nu depăşeşte 10 minute, deoarece experienţa mi-a demonstrat că peste acest timp oamenii îşi pierd răbdarea de a viziona. Dar cred că trebuie să îţi simţi comunitatea, să îi asculţi, să înţelegi ce îşi doresc şi ei. Momentan postez de două ori pe săptămână. Frecvenţa se stabileşte şi în funcţie de nişă, public şi cerere. Eu când am început nu aveam un program, postam când îmi aduceam aminte. Dar, în timp, am înţeles importanţa de a posta constant. Cred că nu contează cât de mult postezi într-o săptămână, atât timp cât este constant, oamenii îţi ştiu programul şi ştiu că se pot baza pe tine.“

    Nu a plecat de la început cu ideea de a câştiga bani de pe urma canalului, fiind mai degrabă vorba de un hobby, în ideea de a-şi ocupa timpul cu ceva. Cu timpul, a descoperit că asta îi este vocaţia şi „uşor-uşor a început să fie monetizată. Vă pot spune că mă întreţin din vlogging şi doar de asta mă ocup“. Şi în cazul Laurei Muşuroaea, parteneriatele cu branduri reprezintă principala sursă de venit: „Am avut diferite campanii cu branduri, pentru care am realizat clipuri. Am refuzat nenumărate campanii pentru firme în care nu cred sau ale căror produse nu le folosesc“. Deşi banii sunt un factor foarte important, spune ea, ideal este ca cei care creează conţinut să nu promoveze produse în care nu cred.

  • Demiteri în masă. Guvernul Cioloş a decis schimbarea a 19 prefecţi

    Guvernul a decis schimbarea a 19 prefecţi după ce premierul a cerut ministrului Internelor o evaluare a activităţii acestora, au precizat pentru MEDIAFAX surse politice, scrie Ziarul Financiar.

    Decizia de încetare a exercitării funcţiei de prefect a celor 19 prefecţi a fost luată în şedinţa săptămânală de joi a Executivului.

    Totodată, Guvernul a decis încetarea exercitării funcţiei şi a cel puţin trei subprefecţi.

    Săptămâna trecută, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, anunţa schimbări semnificative la nivelul prefecţilor, după ce Execuitvul a analizat capacitatea de reacţie a acestora şi dorinţa lor de se implica sau nu politic în campania electorală. Dan Suciu mai spunea că noii prefecţi vor fi numiţi fără concurs, deoarece timpul e scurt.

     

  • Cât ar trebui să investească un bărbat în garderobă în funcţie de buget, studii, vârstă sau profesie

    Vestimentaţia este un instrument de comunicare, nonverbală, este un canal de influenţare. Aspectul exterior le vorbeşte oamenilor despre educaţie şi rafinament social, succes financiar, autoritatea deţinută, nivelul de încredere pe care îl pot avea în noi şi, nu în ultimul rând, despre cât de potriviţi suntem pentru angajare, promovare sau relaţionare profesională. De aceea este important să ştim cum să ne îmbrăcăm şi ce haine ni se potrivesc.

  • Şeful temutului ANAF a fost demis. Câţi bani pierde Gelu Diaconu

    Premierul Dacian Cioloş l-a demis joi pe preşedintele ANAF, Gelu Diaconu, au declarat pentru MEDIAFAX surse guvernamentale.

    Gelu Ştefan Diaconu, 56 de ani, managerul care a ocupat din aprilie 2013 până astăzi funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, a avut venituri lunare de peste 50.000 de lei pe lună (cca. 11.400 de euro net pe lună) în 2014, potrivit datelor din declaraţia sa de avere de anul trecut.

    Astăzi, premierul Dacian Cioloş l-a demis pe preşedintele ANAF, Gelu Diaconu, după ce acesta a fost implicat într-un dosar gestionat de Direcţia Naţională Anticorupţie  în care este urmărit penal pentru abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului, alături de vicepreşedintele Mihai Gogancea-Vătăşoiu.

    Diaconu a reuşit să îşi majoreze veniturile anuale de până la de zece ori faţă de nivelul încasat ca şef al Fiscului, din funcţiile „conexe“ pe care le are Eximbank, CEC Bank, GDF Suez Energy şi Romgaz. Astfel, el a ajuns în 2014 la un venit lunar mediu de 4.700 de lei din funcţia de bază de şef al ANAF, la care se adaugă alte 46.000 de lei pe lună din celelalte funcţii care, teoretic, nu îi ocupă mai mult de câteva ore pe lună. De departe, cele mai „bănoase“ joburi secundare ale lui Diaconu au fost la Eximbank şi la CEC Bank, de unde a încasat, în medie, câte 20.000 de lei, respectiv 18.000 de lei pe lună anul trecut.

  • Transportul public, infrastructura şi sistemul de sănătate îi nemulţumesc pe locuitorii Capitalei

    Locuitorii Bucureştiului nu sunt mulţumiţi de traiul pe care îl au în Capitală, potrivit unui studiu al Comisiei Europene despre oraşele europene unde este ideal să trăieşti în funcţie de satisfacţia pe care o au locuitorii. Transportul public, sistemul de sănătate, educaţia, dar şi infrastructura sunt doar câteva dintre motivele care îi fac pe bucureşteni să fie dezamăgiţi de viaţa din Capitală, informează Digi24

    Datele arată că mai mult de jumătate dintre bucureşteni nu sunt mulţumiţi de transportul public. Cei mai încântaţi de mersul mijloacelor de transport în comun sunt locuitorii din Zurich, Viena şi Helsinki. E drept că şi costul călătoriilor în aceste oraşe europene este pe măsură.

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

  • Cum arată cel mai nou sediu al Google – GALERIE FOTO

    Google a deschis recent cel mai nou sediu european al companiei la Munchen, acolo unde americanii au peste 400 de angajaţi.

    Biroul de la Munchen a fost deschis în urmă cu 10 ani ca un oficiu destinat plăţilor electronice; a urmat apoi decizia de a dezvolta şi un centru de programare în Germania, iar pasul următor a fost aducerea lui Wieland Holfelder în funcţia de engineering director&site lead.

    Creşterea numărului de angajaţi a fost spectaculoasă, de la 20 de angajaţi în 2008 la peste 400 de angajaţi la începutul acestui an.

  • Povestea ardeleanului care a ajuns bancher la Londra, iar acum a fost numit secretar de stat în Guvern

    Manuel Costescu, corporate banker la JP Morgan, a fost numit de către premierul Dacian Cioloş în funcţia de secretar de stat la Departamentul pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat. 

    Manuel Costescu, în vârstă de 40 de ani, este corporate banker la JP Morgan şi locuieşte în Londra, dar s-a născut la Sibiu. Anterior,  a lucrat şi la McKinsey & Co, o firmă americană de consultanţă în management cu sediul în New York, dar şi la Brattle Group, o altă companie ce oferă consultanţă în economie şi finanţe.

    El deţine un MBA obţinut la Sloan School of Management de la Massachusetts Institute of Technology, un master în dezvoltare internaţională de la Kennedy School of Government din cadrul Harvard şi o diplomă în economie de la Universitatea Brandeis din Massachusetts.