BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Compania care are peste 22.000 de salariaţi în România. Topul celor mai mari 10 angajatori din economie

    Retailerul alimentar Kauf­land România este cel mai mare angajator din economie, cu peste 22.000 de salariaţi, ju­decând după informaţiile raportate la Inspecţia Muncii, instituţie aflată sub coordonarea Ministerului Muncii.

    Situaţia este diferită însă în raportările către Ministerul de Finanţe, care vede Poşta Română pe primul loc în topul angajatorilor, cu peste 25.000 de salariaţi. Dacă se includ şi instituţiile bugetare în acest clasament, atunci cel mai mare angajator este Ministerul de Interne, care avea la finalul anului trecut circa 133.600 de angajaţi. De ce nu coincid datele privind topul celor mai mari angajatori din România?

     

  • Circuitul migraţiei anuale a miliardarilor

    Asta înseamnă că anul trecut au apărut 155 de miliardari noi. Cu ritmul de creştere actual, firma de cercetare de piaţă Wealth-X prognozează că populaţia globală a miliardarilor va depăşi 3.800 în 2020.

    Acest club select şi-a dezvoltat propriul traseu de migraţie anuală. Miliardarii şi-au creat un calendar social propriu, ce conţine evenimente de neratat, cu ajutorul căruia navighează în decursul anului. La fel cum piloţii de Formula 1 urmează circuitul competiţiei de la Melbourne, Australia până la Silverstone în Marea Britanie, în mod asemănător miliardarii urmează ceea ce se numeşte „circuitul”. Un şir de evenimente ce ţine tot anul, format din conferinţe economice, petreceri exclusiviste, evenimente de divertisment şi licitaţii de artă. Iar în ţara bogaţilor, cetăţenii nu mai folosesc nume de ţări când vine vorba de locuri de întâlnire. Ci spun, pur şi simplu, ne vedem la Art Basel.

    Bogaţii din secolul trecut călătoreau, în primul rând, pentru relaxare şi pentru climat. Aceştia voiau să simtă briza oceanului din New England în timpul veri şi soarele călduros al Palm Beach în timpul iernii. Miliardarii de astăzi traversează globul de-a lungul şi de-a latul aproape lunar pentru a adera la anumite cercuri, în căutarea divertismentului şi a unui statut intelectual.

    O analiză a New York Times folosind datele NetJets, companie aeriană privată, şi studiile realizate de Wealth-X, dezvăluie detalii interesante despre circuitul elitelor mediului de business. Totul începe pe 1 ianuarie în St. Bart, la petrecerea de Anul Nou gazduită de magnatul Roman Abramovici. La petrecerea ce are loc pe domeniul acestuia de 28 de hectare sunt prezente celebrităţi, oameni importanti de business, titani din industria media, iar muzica live este asigurată de formaţii precum Red Hot Chili Peppers. După ce şi-au băut şampania şi şi-au urat „La mulţi ani”, miliardarii plănuiesc viitorul la Formul Economic de la Davos, ca mai apoi să discute cu politicieni precum Tony Blair şi Wesley Clark despre economia globală la Milken Institute Global Conference în Beverly Hills.

    Primavara începe oficial împreună cu licitaţiile de artă de la New York din mai. Urmează întoarcerea pe bătrânul continent pentru Festivalul de Film de la Cannes, Grand Prix-ul de Formula 1 de la Monaco, apoi festivalul de artă de la Basel şi cursele de cai Royal Ascot din Marea Britanie. În timpul verii, când gradele urcă în termometre, cei înstăriţi se împrăştie prin Hamptons, Nantucket, în sudul Franţei sau în alte locuri exotice. O coadă de dans conga formată din megaiahturi străbate marea Mediterana din Franţa spre Italia. În această conglomeraţie de vase de lux se află Rising Sun, iahtul de aproape 140 de metri deţinut de magnatul David Geffen, sau iahtul Seren, ce se întinde pe 130 de metri, al lui Iuri Shefler, om de afaceri rus.

    În cuptorul verii, august, iubitorii de maşini se îndreaptă spre Pebble Beach pentru Concours d’Elegance, show-ul şi licitaţia auto, unde anul trecut a fost vândut un autoturism vintage Ferrari 250 GTO din 1962, pentru 38 de milioane de dolari. După parada de automobile rare, unice, miliardarii se reîntorc la New York pentru evenimentul Clinton Global Initiative, unde filantropia se amestecă cu socializarea. Donează, în medie, peste 100 de milioane de dolari pe an în acte de caritate, potrivit Wealth-X. Apoi miliardarii fac o serie de traversări ale Oceanului Atlantic; mai întâi pentru a merge în Londra la târgul de artă Frieze London, unde peste 100 de galerii de artă din lume îşi vor expune operele, după care înapoi la New York pentru licitaţiile de artă de toamna şi, în final, aceştia poposesc în decembrie la târgul Art Basel din Miami Beach.

    „Când călătoresc la asemenea evenimente, ei nu o fac doar de plăcere, ci caută şi o oportunitate de business. Vor să facă o tranzacţie chiar şi când sunt în vacanţă”, spune David  Friedman, preşedintele Wealth-X, pentru New York Times. Declaraţia acestuia este întărită de unul dintre membrii clubului miliardarilor, Jean Pigozzi, om de afaceri, colecţionar, fotograf, care mărturiseşte că, într‑adevăr, miliardarii dau foarte multe petreceri, dar mulţi ar rămâne surprinşi să afle câte afaceri se realizează la aceste evenimente.

  • Una dintre cele mai mari bănci din România îşi SCHIMBĂ numele. Cum se va numi

    UniCredit Ţiriac, a cincea bancă locală în funcţie de active, a convocat adunarea generală a acţionarilor la finalul lunii iulie pentru a aproba schimbarea denumirii instituţiei de credit în UniCredit Bank şi renunţarea la mandatele de membri în consiliul de supraveghere de către Leonard Leca şi lui Petru Văduva. Totodată, italianul Francesco Giordano va fi înlocuit de Mirko Bianchi.

    Leca şi Văduva au condus afacerile grupului Ţiriac între 2009 şi 2014 şi fuseseră numiţi în consiliulul de supraveghere ca reprezentanţi ai omului de afaceri Ion Ţiriac, care a deţinut până luna trecută 45% din acţiunile băncii. Ţiriac a vândut participaţia italienilor de la UniCredit, care au ajuns astfel să deţină peste 95% din acţiuni.

    Una dintre cele mai mari bănci din România îşi schimbă numele. Cum se va numi

     

  • Una dintre cele mai mari bănci din România îşi SCHIMBĂ numele. Cum se va numi

    UniCredit Ţiriac, a cincea bancă locală în funcţie de active, a convocat adunarea generală a acţionarilor la finalul lunii iulie pentru a aproba schimbarea denumirii instituţiei de credit în UniCredit Bank şi renunţarea la mandatele de membri în consiliul de supraveghere de către Leonard Leca şi lui Petru Văduva. Totodată, italianul Francesco Giordano va fi înlocuit de Mirko Bianchi.

    Leca şi Văduva au condus afacerile grupului Ţiriac între 2009 şi 2014 şi fuseseră numiţi în consiliulul de supraveghere ca reprezentanţi ai omului de afaceri Ion Ţiriac, care a deţinut până luna trecută 45% din acţiunile băncii. Ţiriac a vândut participaţia italienilor de la UniCredit, care au ajuns astfel să deţină peste 95% din acţiuni.

    Una dintre cele mai mari bănci din România îşi schimbă numele. Cum se va numi

     

  • Media Galaxy investeşte jumătate de milion de euro în reamenajarea magazinului său din centrul comercial Felicia Iaşi

    Media Galaxy investeşte 500.000 de euro în magazinul din centrul comercial Felicia din Iaşi. Noul magazin se va redeschide pe data de 3 iulie şi va prezenta un  concept de reamenajare caracterizat de spaţii de demo generoase şi un design avangardist.

    Reamenajarea show room-ului este un proiect de anvergură, fiind cea mai mare investiţie din partea de nord-est a ţării, pe care retailerul electro-IT o realizează. Media Galaxy Felicia Iaşi va găzdui pe o suprafaţă de 2000 de metri pătraţi de spaţii de demo şi peste 15.000 de produse.

    Pentru acest proiect, în care compania a investit peste jumătate de milion de euro, reamenajarea a durat peste 2 săptămâni. Importanţa redesenării spaţiului este una strategică, având în vedere că show room-ul din zona comercială Felicia este magazinul cu cel mai mare trafic din portofoliul companiei din zona Moldovei, cu o valoare a achiziţiilor şi cu o cifră de afaceri de peste 700.000 de euro pe lună.

    Pentru a marca acest eveniment, Media Galaxy a lansat o ofertă dedicată ce va include smartphone-uri de la 99 de lei, televizoare LED TV Smart de la 1199 de lei, laptop-uri de la 599 de lei sau tablete de la 179 de lei. Reduceri semnificative vor fi şi la electrocasnicele mici, de până la 70%, dar şi la aragazuri, aparate frigorifice şi maşini de spălat. Oferta este valabilă în limita stocurilor disponibile, în perioada 3-6 iulie, şi se supune unor termeni şi condiţii.

    Primul magazin Media Galaxy a fost deschis în anul 2004 în Bucureşti. Astăzi, reţeaua este prezentă în marile oraşe din România: Bucureşti, Arad, Braşov, Constanţa, Cluj-Napoca, Iaşi, Piteşti, Suceava, Târgu Mureş, Timişoara şi, începând de anul trecut, Craiova.

     

  • Compania care vrea să detroneze imperiul Nike. Afacerile cresc cu 15% pe an

    Compania trece momentan printr-o campanie de repoziţionare pe piaţă, odată cu expansiunea sa pe piaţa globală, acest lucru fiind cea mai importantă acţiune de marketing creată în secolul său de existenţă.

    Noua campanie New Balance, ce va fi lansată miercuri, având  o poziţionare oarecum tehnică, va avea ca slogan „Always in Beta” („Întotdeauna în Beta” – n.red.). De asemenea, firma se defineşte ca fiind o alegere de top a atleţilor de performanţă, una dintre primele reclame înfăţişând 17 dintre atleţii sponsorizaţi de companie.

    „Este un mare efort să ne poziţionăm ca adversari în faţa celui mai important brand pe segmentul de încălţăminte, haine şi accesorii sportive” spune CEO-ul  New Balance.

    Strategia campaniei este creată de agenţia de publicitate Arnold Worldwide, a cărei manager declară pentru Adweek: „New Balance a vrut să resetăm vechea sa imagine. Ei au fost dintotdeauna acel tip de brand care s-a ferit de parteneriate şi aprobări, dar acum că au crescut din ce în ce mai mult, s-au gândit să devină un jucător real al acestei categorii, în spaţiul actual.”

    Under Armour, care a avut în 2014 o cifră de afaceri de 3,08 milioane de dolari, a fost considerat cea mai mare ameninţare la adresa companiei Nike. Cu un venit de 3,3 milioane de dolari în anul precedent şi o estimare de 4 milioane în acest an, New Balance devine însă principalul concurent. Diferenţa dintre cele două este însă una foarte mare, Nike având în 2014 o cifră de afaceri de 27,8 milioane de dolari.

    New Balance se bazează totuşi pe ritmul său rapid de creştere, care în ultimii cinci ani a fost în medie de 15%, faţă de Nike, ce a avut doar 10% în aceeaşi perioadă.

  • A construit de la zero un grup de firme cu 300 de angajaţi, birou la Londra şi cifră de afaceri de 4,5 milioane de euro

    Antreprenorul clujean Cătălin Chiş conduce grupul de firme Active Power Solutions, cu activităţi în domeniul tehnologiei. A ales în urmă cu 15 ani calea antreprenoriatului, o aventură care nu a fost deloc uşoară

    „În cel mai pesimist caz, creşterea cifrei de afaceri pentru anul în curs se plasează la 10-20%, în tandem cu angajarea a circa 30 de oameni. Varianta optimistă vizează să dublăm cifra de afaceri şi să creştem cu 25% numărul de angajaţi (încă 75 de persoane). Deocamdată suntem pe varianta pesimistă, am crescut cu circa 15% în prima parte a anului“, spune Cătălin Chiş. Active Power Solutions are acum circa 300 de angajaţi, iar dezvoltarea grupului a avut o serie de momente cheie.

    Absolvent al Facultăţii de Calculatoare de la Cluj (1999), clujeanul a lucrat vreme de doi ani şi jumătate în trei firme, parcurgând mai multe poziţii şi funcţii, de la agent de vânzări la director tehnic, programator, project manager. Ideea antreprenoriatului s-a înfiripat în 2000, la întoarcerea din SUA, povesteşte Cătălin Chiş, director executiv al Active Power Solutions.

    „Am început firma fără să ştiu de unde să o apuc, ştiam doar cam ce vreau să fac, adică într-o formă sau alta acelaşi lucru care îl făceam şi ca angajat, să creez soft, să dezvolt soluţii pentru client, de la ERP şi CRM până la aplicaţii complexe în domeniul financiar.“ Primii clienţi au fost fondatorii unuia dintre cele mai importante birouri de arhitectură din Transilvania şi aşa a început să se dezvolte, întâmpinând însă diverse piedici.

    Finalul lui 2008 l-a prins cu investiţii de sute de mii de dolari, pentru că schimbase flota auto, sediile, toată infrastructura IT, iar 2009 a fost un an de schimbări, mai cu seamă la nivel de management. „A fost un an de calvar, mă gândeam că pot să pierd tot. Aveam mai multe proiecte începute dar niciunul matur, ca să se poată susţine, motiv pentru care trebuia să le susţin pe toate din activitatea curentă, or veniturile se degradau.“ Una dintre firmele grupului dezvoltat de clujean, Life is Hard, a intrat în topul Deloitte CE Technology Fast 50, clasament care a adus anul trecut România pe locul 3 în clasamentul celor mai dinamice ţări din regiune şi pe poziţia 362 în Top Deloitte Fast 500 EMEA (include Europa, Orientul Mijlociu şi Africa). Clujeanul a cumpărat anul trecut o altă firmă românească, Barandi, care are şi un birou la Londra.

    Peste 10 ani se vede tot în România, făcând business, „dar din când în când evadând într-un peisaj personal pitoresc pe care mi l-am proiect şi mi-aş dori ca măcar unul dintre proiecte să ajut cât mai mulţi antreprenori să aibă succes“. 

  • A început compania pe vremea studenţiei, iar anul acesta ar putea avea o cifră de afaceri de 5 milioane de lei

    Anul trecut cifra de afaceri a crescut de aproape trei ori faţă de 2012, iar anul acesta ar putea ajunge la pragul de 5 milioane de lei. Creşterile se bazează pe activităţile de nişă pe care mizează tânărul antreprenor.

    Miezul afacerii este Freya, un soft, o soluţie destinată în principal spaţiilor din domeniul horeca, fie ele restaurante, baruri, pizzerii sau cluburi. Lansată în urmă cu aproape opt ani, soluţia a fost cumpărată până acum de mai mult de 2.000 de clienţi şi reprezintă circa 40% din cifra de afaceri a Soft Tehnica, fimă înfiinţat-o în 2004. 20% din cifra de afaceri revine soluţiilor pentru administraţia publică, iar restul (20%) reprezintă soluţii pentru afaceri, din diverse domenii. În general, marja de profitabilitate a afacerii este de 20%, iar antreprenorul spune că, „exceptând câteva cheltuieli pe care le-am făcut în interes personal, absolut toţi banii au fost reinvestiţi“.

    Anul trecut firma a ajuns la o cifră de afaceri de 3,5 milioane de lei, iar antreprenorul spune că n-a crescut spectaculos, dacă se raportează la durata de viaţă a firmei. „În general am mers pe o creştere extrem de naturală, nu am apăsat pedala vânzărilor fără a fi foarte siguri că tehnic suntem foarte bine puşi la punct şi că suportul tehnic are în spate departamentul de dezvoltare care să poată face faţă cerinţelor noi.“

    Cea mai spectaculoasă creştere a cifrei de afaceri este cea din 2014, când firma a ajuns la 3,5 milioane de lei, de aproape trei ori mai mult decât în 2012 (1,2 milioane de lei). Unul dintre motoarele de creştere au fost finanţările pe fonduri europene primite deopotrivă de clienţi dar şi de Soft Tehnica.

    Iulian Popescu spune că firma este împlinirea unui vis mai vechi, din vremea liceului, deşi la acea vreme nici măcar nu era pasionat de calcularoare. „Probabil că spiritul antreprenorial s-a instalat mai bine şi sesizez la orice pas oportunităţi, în general în domeniul serviciilor, microproducţie. Sunt interesat şi de incubatoarele de afaceri, aş vrea să administrez unul“, conchide Popescu. 

  • Cresc amenzile auto de la 1 iulie. Cât vor plăti şoferii care încalcă regulile de circulaţie

    Şoferii care încalcă regulile de circulaţie plătesc amenzi mai mari din 1 iulie, când se majorează salariul minim brut pe ţară la 1.050 de lei.

    Astfel, odată cu majorarea salariului minim brut pe ţară va creşte şi punctul de amendă.

    CU CAT CRESC AMENZILE AUTO DUPĂ MAJORAREA SALARIULUI MINIM BRUT

  • Robotizarea uzinei Dacia Mioveni, la 15 ani de la preluarea de către Renault

    Pe platforma uzinei Dacia lucrează peste 17.000 de angajaţi, dintre care 14.000 ţin direct de activitatea Automobile Dacia şi de producţia de maşini, iar orice zi de muncă şi orice schimb de tură încep cu o avalanşă de angajaţi care vin la muncă.

    Din 2013, odată cu lansarea noii generaţii de Logan şi Sandero, pe lângă toţi aceşti angajaţi îşi fac loc tot mai mulţi roboţi. Faţă de anul 2004, când a intrat în producţie prima generaţie a Logan şi când era un singur robot în uzină, cel care aplica masticul pentru lunetă şi parbriz, acum aceştia se regăsesc în toate secţiile uzinei.

    Cea mai avansată secţie a uzinei este uzina de motoare, acolo unde, pe lângă clasicele propulsoarepe benzină de 1,4 şi 1,6 litri cu opt valve produse acum numai pentru export (deoarece nu mai echipează modelele Dacia livrate în UE), se produce şi motorul TCe 0,9 litri pe benzină de 90 CP, acesta fiind produs exclusiv în România.

    Hala de producţie arată acum „de înaltă tehnologie“, dar este acelaşi loc unde înainte erau produse transmisiile pentru vechile Dacii 1310, celebrele Berline, îşi aminteşte Emil Corbu, şeful departamentului motoare, care are o vechime de mai bine de două decenii în cadrul uzinei Dacia. Acum, în hală se produc anual 450.000 de motoare 0,9 TCe, faţă de 350.000 de unităţi la început, în 2012.

    Adevărata transformare este vizibilă însă la presaj, unde angajaţii stau aproape de prese de zeci şi sute de tone şi unde tabla adusă de la Kosice din Slovacia, de la US Steel, este transformată în elemente de caroserie. Tablă mai vine şi de la Galaţi, însă doar cea utilizată la interior, precizează Florin Şerbănescu, şeful adjunct al departamentui de presaj. În total, secţia ocupă 50.500 mp, din care 30.500 mp (mai bine de trei hectare) sunt destinaţi producţiei, iar 13.500 mp depozitării. În hala de presaj a fost instalată, din 2013, o linie TGSE complet automatizată în urma unei investiţii de 24 milioane de euro, care produce elemente de caroserie alături de cei 1.330 de angajaţi, din care 93% sunt operatori.

    Renault a demarat procesul de modernizare şi de robotizare a liniei de producţie pentru a reduce costurile şi a început cu secţia de presaj, unde sunt create din tablă elementele de caroserie şi unde gradul de automatizare este programat a creşte de la 10% anul trecut, când a fost instalată prima presă automată, la 30% anul viitor când va fi finalizat procesul actual.

    „Secţia presaj este una care trebuie modernizată. Noi am început să automatizăm părţi din linia de presaj,  pe posturi grele din punct de vedere ergonomic şi care generau accidente, unde se lucra cu piese mari“, a explicat Cornel Olendraru, directorul uzinei Vehicule din cadrul Automobile Dacia, care are în subordine peste 7.000 de angajaţi împărţiţi între presaj, caroserie, vopsitorie şi asamblare vehicule. Faptul că angajaţii lucrează cu componente mari de tablă poate genera accidente de muncă şi implicit costuri mai mari pentru companie. De asemenea, şi secţia caroserie va fi modernizată atât prin instalarea de roboţi, cât şi prin optimizarea fluxurilor de producţie.