“Avem o majoritate la limita, e adevarat. Dar, repet, Legea ANI
este o lege a Romaniei si pentru transparenta averilor demnitarilor
si fiecare va trebui, in raport cu propriul electorat care l-a
ales, sa arate votul, daca sustine sau nu transparenta declararii
averilor demnitarilor”, a declarat Emil Boc. El a sustinut ca
aceasta lege nu apartine unui partid, nu reprezinta doar
Guvernul.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Este incurajator ca Romania a raspuns ingrijorarilor exprimate
in ultimul raport privind MCV cu privire la Legea ANI si a lansat o
noua dezbatere pe aceasta tema la nivelul Parlamentului”, a
declarat Amelia Torres, purtator de cuvant al CE, intrebata de un
jurnalist in legatura cu aprobarea, in Camera Deputatilor, a noului
proiect de Lege ANI. Ea a spus ca Executivul european va analiza
noua Lege ANI dupa adoptarea sa in forma finala.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Legea a fost adoptata in absenta deputatilor PSD, care
parasisera sala la momentul votului.
Presedintele Camerei, Roberta Ansatase, a multumit
reprezentantilor puterii si ai PNL pentru prezenta in plen si
pentru vot.
Impotriva Legii ANI au votat, potrivit apelului nominal efectuat
de secretarul Camerei Dumitru Pardau (PDL), deputatii PNL Tudor
Chiuariu si Mihaita Calimente, abtinerile apartinand deputatului
PDL Daniel Oajdea si deputatului independent Tudor Ciuhodaru.
Voturile favorabile au apartinut deputatilor PDL, UDMR, PNL,
grupului minoritatilor si indepenedentilor.
Deputatul PSD Marian Saniuta a declarat, luni, in plenul
Camerei, ca proiectul Legii ANI este vechi, incomplet si
neconstitutional, aratand ca Agentia poate fi folosita ca element
de lupta politica.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Ca atare, ameliorarea colectarii de venituri, cruciala pentru
consolidarea fiscala, ar trebui sa fie posibila nu numai prin
reducerea evaziunii si a contrabandei, dar si prin eliminarea
exceptiilor legale si cresterea incasarilor din zone insuficient
exploatate, ca de pilda stocul de capital (averile
contribuabililor) si exploatarea resurselor naturale, prin taxe de
mediu si redeventele percepute companiilor energetice, apreciaza
Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal.
Studiile intocmite de Consiliu pun in evidenta ca Romania
percepe un impozit pe avere care reprezinta numai 1% din PIB, fata
de o medie de 1,9% in UE si de 2,1% in zona euro; impozite pe avere
mai mici decat noi mai percep doar Ungaria, Slovenia si statele
baltice, in timp ce rata maxima este in Marea Britanie (venituri
reprezentand 5,6% din PIB) si Franta (4,5% din PIB).
Din punctul de vedere al taxelor de mediu (energie, transport,
poluare, exploatarea resurselor naturale), Romania se situeaza pe
locul 25 in UE, cu o pondere a acestora de mai putin de 2% din PIB.
Maximul de eficienta a fost atins in 1999, cand aceste venituri
insemnau aproape 4% din PIB.
Din punctul de vedere al fiscalitatii generale insa, raportat la
celelalte state din UE, Romania nu este un stat care impune o
povara fiscala mare, avand in vedere ca, de pilda, doar patru tari
ne-o iau inainte la impozitul pe venit (Bulgaria, Cipru, Serbia si
Cehia), releva studiile Consiliului Fiscal. Perceptia
contribuabililor ca au de-a face cu o povara mare se explica, pe de
o parte, prin rata inalta a impozitului pe munca (CAS ajuns in 2009
la 31,3% din fondul de salarii, aproape de rata din 2004), iar pe
de alta prin obisnuinta in timp cu facilitatile aduse de cota unica
in 2005. “Dupa introducerea unui stimulent fiscal, gradul de
conformare a contribuabilului creste pana la un punct, apoi scade
din nou, fiindca dispare efectul de noutate. Incasarile din
impozitul pe venit au crescut pana in 2007 si apoi s-au redus din
2008, ceea ce inseamna ca ar fi trebuit introduse in paralel
cresteri ale penalitatilor pentru evaziune fiscala”, afirma Ionut
Dumitru.
Anul trecut, veniturile bugetului general consolidat au fost de
32,1% din PIB, raportat la o medie a UE de 42,2%, situand Romania
pe ultimul loc in UE. Ponderea redusa a veniturilor fiscale (28%
din PIB) situeaza Romania pe penultimul loc in UE si in grupul
celor 10 noi state membre ale Uniunii, iar cele nefiscale,
reprezentand incasarile obtinute de pe urma companiilor de stat,
concesiuni, redevente pentru exploatarea resurselor naturale si
intrarile de fonduri comunitare, au reprezentat 4,1% din PIB, ceea
ce inseamna pentru Romania locul 23 in randul statelor UE si
ultimul loc intre cele 10 noi state membre.
Consiliul Fiscal, a carui componenta a fost validata de
Parlament pentru un mandat de noua ani, are atributii consultative
in evaluarea si monitorizarea politicilor publice si a programelor
electorale in domeniul finantelor publice. Membrii acestuia sunt
Ionut Dumitru (presedinte – din partea Asociatiei Romane a
Bancilor), Lucian Liviu Albu (din partea Academiei Romane), Razvan
Stanca (din partea BNR), Tatiana Mosteanu (din partea ASE) si
Silviu Seitan (din partea Institutului Bancar Roman).
Autorii documentului afirma totodata ca noua lege “limiteaza
transparenta intereselor financiare si economice ale demnitarilor
si ale functionarilor publici si exclude sanctiunile disuasive care
protejeaza impotriva coruptiei”. Totodata, in opinia autorilor,
modificarile aduse Legii Agentiei Nationale de Integritate (ANI)
“intrerup evolutia incurajatoare a institutiei”.
“Aceste realizari (ale ANI, n.r.) sunt amenintate de schimbarile
negative ale legii privind ANI, care au fost adoptate la 30 iunie
ca raspuns la o hotarare pronuntata de Curtea Constitutionala a
Romaniei. Curtea Constitutionala considera ca ANI a devenit o
institutie cu caracter cvasijudiciar, incalcand astfel prevederile
Constitutiei, ca prin publicarea declaratiilor de avere si de
interese se incalca dreptul la viata privata si ca prin confiscarea
bunurilor nejustificate nu se respecta nici prezumtia dobandirii
legale a bunurilor, nici interdictia de confiscare a unor astfel de
bunuri. Modificarile la legea privind ANI, care au fost adoptate de
Parlament ca raspuns la hotararea Curtii Constitutionale, elimina
posibilitatile de sanctionare a neconcordantelor intre bunurile si
veniturile identificate si, implicit, posibilitatea controlarii
averilor dobandite de demnitari si de functionari pe perioada
exercitarii unor functii publice”, afirma oficialii CE in raportul
publicat marti.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Creditul era singura datorie a guvernatorului BNR care depasea
5.000 de euro , nivelul minim de la care valoarea obligatiilor
trebuie declarata.
La jumatatea lunii iunie, Isarescu avea in sase conturi 19.286
lei, 64.449 de euro si 14.759 dolari, potrivit declaratiei de
avere, care include si proprietatile si bunurile detinute impreuna
cu sotia.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Instinctul economic i-a ghidat insa total diferit cand vine
vorba de averile personale. Ca si in viaţa politica de zi cu zi,
unii ministri s-au “aruncat”, au investit, s-au implicat, in timp
ce alti membri ai Cabinetului au adoptat calea prudentei,
scrie Gandul.
Premierul, un monument de chibzuinta
Ca sef al Guvernului, Emil Boc vrea sa dea un semnal de
cumpatare financiara chiar si cand vine vorba de propriul “salar”.
Luna de luna, premierul a reusit sa stranga, in ultima jumatate de
an, inca 5.000 de lei pe cardurile bancare, ajungand la un total de
70.000 lei economisiti pe aceste carduri.
Mai multe amanunte pe
www.gandul.info
Majoritatea datoriilor sale sunt scadente in 2023, potrivit
declaratiei de avere.
Pe lista celor mai mari debitori urmeaza ministrul de interne
Vasile Blaga, cu un total al datoriilor de 478.789 euro. Două
dintre cele trei credite datorate unor persoane fizice sunt
scadente in 2017, cel de-al treilea – contravaloarea unui
apartament – urmand sa ajunga la scadenta la sfarsitul acestui
an.
Cititi mai mult pe www.gandul.info
Potrivit unui comunicat de presa al companiei Inteko, Baturina a
cheltuit 27 de miliarde de ruble (914 milioane de dolari) pentru
plata imprumuturilor contractate de la Gazprombank si alte banci
rusesti. Prin plata datoriilor, Inteko va putea demara noi proiecte
si isi va spori profitul din cele actuale, precizeaza
comunicatul.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
La consultarile de ieri, de la Cotroceni, pe tema repunerii in
functiune a ANI, Basescu a ascultat rabdator explicatiile
premierului Emil Boc despre solutia Guvernului, si anume ca
demnitarii sa depuna doua declaratii, una secreta si una publica,
in care dispar numele bancilor in care se gasesc conturile si
adresa caselor. “Deci inteleg ca pot sa tin secret ca am apartament
din Mihaileanu, sa nu stie nimeni”, a spus razand Basescu.
Premierul n-a fost capabil sa continue gluma sau n-a gustat-o :
“Se va sti ca aveti un apartament in Bucuresti. Adresa exacta nu va
fi in declaratia publica, va fi confidentiala, care va fi
depozitata si analizata de ANI”.
Cititi mai multe pe www.gandul.info