BusinessMagazin

Tag: alegeri

  • COMENTARIU REUTERS: Dreapta conservatoare reia preşedinţia în Polonia

    Victoria lui Andrzej Duda, un eurodeputat în vârstă de 43 de ani şi fost consilier juridic al fostului preşedinte conservator Lech Kaczynski, marchează primul succes electoral major în decurs de aproape un deceniu pentru partidul său, Lege şi Justiţie (PiS), aflat în opoziţie.

    Învinsul Bronislaw Komorowski, în vârstă de 62 de ani, ales în funcţia de preşedinte în iulie 2010, a fost susţinut de Platforma Civică (PO), o formaţiune liberală aflată la putere în Polonia din 2007.

    Acum 15 zile, scrutinul prezidenţial era considerat o formalitate pentru Komorowski, cu toate că preşedintele polonez în exerciţiu a pierdut în mod surprinzător primul tur al alegerilor, desfăşurat la 10 mai.

    Chiar dacă funcţia de preşedinte este în general onorifică în Polonia, acest rezultat transmite un avertisment serios Guvernului condus de Ewa Kopacz, care i-a succedat lui Donald Tusk fără a trece testul unui scrutin. Alegeri parlamentare urmează să aibă loc la toamnă în Polonia.

    În acest context, Duda, care va fi învestit la 6 august, încă nu a spus cu exactitate cum intenţionează să aplice coabitarea care se anunţă, cel puţin pentru câteva luni.

    El ar putea bloca mai multe iniţiative sociale de inspiraţie liberală, precum un proiect de lege privind fecundarea in vitro, ar putea apropia preşedinţia de Biserica Catolică şi, de asemenea, ar putea promova o politică eurosceptică.

    În cursul dezbaterii televizate care a avut loc între cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale, el s-a angajat să reducă influenţa băncilor străine în Polonia şi să privilegieze interesele naţionale la nivel european.

    “Polonia trebuie să se concentreze pe propriile interese. Trebuie să ne protejăm valorile”, a pledat el.

    După alegerea sa, bursa din Varşovia a scăzut luni cu 1,73%, Andrzej Duda părând mai puţin favorabil pieţelor în comparaţie cu predecesorul său.

    “Cred profund că putem să ne reconstruim comunitatea. Sunt convins că putem să ne strângem la un loc, că putem să ne ameliorăm ţara”, a spus Duda duminică seara.

    În cursul precedentelor alegeri prezidenţiale, în iulie 2010, la câteva luni după moartea într-un accident aviatic a conservatorului Lech Kaczynski, Bronislaw Komorowski a câştigat cu 53% din voturi în faţa lui Jaroslaw Kaczynski, fratele geamăn al preşedintelui defunct.

    Şeful statului în exerciţiu nu a aşteptat rezultatele oficiale pentru a-şi recunoaşte înfrângerea. “Respect alegerea voastră”, s-a adresat el polonezilor. “Îi doresc adversarului meu un mandat plin de succes”, a adăugat el.

    În Polonia, puterea este concentrată în mâinile premierului, dar preşedintele are iniţiativă legislativă şi drept de veto. De asemenea, el este comandantul forţelor armate şi exercită influenţă asupra politicii externe.

    Începând din 2007, sub conducerea PO, Polonia a cunoscut o perioadă de creştere economică şi mărire a salariilor. Dar numeroşi polonezi apreciază că această creştere este repartizată în mod inechitabil şi deplâng adâncirea inegalităţilor.

    Î|n acest context şi-a construit Duda succesul. În plus, el a exploatat campania letargică pe care Komorowski, prea încrezător, a dus-o până în seara primului tur.

    “Din punctul nostru de vedere, această alegere (…) deschide calea unei victorii clare la alegerile legislative” pentru PiS, a comentat numărul doi al formaţiunii conservatoare, Adam Lipinski.

    Acest mesaj a ajuns deja la Guvern. “Va trebui să ne punem întrebări dificile înainte de următoarele alegeri”, a apreciat ministrul polonez de Externe, Grzegorz Schetyna.

  • Bronislaw Komorowski îşi recunoaşte înfrângerea la alegerile prezidenţiale din Polonia

    Komorowski era văzut ca favorit pentru un al doilea mandat, iar înfrângerea sa arată dorinţa alegătorilor de a vedea feţe noi şi sentimentul că nou-găsita prosperitate a Poloniei nu este distribuită în mod egal.

    Preşedintele în exerciţiu, un aliat al premierului Ewa Kopacz, a anunţat că îşi recunoaşte înfrângerea după un exit-poll care arată că a câştigat 47 de procente faţă de 53 la sută cât a obţinut Duda. Rezultatele oficiale nu au fost încă anunţate.

    “Vă respect alegerea”, a declarat Komorowski în faţa unui grup de susţinători. “Îi doresc adversarului meu o preşedinţie de succes”.

    Victoria lui Duda, în vârstă de 43 de ani, marchează prima victorie electorală majoră în decurs de aproape un deceniu pentru partidul său, Lege şi Justiţie. Acesta este apropiat de Biserica Catolică, conservator din punct de vedere social şi pieţele îl văd ca fiind mai puţin prietenos pentru afaceri decât Platforma Civică aflată la guvernare.

    În Polonia, premierul conduce Guvernul dar preşedintele este şeful forţelor armate, are un cuvânt de spus în politica externă şi în adoptarea legislaţiei şi controlează cine conduce banca centrală.

    Duda a fost consilier juridicaal fostului preşedinte conservator Lech Kaczynski, a fost adjunctul ministrului de Justiţie, membru al Parlamentului polonez, iar în prezent este membru al Parlamentului European.

    El urmează să detalizeze în mod explicit cum îşi va folosi noile puteri, dar ar putea promova o abordare mult mai sceptică faţă de Uniunea Europeană şi ar putea bloca iniţiativele liberale sociale precum o propunere de lege care să susţină fertilizarea in vitro.

    “El îşi dă seama că va trebui să coopereze cu Guvernul, dar este un preşedinte care îi ascultă pe toţi polonezii. Nu va semna legi care sunt îndreptate împotriva lor”, a declarat Beata Szydlo, vicepreşedintele partidului Lege şi Justiţie.

  • Alegătorii polonezi sunt chemaţi la urne pentru a-şi alege preşedintele

    Primul tur de scrutin, desfăşurat la 10 mai, a fost câştigat în mod surprinzător de Andrzej Duda (34,7%), deşi Komorowski (33,7%) era considerat favorit.

    Preşedintele Poloniei are puteri limitate, dar este comandantul suprem al forţelor armate şi poate respinge noile legi.

    Komorowski, în vârstă de 62 de ani, a devenit preşedintele Poloniei în urmă cu cinci ani, după ce predecesorul său, Lech Kaczynski, a murit într-un accident aviatic.

    Bronislaw Komorowski afirmă că el este candidatul stabil care poate conduce Polonia în siguranţă într-o perioadă dificilă, pe fondul conflictului din Ucraina. Un susţinător ferm al Uniunii Europene, el este într-o anumită măsură mai progresiv în ceea ce priveşte problemele sociale decât contracandidatul său mai tânăr, Andrzej Duda, care se opune avorturilor, fertilizării in vitro şi căsătoriilor între persoane de acelaşi sex.

    Duda este un eurosceptic moderat care favorizează sprijinul statului pentru persoanele aflate în situaţie dificilă. El se bazează pe milioanele de polonezi care afirmă că nu simt beneficiile celor 25 de ani de creştere economică aproape neîntreruptă din Polonia.

    Andrzej Duda, în vârstă de 43 de ani, face parte din partidul Dreptate şi Justiţie (PiS), condus de Jaroslaw Kaczynski, fratele geamăn al fostului preşedinte. El a primit cel mai mare sprijin în regiunile mai conservatoare din estul ţării, în apropiere de graniţa cu Ucraina şi Belarus.

  • COMENTARIU AFP: Liberal-democraţii, “decimaţi” în alegeri, în urma intrării la guvernare alături de Cameron

    Liderul lor Nick Clegg şi-a salvat mandatul în circumscripţia din Sheffield, în nordul Angliei.

    Însă secretarul de stat pentru Energie Ed Davey, prezentat ca succesorul său, şi l-a pierdut, la fel ca ministrul în exerciţiu al Comerţului Vince Cable, fostul ministru al Trezoreriei Danny Alexander, veteranul Lib-Dem Simon Hughes, deputat de 32 de ani, sau Charles Kennedy, ales de 30 de ani şi şeful partidului în perioada 1999-2006.

    În total, presa britanică preconizează că partidul are să obţină opt mandate, de şase ori mai puţine decât la scrutinul precedent, în 2010.

    Acesta ar fi cel mai slab rezultat din ultimii 20 de ani, la un după ce liberal-democraţii au pierdut, în alegerile europene, zece dintre cele 11 mandate pe care le deţineau.

    “Acum este dureros de evident că noaptea a fost crudă pentru liberal-democraţi”, a declarat vineri dimineaţa Nick Clegg, numărul doi în Guvernul în exerciţiu, vizibil emoţionat.

    “Aceste alegeri au implicaţii profunde pentru ţară şi, evident, pentru liberal-democraţi”, a adăugat el, sugerând că ar putea să demisioneze de la şefia partidului.

    Prudenţă pe viitor

    Înfăţişarea sa abătută contrasta cu expresia radioasă pe care o afişa în prima sa conferinţă de presă alături de David Cameron, în urmă cu cinci ani, în grădina de trandafiri a sediului Guvernului de pe Downing Street.

    Însă exerciţiul puterii s-a dovedit dureros pentru acest partid, creat în 1988 prin fuziunea dintre Partidul Liberal, cu rădăcini în centru, şi Partidul Social-Democrat (SDP), al secesioniştilor din Partidul Laburist.

    Poziţionat în ultimii ani pe centrul-stânga al eşicherului politic britanic, Partidul Liberal-Democrat şi-a dezamăgit alegătorii tradiţinali, tinerele şi femeile, acceptând să susţină tăierile bugetare operate la nivelul ajutoarelor sociale pentru cei mai săraci şi încălcându-şi promisiunea de a nu creşte cheltuielile cu studiile superioare, care sunt de trei ori mai mari.

    Nick Clegg a suferit alt eşec odată cu respingerea referendumului organizat în 2011 în vederea introducerii unei doze proporţionale în alegerile britanice, care se desfăşoară prin scrutin uninominal cu un tur şi care favorizează partidele mari.

    Colapsul de joi ar urma să determine o atitudine de prudenţă pe viitor şi să-i descurajeze pe liberal-democraţi să mai încheie vreo alianţă cu conservatorii sau orice alt partid pentru o vreme, apreciază Tony Travers, director de cercetare la London School of Economics (LSE).

    Fostul lider al partidului David Steel se află printre cei care doresc ca liberal-democraţii să revină în opoziţie pentru o perioadă, pentru a-şi strânge rândurile.

  • Conservatorii, pe primul loc în scrutinul din Marea Britanie, fiind urmaţi de laburişti – exit-poll

    Partidul Conservator este creditat cu 316 locuri în Parlamentul de 650 de locuri, iar Partidul Laburist, condus de Ed Miliband, ar obţine 239 de locuri.

    Partidului Naţional Scoţian (SNP) se clasează pe locul al treilea, cu 58 locuri în Parlamentul britanic, urmat de Partidul Liberal-Democrat, cu 10 locuri.

    Plaid Cymru, partidul naţionalist din Ţara Galilor, ar urma să obţină patru mandate, iar Partidul Verde şi Partidul Independenţei Regatului Unit (Ukip) câte două.

    Conservatorii nu au reuşit să obţină majoritatea de 326 de locuri, însă, dacă acest rezultat va fi confirmat, David Cameron ar urma să efectueze un al doilea mandat la conducerea Guvernului britanic.

    Cele peste 50.000 de secţii de votare au fost deschise de la ora locală 7.00 (9.00, ora României) până ora locală 22.00 (24.00, ora României).

    Pentru cele 650 de mandate de la Westminster s-au înregistrat la vot aproximativ 50 de milioane de persoane.

    În cadrul alegerilor generale, englezii au mai fost invitaţi să aleagă peste 9.000 de consilieri locali, în cadrul a 279 de autorităţi locale.

    Rezultatele finale sunt aşteptate vineri după-amiaza.

  • Conservatorii, pe primul loc în scrutinul din Marea Britanie, fiind urmaţi de laburişti – exit-poll

    Partidul Conservator este creditat cu 316 locuri în Parlamentul de 650 de locuri, iar Partidul Laburist, condus de Ed Miliband, ar obţine 239 de locuri.

    Partidului Naţional Scoţian (SNP) se clasează pe locul al treilea, cu 58 locuri în Parlamentul britanic, urmat de Partidul Liberal-Democrat, cu 10 locuri.

    Plaid Cymru, partidul naţionalist din Ţara Galilor, ar urma să obţină patru mandate, iar Partidul Verde şi Partidul Independenţei Regatului Unit (Ukip) câte două.

    Conservatorii nu au reuşit să obţină majoritatea de 326 de locuri, însă, dacă acest rezultat va fi confirmat, David Cameron ar urma să efectueze un al doilea mandat la conducerea Guvernului britanic.

    Cele peste 50.000 de secţii de votare au fost deschise de la ora locală 7.00 (9.00, ora României) până ora locală 22.00 (24.00, ora României).

    Pentru cele 650 de mandate de la Westminster s-au înregistrat la vot aproximativ 50 de milioane de persoane.

    În cadrul alegerilor generale, englezii au mai fost invitaţi să aleagă peste 9.000 de consilieri locali, în cadrul a 279 de autorităţi locale.

    Rezultatele finale sunt aşteptate vineri după-amiaza.

  • Ukip a suspendat un candidat în alegeri care a ameninţat că-şi va împuşca rivalul conservator

    Robert Blay, un candidat din North East Hampshire, a fost filmat de către Daily Mirror insultându-l pe rivalul său conservator Ranil Jayawardena, despre care a spus că nu este deloc britanic.

    Blay afirmă, în această înregistrare video, că Jayawardena a fost prezentat ca viitorul premier asiatic al Marii Britanii.

    “Dacă este, eu personal îi voi trage un glonţ între ochi”, spune Blay în înregistrare.

    “Dacă băiatul ăsta devine premier, eu voi trage personal un glonţ în el. Atât de puternic simt acest lucru. Îl detest în mod absolut”, continuă el.

    Un purtător de cuvânt Ukip a catalogat “odioase” declaraţiile lui Blay şi a anunţat că acesta a fost suspendat imediat din partid.

    Partidul, care face campanie ca Marea Brtanie să iasă din Uniunea Europeană, a luptat să scape de acuzaţii de rasism, după ce o serie de membri importanţi şi candidaţi au fost implicaţi în scandaluri provocate de opiniile lor.

    Jayawardena, al cărui tată a emigrat în Marea Britanie din Sri Lanka, este prezentat ca cel care va obţine victoria în circumscripţie, pentru conservatori.

    În înregistrare, Blay afirmă că familia lui Jayawardena a sosit în ţară prea de curând şi a subliniat că acesta “nu este suficient de britanic să ajungă în Parlamentul nostru”.

    Referindu-se la culoarea albastră a Partidului Conservator, Blay a declarat că a spus întotdeauna în circumscripţia sa că “poţi să pui o maimuţă cu o cocardă albastră în piept şi va câştiga”.

    Ukip a precizat că Blay a fost suspendat din partid imediat ce a aflat despre înregistrarea video.

    “Orice comentarii de acest fel nu au absolut deloc ce căuta în politica sau viaţa publică britanice, iar partidul doreşte să profite de ocazie pentru a-i cere scuze domnului Jayawardena pentru orice neplăcere cauzată”, a declarat purtătorul de cuvânt.

    Ukip şi-a câştigat popularitatea, în ultimii ani, printr-o campanie pentru reducerea imigraţiei şi retragerea Marii Britanii din UE.

    Formaţiunea xenofobă şi antieuropeană este creditată cu 14% în intenţiile de vot, potrivit unei compilaţii de sondaje realizate de BBC, şi ar urma să obţină cel puţin cinci mandate în alegerile generale de joi.

  • Britanicii nu înclină în favoarea niciunuia dintre partidele mari cu patru zile înainte de alegeri

    Nici conservatorii premierului în exerciţiu şi nici laburiştii, în opoziţie, nu vor putea să guverneze singuri, potrivit unui sondaj realizat de către YouGov pentru Sunday Times.

    Potrivit anchetei, Partidul Conservator devansează Partidul Laburist cu doar un punct procentual, fiind creditat cu 34% din intenţiile de vot, relatează Euronews.

    În schimb, un sondaj realizat de către Survation pentru Mail on Sunday, îi creditează pe laburişti cu trei puncte procentuale înaintea rivalilor conservatori.

    O anchetă ComRes arată că ambele formaţiuni se află cot la cot în privinţa intenţiilor de vot.

    Potrivit sondajului Survation, Partidul Naţional Scoţian este creditat cu 5%. De asemenea, liderul formaţiunii Nicola Sturgeon se bucură de o popularitate importantă şi ar putea să joace un rol crucial după alegeri.

    Liberal-democraţii, care se află la putere alături de conservatori, se menţin la un nivel constant (8%), potrivit ultimelor sondaje.

    Însă Partidul Independenţei Regatului Unit (UKIP), o formaţiune xenofobă şi antieuropeană, înregistrează un uşor avans în sondaje, fiind creditat cu 13-17% din intenţiile de vot.

    Alegerile legislative au loc joi.

    Suspansul este cu atât mai puternic, cu cât Guvernul în exerciţiu a înregistrat rezultate bune pe plan economic, dar i se reproşează adâncirea inegalităţilor.

    Pe de altă parte, se pare că Ed Miliband a reuşit să-şi îmbunătăţească imaginea pe final de campanie.

    Dar dacă niciunul dintre principalele două partide nu obţine o majoritate absolută în Camera Comunelor, ele vor fi nevoite să se alieze cu partide mai mici, ca al naţionaliştilor scoţieni, liberal-democraţilor lui Nick Clegg, care au condus ţara timp de cinci ani alianţă cu conservatorii, sau ai eurofobului Nigel Farage.

    Echipele formaţiunilor se pregătesc deja pentru negicieri dure în vederea frmării unei coaliţii de guvernare.

  • Senatul a adoptat legea alegerilor locale: Primarii, aleşi într-un tur. Preşedinţii CJ, de membrii CJ

    Astfel, proiectul prevede că preşedinţii consiliilor judeţene, dar şi vicepreşedinţii şi viceprimarii să fie aleşi în mod indirect, prin vot secret de consiliul judeţean, cu majoritate simplă. Aceştia pot fi demişi, însă, la iniţiativa a cel puţin o treime din numărul consilierilor judeţeni, cu majoritate calificată, adică voturile a două treimi din numărul total, şi motivat.

    O altă prevedere a proiectului de lege este că primarii se vor alege într-un singur tur, ca şi în prezent.

    Toate candidaturile vor trebui să fie însoţite de liste de susţinători de minimum 1% din numărul total al alegătorilor, dar nu mai puţin de 100 de susţinători pentru comune, 500 pentru oraşe de rangul 2 şi 3 şi 1000 de susţinători pentru municipii şi pentru Bucureşti.

    Toate cheltuielile din procesul electoral se vor recupera de la bugetul de stat, nu de la bugetele locale, cum este în prezent, precum şi implementarea registrului electoral al AEP pentru gestionarea cetăţenilor cu drept de vot şi introducerea sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi a votului.

    În cazul în care consilierii părăsesc partidele pe listele cărora au candidat, prefecţii să fie cei care vor constata încetarea mandatului şi nu prin votul consilierilor, cum era până acum.

    Proiectul care modifică trei legi, şi anume legea alegerilor locale, administraţiei locale şi statutul aleşilor locali, a fost adoptat în forma stabilită de Comisia de cod electoral şi urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaţilor.

  • Videoclipul de campanie al lui Clinton, difuzat în Rusia cu avertismentul “interzis minorilor” – VIDEO

    Videoclipul, în care apar doi bărbaţi gay ţinându-se de mână, a fost cotat luni pentru categoria de vârstă 18+ de către postul independent Dojd (Ploaie).

    Postul a precizat pentru CNN că nu a dorit să încalce legea controversată care interzice “propaganda relaţiilor sexuale netradiţionale pentru minori” şi interzice discuţii publice despre drepturile şi relaţiile între persoane de acelaşi sex în prezenţa copiilor.

    “Nu există precedente judiciare pentru această lege, aşa că nu ştim ce se încadrează în ea şi ce nu“, a declarat un purtător de cuvânt al postului rus pentru postul american. “De aceea, temându-ne să nu încălcăm legea – mai ales în contextul monitorizării atente a Dojd de către autorităţi -, am decis să punem markerul (pe videoclip)”.

    Hillary Clinton şi-a lansat videoclipul în weekend, anunţându-şi intrarea în campania pentru alegerile prezidenţiale din 2016. În el apar, timp de aproximativ cinci secunde, doi bărbaţi care se ţin de mână. Unul dintre ei spune “vara aceasta mă căsătoresc cu cineva de care îmi pasă cu adevărat”.

    Fosta senatoare şi Primă Doamnă şi-a declarat susţinerea faţă de căsătoria între persoane de acelaşi sex la începutul lui 2013, afirmând că “drepturile gay-ilor sunt drepturi ale omului, iar drepturile omului sunt drepturi ale gay-ilor”.

    Controversata lege rusească a provocat un val de proteste la nivel internaţional după ce a fost adoptată de Parlamentul rus şi promulgată de preşedintele Vladimir Putin în iulie 2013.

    Human Rights Watch (HRW) a denunţat legea “propagandei homosexuale” drept “un text profund discriminatoriu şi periculos, care va amplifica homofobia în Rusia”.

    Activişti pentru drepturile omului au îndemnat la boicotarea Jocurilor Olimpice (JO) de Iarnă de la Soci, în 2014, iar un număr de baruri din întreaga lume au încetat să mai servească vodcă rusească, în semn de protest.

    Preşedintele american Barack Obama, fostul şef al lui Hillary Clinton, declara la acea vreme că, în opinia sa, legea este ofensatoare. “Nu am răbdare cu ţările care încearcă să-i trateze pe gay, lesbiene sau transsexuali astfel încât să-i intimideze sau să le facă rău”, i-a spus Obama lui Jay Leno în 2013.

    Putin a apărat legea, afirmând că, spre deosebire de alte ţări, Rusia a scos relaţiile homosexuale de sub incidenţă penală în 1993. “Nu interzicem nimic şi nu persecutăm pe nimeni”, declara el în 2014, înainte de JO. “De aceea vă puteţi simţi în siguranţă şi liberi aici”, adăuga el, “dar, vă rog, lăsaţi-ne copiii în pace”.

    Potrivit unui raport ILGA-Europe din mai 2014, Rusia este cel mai rău loc din Europa (din 49 de ţări) în care pot trăi lebiene, gay, bisexuali sau transsexuali (LGBT).