BusinessMagazin

Tag: crestere

  • STUDIU: Cei mai bogaţi oameni, 1% din populaţia lumii, deţin aproape 40% din avuţia mondială

     Avuţia aflată în proprietate privată a crescut anul trecut la nivel global cu 7,8%, la 135.000 de miliarde de dolari, arată studiul, citat de CNBC.

    Cei mai bogaţi, însemnând 1% din total, deţin împreună 52.800 miliarde de dolari, în timp ce persoanele cu active de peste 5 milioane de dolari controlează aproape un sfert din avuţia mondială.

    Această concentrare se va accentua şi mai mult în anii următori, întrucât avuţia bogaţilor creşte mai rapid decât totalul la nivel global.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Companie românească de comunicare intră pe piaţa din Serbia

    Elance a intrat în portofoliul SmartPoint în ianuarie 2013, după un pitch organizat pe piaţa românească în ultimul trimestru din 2012. Campania de comunicare pentru creşterea numărului de companii şi de freelanceri din România înscrişi pe platforma Elance, care a început în luna ianuarie, a avut un impact important în evoluţia numărului de nou înregistraţi, atât freelanceri, cât şi companii. În primele trei săptămâni după începerea campaniei, aproximativ 6.600 de freelanceri români s-au înscris pe platformă, atingând nivelul total de înscrieri realizat pe tot parcursul anului 2012. În primul trimestru din acest an, pe platforma online figurau aproximativ 25.500 de freelanceri români. Media lunara a înscrierilor realizate în intervalul ianuarie – martie 2013 s-a ridicat la 3.390 faţă de 520 în ultimele trei trimestre din 2012. Numărul companiilor din România care caută freelanceri pentru proiectele în derulare a crescut în martie acest an cu 280% faţă de martie 2013.Pe baza rezultatelor obţinute în România, Elance a decis extinderea colaborării cu SmartPoint şi pe piaţa din Serbia.

     

  • Şomajul din zona euro a atins un nivel record în aprilie, de 12,2%

     Analiştii consultaţi de Bloomberg au anticipat nivelul şomajului anunţat vineri de Eurostat.

    La nivelul Uniunii Europene, şomajul s-a menţinut în aprilie la 11%, după ce rata pentru luna martie, anunţată anterior de Eurostat la 10,9%, a fost revizuită la 11%.

    “Ne aflăm într-o cursă contracronometru şi în prea multe ţări, prea mulţi oameni fără loc de muncă, în special tineri, ne aduc aminte că această luptă nu a fost câştigată şi sunt necesare noi eforturi”, a declarat săptămâna aceasta preşedintele UE, Herman Van Rompuy. Rompuy intenţioneză să prezinte propuneri, la un summit din luna iunie al liderilor UE, pentru susţinerea înfiinţării de locuri de muncă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CNADNR: Reducerea salariilor va afecta doar eşalonul superior. Muncitorii vor avea o creştere de 5%

     “Reducerea salariilor angajaţilor CNADNR SA va afecta doar personalul TESA, cu procentul mediu de 15% generat de reducerea fondului de salarii în anul 2013. Personalul muncitor nu va fi afectat de această reducere, prin negocierea Contractului Colectiv de Muncă pe anul 2013 convenindu-se o creştere cu 5% a salariilor acestora”, se arată într-un comunicat CNADNR.

    Confederaţia Sindicală “Cartel Alfa” a anunţat joi că lucrătorii din CNADNR vor să declanşeze o grevă japoneză, începând de luni, reclamând o intenţie de reducere a salariilor, ce ar fi fost anunţată de conducerea companiei.

    Sindicatul Naţional Profesional al Drumarilor din România, care este membru al Confederaţiei Naţionale Sindicale “Cartel Alfa” şi reprezintă interesele a peste 1.700 de salariaţi din CNADNR, anunţă proteste faţă de o intenţie de reducere a salariilor angajaţilor şi faţă de “presiunile care se exercită individual asupra salariaţilor”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât ar trebui să încaseze şefii Smithfield Foods după preluarea de către o companie din China

     Smithfield s-a aflat sub presiune din partea celui mai mare acţionar din cauza rezultatelor mai slabe decât ale competitorilor Hormel Foods Corp. şi Tyson Foods, potrivit Bloomberg. Continental Grain, cu o participaţie de 6,8% la Smithfield, a cerut chiar numirea unei noi conduceri şi divizarea companiei în trei afaceri separate, întrucât avansul preţurilor la furaje face neprofitabilă divizia de creştere a porcinelor.

    Suma toală pe care ar urma să o încaseze şefii Smithfield este bazată pe pachetele de acţiuni şi opţiunile de achiziţie de noi titluri ale primilor cinci directori ai companiei, arată calcule ale Bloomberg.

    Directorul general, C. Larry Pope, deţine acţiuni evaluate la 25,4 milioane de dolari, la preţul de 34 de dolari pe titlu oferit de Smithfield, arată documente transmise bursei din SUA în mai.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Războiul gazelor de şist: între profiturile de miliarde de euro şi oamenii cu benzen în sânge

    MEMORABILĂ ESTE EXPRIMAREA FOSTULUI ŞI ACTUALULUI MINISTRU AL ECONOMIEI, Varujan Vosganian, din 2006: „Anul 2007 este anul energiei”. Ei bine, nu prea a fost. Şi nici ceilalţi ani care au urmat, pentru că niciunul dintre marile proiecte anunţate nu s-a concretizat. Dar România are, în continuare, potenţial. Acum, vedeta potenţială este gazul de şist. Pe care însă premierul Victor Ponta spune că îl lasă unui „guvern mai înţelept” decât al lui să-l scoată din adâncuri şi să-l ofere naţiunii. Asta dacă nu cumva e doar pasărea răspunderii.

    La începutul acestei luni am avut ocazia să merg în SUA, într-o deplasare al cărei scop a fost documentarea direct de la sursă în privinţa producţiei gazelor de şist. Am văzut şi punctul de vedere al guvernului american şi părerea organizaţiilor care cer nu neapărat interzicerea exploatării acestor resurse, ci efectuarea ei într-un mod mai atent cu mediul şi cu nevoile cetăţenilor. Am stat de vorbă şi cu oameni simpli, a căror viaţă este direct influenţată de această industrie. Acest text nu are cum să-şi propună să dea verdicte, ci doar să pună faţă în faţă beneficiile şi efectele neplăcute ale acestei industrii care „este aici şi va rămâne aici pentru decenii”.

    Subiectul gazelor de şist este relativ nou pentru România, deşi sunt specialişti care susţin că n-ar trebui să ne mirăm prea tare, întrucât Romgaz sau Petrom fac asta de mult timp. La fel ca în alte cazuri, România, sau cel puţin o mare parte a cetăţenilor săi, a aflat de gazele de şist de la străini. Mai exact, de la compania americană Chevron, care anunţa, în 2011, că este interesată de afaceri în România şi Polonia în domeniul gazelor de şist.

    Potrivit socotelilor de atunci ale americanilor de la Chevron, explorarea acestor resurse trebuia să înceapă în 2012. Perspectiva sau fie şi numai posibilitatea ca România, odată descoperite rezerve de gaze de şist, să reducă sau chiar să elimine nevoia de a importa gaze naturale din Rusia, la preţuri nu tocmai prietenoase, a picat la ţanc pentru un guvern care se pregătea deja pentru alegerile din 2012 şi care nu stătea tocmai bine în sondaje. Mai ales că românii vibrează într-un mod special la orice are legătură nu neapărat cu gazele (foarte mulţi nici măcar nu sunt racordaţi la conducte), ci cu Rusia. Potrivit Ziarului Financiar, factura energetică pe care România o achită ruşilor de la Gazprom an de an se ridică la peste un miliard de dolari. În ultimii opt ani, firmele din România au plătit intermediarilor care aduc gazele ruseşti, WIEE şi Imex Oil, peste zece miliarde de dolari.

    CU MAXIMĂ RESPONSABILITATE. Ideea explorării şi exploatării gazelor de şist a fost privită diferit de decidenţii politici din România. Guvernul s-a arătat dispus să permită Chevron să facă prospecţiunile necesare pentru a găsi un răspuns la întrebarea dacă România are sau nu astfel de rezerve. În martie 2011, în prima sa referire publică la gazele de şist, preşedintele Traian Băsescu, la acea dată încă jucător activ pe toate fronturile, şi-a exprimat în Parlament, în felul propriu, opinia depre subiect: „Se manifestă interese ca România să devină tot mai dependentă energetic„.

    Scurt, impersonal şi cu suficientă doză de mister, ca-n filmele de spionaj. „Eu vă cer să priviţi cu maximă responsabilitate nevoia României de a-şi creşte consistent capacitatea de a produce energie atât nucleară, energie din Marea Neagră, cât şi energie din gaze de şist, dacă într-adevăr avem resurse„, a spus atunci preşedintele. Desigur, ca la orice proiect de amploare, nu au lipsit disputele, cu culorile locale aferente. Acuzaţii, mitinguri, intervenţii clericale. PSD, pe atunci în opoziţie, a criticat ideea explorării şi exploatării gazelor de şist. La schimb, premierul vremii, Mihai Răzvan Ungureanu, acuza guvernul PSD că a acordat concesiunea perimetrului din Bârlad fără consultare publică, în 2004. Chevron deţine în România un perimetru de explorare/exploatare la Bârlad, cumpărat în toamna anului 2010 de la firma Regal Petroleum, cu 25 milioane dolari, fără taxe, şi alte trei acorduri petroliere la malul mării, în Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti, care au intrat în vigoare în martie anul trecut. Anexele aferente celor trei acorduri au fost clasificate.

  • O familie de români consumă de opt ori mai multă energie decât europenii

    România este a treia cea mai energo-intensivă economie din UE, cu o intensitate energetică de 2,5 ori mai mare decât media UE. Este, de asemenea, a treia economie din UE cu nivelul cel mai ridicat de emisii de carbon. Documentul mai arată că integrarea pieţelor energiei electrice şi gazelor naturale pe pieţele UE este, în continuare, incompletă şi nu au fost încă realizate interconexiunile transfrontaliere ale reţelelor de gaze.

    Analiza confirmă faptul că în România, concurenţa şi eficienţa sunt reduse în sectoarele cu cele mai mari emisii de carbon – energia şi transporturile. ”Lipsa de eficienţă şi cadrul de guvernanţă lipsit de transparenţă al întreprinderilor deţinute de stat în aceste sectoare reprezintă o provocare importantă”, se arată în document.

    ”Ceea ce nu au înţeles Guvernele României în ultimii 10 ani este tocmai faptul că puterea economică a unui stat nu se măsoară în consumul de energie. Dimpotrivă, tocmai faptul că avem un potenţial atât de mare de eficienţă energetică ar trebui să devină prioritar în politicile energetice naţionale, în loc să ne grăbim să adoptăm tehnici atât de controversate precum fracturarea hidraulică pentru exploatarea gazelor de şist, ce ne-ar asigura, teoretic, mult clamata independenţă energetică”, a declarat Ioana Ciută, director executiv al Fundaţiei TERRA Mileniul III.

    Una dintre recomandările făcute României de experţii Comisiei Europene (CE) este promovarea concurenţei şi eficienţei în industriile de reţea, prin asigurarea independenţei şi a capacităţii de acţiune a autorităţilor naţionale de reglementare. De asemenea, se recomandă continuarea reformei guvernanţei corporative în cadrul companiilor de stat din sectoarele energiei şi transporturilor.

    Ca să reducă pierderile şi să devină competitivă, România trebuie să adopte un plan cuprinzător şi pe termen lung în domeniul transporturilor, să dereglementeze preţurile la gaze şi la electricitate şi să îmbunătăţească eficienţa energetică. Totodată, ţara noastră trebuie să îmbunătăţească integrarea transfrontalieră a reţelelor energetice şi să accelereze punerea în aplicare a proiectelor de interconectare a reţelelor de gaze.

     

  • Investigaţie Consiliul Concurenţei: Comisioanele interbancare aplicate în România la carduri, printre cele mai mari din Europa

     Astfel, în România, comisionul interbancar în sistemele VISA şi MasterCard este de 1% şi respectiv 1,2%, în timp ce în ţări ca Belgia, Franţa, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia sau Marea Britanie nivelul comisionului nu depăşeşte 0,8% (pentru cardurile de debit cu chip).

    Declanşată de Consiliul Concurenţei în 2011, investigaţia sectorială pe piaţa serviciilor de plăţi bancare a urmărit patru direcţii principale: modul de determinare a comisioanelor interbancare pe piaţa cardurilor de plată; modul de determinare a nivelului comisioanelor şi taxelor plătite de comercianţi către banca acceptantă (care deţine POS-ul aflat la comerciant) pentru serviciile prestate în cazul tranzacţiilor cu carduri; profitabilitatea sectorului cardurilor de plată şi gradul de concentrare a pieţei serviciilor de plată cu carduri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MOL România a deschis un nou depozit de produse petroliere la Giurgiu

    “România este inclusă în strategia de dezvoltare pe termen lung a Grupului MOL, iar deschiderea terminalului de produse petroliere de la Giurgiu reprezintă un pas important în acest sens. Alături de extinderea şi modernizarea reţelei de benzinării, optimizarea lanţului logistic este o direcţie importantă de creştere a eficienţei atât pe plan local, cât şi la nivelul Grupului MOL”, a declarat Kinga Daradics, Country Chairman MOL România.

    Terminalul de la Giurgiu este amplasat în Zona Liberă, pe un teren cu suprafaţa totală de aproape 15.000 de metri pătraţi, iar depozitul are acces direct la transportul fluvial. Prima fază a proiectului, inaugurată astăzi, prevede stocarea şi comercializarea de motorină.
    Terminalul este dotat cu un sistem computerizat de încărcare a autocisternelor şi cu tehnologie automatizată de aditivare. întrucât funcţionarea depozitului este automatizată, necesitatea implicării umane în procesele tehnologice legate de aprovizionarea cu produsele rafinăriilor Grupului MOL este minimă. în faza a doua, va fi finalizată construcţia tuturor rezervoarelor depozitului, care va avea  o capacitate totală utilă de 7.000 de metri cubi.

    “Această investiţie răspunde necesităţilor reţelei de distribuţie în creştere a MOL România, care înregistrează volume de vânzări mai mari de la an la an. De asemenea, clienţii şi partenerii noştri beneficiază de produsele de înaltă calitate furnizate de rafinăriile Grupului MOL”, a adăugat Kinga Daradics.

    Grupul MOL este o companie cu sediul central în Budapesta, Ungaria. Are operaţiuni în peste 40 de ţări şi aproximativ 31.000 de angajaţi în întreaga lume. Grupul controlează cinci rafinării şi două unităţi petrochimice, în Ungaria, Slovacia, Croaţia şi Italia. Compania deţine, de asemenea, o reţea de peste 1.700 de beninării în Europa Centrală şi de Sud-Est, în 11 ţări.

    Grupul operează o reţea de conducte de gaze naturale de înaltă presiune de peste 5.800 km în Ungaria. MOL activează şi în comercializarea şi distribuţia de gaze naturale la nivel regional. în România, MOL deţine 137 de bezinării şi înregistrează performanţe pozitive şi pe segmentele de vânzări destinate companiilor, prin intermediul cardurilor de carburanţi şi soluţiilor en gros. Compania a semnat acorduri de concesiune cu Agentia Naţională pentru Resurse Minerale pentru 3 perimetre din vestul României, dintre care unul a fost ratificat de către toate autorităţile competente.

  • Investigaţie Consiliul Concurenţei: Comisioanele interbancare aplicate în România la carduri, cele mai mari din Europa

     Astfel, în România, comisionul interbancar în sistemele VISA şi MasterCard este de 1% şi respectiv 1,2%, în timp ce în ţări ca Belgia, Franţa, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia sau Marea Britanie nivelul comisionului nu depăşeşte 0,8% (pentru cardurile de debit cu chip).

    Declanşată de Consiliul Concurenţei în 2011, investigaţia sectorială pe piaţa serviciilor de plăţi bancare a urmărit patru direcţii principale: modul de determinare a comisioanelor interbancare pe piaţa cardurilor de plată; modul de determinare a nivelului comisioanelor şi taxelor plătite de comercianţi către banca acceptantă (care deţine POS-ul aflat la comerciant) pentru serviciile prestate în cazul tranzacţiilor cu carduri; profitabilitatea sectorului cardurilor de plată şi gradul de concentrare a pieţei serviciilor de plată cu carduri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro