BusinessMagazin

Tag: bnr

  • Băncile, de două ori mai profitabile în România decât în UE

    Indicatorul de profit al băncilor din România a fost cu 5,6 puncte procentuale mai bun în decembrie 2015 faţă de septembrie, ajungând la 13,2%, dublu faţă de media UE, de 6,4%, informează Digi 24

    Băncile din România sunt mai sănătoase şi fac profit mai bun decât instituţiile de credit din Uniunea Europeană, potrivit unei analize efectuate de către Banca Naţională a României. 

    Ponderea creditelor neperformante şi a celor în restructurare este însă în scădere, notează BNR. În primul caz, diminuarea este de 2,1 puncte procentuale, în timp ce scăderea la creditele cu măsuri de restructurare este de 1,1 puncte procentuale.

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

  • Românii aduc bani la bănci la fel ca acum un an, dar bancherii plătesc dobânzi la jumătate

    Marja de câştig a băncilor a ajuns la 5,8 puncte procentuale în ianuarie pe segmentul în lei, maximul din septembrie 2013.

    Clienţii persoane fizice au adus la bănci în luna ianuarie depozite în lei de 7,1 miliarde de lei (echi­valentul a 1,6 miliarde de euro), cu doar 500 mil. lei în scădere faţă de nivelul din prima lună din 2015.

    În intervalul de 12 luni, bonificaţia medie plătită de bancheri s-a înjumătăţit, la 1,3% pe an, potrivit datelor BNR.

    Citiţi continuarea pe www.zfcorporate.ro

  • Dobânzile la lei vor creşte. Isărescu: Revenirea inflaţiei poate duce la înăsprirea politicii monetare mai rapid decât se anticipa

    Banca Naţională a României (BNR) ar putea înăspri politica monetară mai devreme decât avea în vedere anterior, în contextul revenirii inflaţiei după prima scădere generalizată a preţurilor din perioada postcomunistă, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, pentru Bloomberg.

    Creşterea cererii de consum a impulsionat creşterea economică a României, printre cele mai rapide din UE, şi ar putea compensa în totalitate efectul deflaţionist al celor mai recente reduceri de taxe operate de Guvern, a spus Isărescu.

    Primul răspuns al băncii centrale la revenirea pe creştere a preţurilor va fi să îngusteze coridorul de dobândă, utilizat pentru managementul lichidităţii, măsură care ar putea fi luată în acest an, a spus el.

    “Vom reacţiona mai rapid, dar nu cu rata de politică (monetară, n.r.). După mutarea coridorului, ar putea urma şi rata de politică”, a afirmat Isărescu, în interviul acordat Bloomberg.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Viceguvernator al BNR: Dacă acum cineva strânge avansul la Prima casă într-un an, în viitor îl va strânge în opt ani

     BNR susţine că includerea programului Prima casă în legea dării în plată va înseamna creşterea de la unu la opt a numărului de ani necesari pentru strângerea avansului, un cost pe care tinerii nu ar avea de ce să îl plătească.

    „Pe noi ne preocupă impactul acestei legi asupra sistemului bancar, deci şi a celor care doresc să ia credite în viitor. Acum, cineva poate strânge avansul într-un an pentru Prima casă (5%) şi în patru ani pentru un credit standard (15%). Dacă Prima casă se va închide pentru că este inclusă în legea dării în plată, iar băncile nu o vor mai avea în ofertă, banii necesari pentru un avans vor fi strânşi în opt ani (la un avans de 35%)“, spune Liviu Voinea, viceguvernator al BNR.

    Banca Naţională solicită din nou scoaterea programului Prima casă din legea dării în plată, cerinţă care a fost respinsă la vot săptămâna trecută în Comisia juridică şi cea economică din Senat. De altfel, toate amendamentele BNR la legea dării în plată au fost respinse: limita maximă pentru darea în plată să fie de 150.000 de euro, iar cei care pot fi consideraţi cazuri sociale să aibă un raport între rata de plată şi veniturile obţinute mai mare de 65%.

    Discuţiile pe marginea acestei legi controversate vor continua la Camera Depu­taţilor, care este for decizional.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Unul dintre iniţiatorii legii dării în plată: Din acest moment putem pune cruce legii dării în plată. „A fost un vis frumos. Lobby-ul intens al BNR a lovit unde trebuie”

     Piperea s-a răzgândit! Update: Raportul Comisiei nu poate fi retras. Dacă acesta a fost deja depus, nu se mai poate întoarce la Comisii decât dacă se votează în plen în acest sens.

    „Înţeleg ca senatorul Bota îşi retrage cele spuse la RRA azi. Cică nu ar fi spus că discuşia pe lege se amână pentru două săptămâni că să se discute <<avizul>> Ministerului Justiţiei şi al Consiliului Superior al Magistraturii. Rămâne să verificam pe net discuţia de azi.”

    Avocatul Gheorghe Piperea, unul dintre iniţiatorii legii dării în plată, afirmă că raportul Comisiei Juridice a Senatului favorabil legii dării în plată, a fost retras şi astfel legea nu se va mai discuta mâine în plen.

    „Se reia discuţia în comisii peste două săptămâni. Cel care a făcut public acest anunţ, la Radio România Actualităţi, este un anume senator Bota, de la PSD. Dar raportul nu putea fi retras fără acceptul preşedintelui comisiei juridice, domnul Boboc, PNL. Deci <<treaba>> este transpartinică. Lobby-ul intens al BNR a lovit unde trebuie”, a spus Piperea.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Darea în plată se va aplica şi la prima casă. Solicitarea BNR şi a băncilor de a se exclude de la acest program a fost respinsă

    Legea dării în plată se va aplica şi celor care au contractat credite prin programul Prima Casă, au votat senatorii din comisiile Economică şi Juridică reunite, fiind respinsă cererea băncilor şi a BNR de a fi exclus programul guvernamental din proiectul de lege.

    Senatorii au votat cu 7 voturi “pentru” excluderea creditelor din programul Prima Casă şi 8 voturi “împotrivă”.

    Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Enache Jiru a pledat anterior, ca şi reprezentanţii BNR, pentru excluderea programului Prima Casă din sfera de aplicare a legii dării în plată.

    “Sunt 160.000 de beneficiari ai Primei Case în prezent. Dacă programul nu este exceptat, programul nu mai are nicio valabilitate. Problema e dacă ne mai dorim acest program sau nu. Programul este foarte util”, a spus Jiru.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Senatorii au respins propunerile BNR cu plafonul creditului de 150.000 euro şi gradul de îndatorare

    Senatorii din Comisia Buget-Finanţe au respins miercuri propunerile BNR de a se introduce în proiectul legii dării în plată un plafon de 150.000 euro la valoara creditului cu garanţii imobiliare, precum şi ca rata să reprezinte peste 65% din veniturile debitorilor.

    Banca Naţională a propus instituirea unui plafon de 150.000 de euro a creditului garantat cu ipotecă asupra unui imobil cu destinaţie de locuinţă, ceea ce ar corespunde unei valori a locuinţei de circa 200.000 euro.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Vitaminizat de BNR, leul iese din iarnă mai puternic, cu un câştig de 1,4%, în schimb, Bursa a intrat într-o carantină prelungită, (minus 13%) din care nu va ieşi prea repede

    Leul, moneda naţională, este surpriza plăcută a lunii februarie, în urma aprecierii, atât faţă de euro, cât şi faţă de dolar.

    După ce a început anul la 4,52-4,54 lei pentru un euro, cursul a ajuns vineri la 4,4744 lei/euro, ceea ce înseamnă o apreciere de 1,4% pentru moneda naţională.

    Într-o lume în care dobânzile devin negative, ratele pozitive de dobândă pentru leu atrag investitori care încearcă să-şi plaseze lichidităţile oriunde ar primi ceva bani în plus şi nu „în minus”.

    Cu dobânzi pozitive pe toate palierele, începând de la piaţa interbancară, depozite, BNR şi titluri de stat, România pare să fie cel puţin pentru câteva zile, o Elveţie a Estului, unde poţi să îţi ţii banii fără griji.

    Luni, pe 8 februarie, un val masiv de intrări de capital a coborât cursul cu un procent de aproape 1% într-o singură zi.

    Probabil că BNR a cumpărat valută cu amândouă mâinile pentru a împiedica o scădere şi mai rapidă a cursului.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cursul euro a urcat la aproape 4,53 lei/euro, MAXIMUL ultimilor aproape doi ani

    Dolarul a fost cotat de BNR în urcare cu 1,6 bani, la 4,1326 lei/euro.

    Joi, BNR a publicat un curs pentru euro de 4,5025 lei/euro, depăşind pentru prima dată în aproape 11 luni nivelul de 4,5 lei/euro, iar pentru dolar de 4,1166 lei/euro. Deprecierea leului a fost determinată şi joi de de factori externi.

    Un curs pentru euro mai ridicat decât cel de vineri a fost consemnat cel mai recent pe 28 ianuarie 2014, când cotaţia s-a situat la 4,5317 lei/euro.

    Referinţa pentru francul elveţian a avansat cu 2,03 bani, de la 4,1619 lei/franc joi la 4,1822 lei/franc.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    “E presiune de depreciere pe toată regiunea după dezamăgirea BCE, iar volumele sunt mai mici decât joi. De asemenea, nu este clar cum s-a schimbat poziţia BNR de a limita deprecierea leului. A surprins pe toată lumea. O parte din mişcare este corelată cu ieşirile de pe tirlurile de stat înaintea aşteptatei decizii a Fed de săptămâna următoare. Corecţia pe titlurile româneşti este mai mică decât în regiune. Fluxurile pe obligaţiuni explică parţial (deprecierea leului, n.r.) şi ar putea fi, de asemenea, şi închiderea unor poziţii care se aşteptau la aprecierea leului”, a declarat pentru MEDIAFAX economistul şef al ING Bank România, Ciprian Dascălu.

    În piaţa interbancară, tranzacţiile au urcat până la un maxim de 4,5324 lei/euro cu un sfert de oră înainte ca BNR să anunţe referinţa, dar a coborât cu aproximativ jumătate de ban în următoarele schimburi.

    Leul a pierdut teren în faţa euro după dezamăgirea cauzată de deciziile Băncii Centrale Europene săptămâna trecută, iar o revenire a cotaţiilor nu pare probabilă înaintea ultimului eveniment cu impact major pe pieţele financiare în acest an, şedinţa Rezervei Federale a SUA (Fed) de săptămâna următoare.

    BCE a redus dobânda acordată pentru depozitele băncilor de la -0,2% la -0,3% şi a anunţat că extinde achiziţiile de obligaţiuni până cel puţin în martie 2017. Pentru Fed, cei mai mulţi analişti anticipează o creştere a dobânzii de politică monetară, prima majorare a ratei cheie din aproape un deceniu.

  • Cum recunosc poliţişti bancnotele false

    Ofiţerii DIICOT le-au predat poliţiştilor din Lugoj o adevărată lecţie despre falsul de monedă, scrie lugojinfo.ro

    Cum recunosc poliţişti bancontele false? Simplu, se ia vopseaua. “Cel mai simplu mod de observare a falsului este că odată îndoită bancnota, vopseaua se detaşează”, a declarat unul dintre ofiţeri, potrivit sursei citate.

    Încă un punct care merită menţionat este faptul că bancnotele false de 10 lei găsite în circulaţie sunt imprimate ca fiind emise de BNR în 2008.