“Aş construi un buget pe creştere economică zero, cu un deficit de 3% din PIB pe ESA (care cuprinde şi pierderile companiilor de stat), cu pensiile şi salariile îngheţate la nivelul anului 2012. Aş aloca 80% din cheltuielile de capital pentru primul semestru, ca să compensez reducerea de consum privat, iar, în cazul în care am creştere economică, toată diferenţa s-o aloc pentru susţinerea grupurilor defavorizate ţintă. Dacă am 100 -200 de milioane de euro în plus, aş da bani unor diferite grupuri ţintă, cu sume diferite, iar depăşirea deficitului s-ar face numai pe cheltuieli de capital legate de o absorbţie mai bună decât am bugetat din fonduri europene”, a spus Vlădescu. Fostul ministru crede că astfel de deficite vor primi finanţare de pe pieţe, opinând că soldul negativ poate urca chiar la 3,5% sau 3,8% din PIB. “Dacă va fi un deficit legat de cheltuieli de capital pentru cofinanţarea proiectelor din fonduri UE , Comsia Europeană va accepta depăşirea pragului. Anul viitor tot focusul din UE se va muta de la ajustare fiscală spre creştere economică”, a continuat Vlădescu.
Tag: crestere
-
Isărescu: Doar tăind cheltuieli bugetare, s-ar putea să fim loviţi de alte si alte disfuncţionalităţi
“Eu cred că, în 2012, ţara se va putea angaja pe două fronturi: unul pentru însănătoşirea în continuare a bugetului si al doilea pentru consolidarea creşterii economice. Altfel, doar tăind cheltuieli bugetare, s-ar putea să fim loviţi de alte si alte disfuncţionalităţi”, a spus Isărescu, în discursul rostit cu ocazia primirii emblemei “Onoarea militară”, care i-a fost decernată de către ministrul apărării, Gabriel Oprea.
“În această importantă bătălie, societatea românească se poate baza pe stabilitatea asigurată de armata română si pe stabilitatea financiară pentru care muncim noi, cei de la Banca Naţională”, a adăugat Isărescu.
Banca Naţională, potrivit legilor ţării, poartă o mare răspundere pentru asigurarea stabilităţii financiare, reaminteşte guvernatorul. “Şi noi, cei de la Banca Naţională, vă putem raporta astăzi – ca să folosesc limbajul militar – că deşi România nu a fost ocolită de criza economică globală, am reuşit să apărăm ţara de criza financiară.”
Emblema “Onoarea militară” reprezintă cea mai înaltă distincţie militară onorifică din sistemul de distincţii şi însemne militare.
-
Pesimism marca EIU: Economia zona euro va scădea la anul cu 0,3%
Prognoza lor vede o creştere a PIB global, calculat la paritatea puterii de cumpărare, de 3,3% în 2012, faţă de 3,7% cât ar urma să fie în 2011. Pentru zona euro, văzută ca epicentru al riscurilor economice globale, EIU anticipează o scădere a PIB cu 0,3% în 2012, comparativ cu estimarea precedentă privind o creştere cu 0,8%, urmând ca 2013 să consemneze doar o redresare anemică.
Ca efect al crizei din Europa, EIU estimează o creştere economică de 1,3% pentru SUA, sub cea a Japoniei (2,3%), iar estimările de creştere pentru cele mai multe pieţe emergente au fost reduse şi ele în consecinţă. Pentru Europa de Est, EIU prevede o creştere de 3,3%.
“Criza care afectează moneda unică europeană rămâne în epicentrul riscului economic global. Considerăm că decidenţii vor reuşi să asigure supravieţuirea zonei euro, însă criza îşi arată din ce în ce mai mult efectele atât asupra sectorului financiar, cât şi asupra economiei reale”, apreciază analiştii EIU. “Băncile europene rămân sub o presiune accentuată, din cauza temerilor legate de expunerea lor pe obligaţiuni suverane potenţial neperformante. Pieţele financiare globale transmit această incertitudine – alături de îndoieli în legătură cu viabilitatea monedei unice – către restul lumii.”
-
Autorităţile: De la o lună la alta a crescut costul împrumuturilor statului. Investitorii cer dobânzi prea mari
“Prognozele de creştere economică din UE sunt toate revizuite în scădere. Creşterea economică la nivelul UE pentru acest an a fost revizuită de la 1,8 la 1,7 şi de la 2,1 la 1,4 pentru 2012. Deci, se pare că renii lui Moş Crăciun nu aduc în sanie veşti foarte bune pentru întreagă Europă. Această revizuire nu este o veste bună nici pentru România, care va fi obligată să îşi revizuiască prognoza de creştere economică”, a precizat premierul.
În primăvară, Guvernul convenise cu Comisia Europeană o prognoză de 3,5-4%, pentru 2012, în baza căreia a fost conceput bugetul de stat, însă în această lună prognoza va fi revizuită. “Asta trebuie să ne aducă cu picioarele pe pământ şi din perspectiva altor indicatori macroeconomici: deficit bugetar, finanţare, pentru că lumea se schimbă într-o manieră radicală. Banii nu mai sunt uşor de găsit pe piaţă pentru a putea să îţi finanţezi deficitele, deficitele se vor finanţa la costuri tot mai scumpe şi orice procent de deficit înseamnă un ban în plus cheltuit din buzunarele românilor, la costuri mult mai mari decât până acum”, a comentat Boc.
De aceea, România va trebui în 2012 “să rămână extrem de prudentă, să îşi facă un buget echilibrat, să împrumute cât mai puţin şi să investească toţi banii pe care îi are cu putinţă în locuri de muncă, în dezvoltare, în infrastructură, pentru că ele vor genera, pe termen mediu şi lung, creştere economică”, a mai spus premierul.
Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, a declarat vineri agenţiei Reuters că investitorii în titlurile emise de statul român cer dobânzi prea mari raportat la situaţia ameliorată a fundamentelor economice şi la faptul că inflaţia a scăzut puternic. “Încercăm să consolidăm nivelul dobânzii la anumite niveluri. Interesul nostru este să ne împrumutăm, dar nu la orice cost”, a spus Drăgoi.
Ministerul Finanţelor a respins de mai multe ori în ultimele luni ofertele băncilor la licitaţiile de titluri de stat, astfel încât din august până acum a împrumutat numai 7,1 miliarde de lei, faţă de un plan iniţial de aproape 13 miliarde. Randamentul mediu pentru titlurile pe trei ani a crescut de la 7,09% la începutul lunii iulie la 7,49% la 20 octombrie.
“Eu înţeleg că băncile cer costuri mai mari din cauza contextului internaţional, dar pe de altă parte trebuie să ne uităm şi la fundamentele economice şi la inflaţia în scădere”, a afirmat Drăgoi.
De la începutul anului până acum, Finanţele s-au împrumutat cu puţin peste 42 de miliarde de lei, prin titluri şi obligaţiuni de stat pe piaţa internă. Cât priveşte piaţa externă, după ce a atras în iunie 1,5 miliarde de euro prin emisiunea de obligaţiuni, România va lansa o nouă emisiune de obligaţiuni, foarte probabil în dolari, la jumătatea lui noiembrie.
-
Motorina, aproape la fel de scumpă ca benzina. Petrom: Creşterea preţurilor este determinată de majorarea cererii
“Cererea de diesel a crescut şi preţurile sunt o reflectare a cererii şi ofertei. În România producem mai puţin decât este cererea. Este o tendinţă la nivel mondial (creşterea preţului motorinei – n.r.)”, a afirmat Gheorghe la lansarea de către Consiliul Investitorilor Străini a Cărţii Albe 2011. Mariana Gheorghe afirma în decembrie 2009 că pe termen mediu şi lung consumul de carburanţi va scădea, în condiţiile în care la nivel global, implicit în România, se înregistrează o supracapacitate de rafinare. Conform incont.ro, preţul motorinei la staţiile Petrom a crescut cu 12 bani. De exemplu, un litru de Euro Diesel 5 costă în prezent 5,51 de lei, iar sortimentul OMV Diesel poate fi cumpărat cu 5,69 de lei/litru. OMV Petrom, companie controlată de grupul austriac de petrol şi gaze OMV, are două rafinării, dintre care doar una funcţională, respectiv Petrobrazi Ploieşti.
-
Înmatriculările de autoturisme au scăzut în primele nouă luni cu peste 10%
Astfel, în luna septembrie au fost înmatriculate 6.875 autoturisme, cu 15 unităţi mai mult comparativ cu perioada similară din 2010. Dacia conduce în clasamentul celor mai vândute autoturisme, cu 1.937 unităţi înmatriculate în septembrie, cu 8% mai multe faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Marca autohtonă este urmată în clasament de Volkswagen şi Skoda, cu 748 unităţi (+14,4%) şi, respectiv, cu 648 unităţi (+13%). Incluzând vehiculele comerciale şi alte tipuri de autovehicule, înmatriculările din septembrie au totalizat 8.995 maşini noi, reprezentând o creştere de 7% faţă de aceeaşi lună a anului trecut .
-
Acţiunile europene au avut cea mai amplă creştere zilnică din ultimele 16 luni
Titlurile bancare au avut printre cele mai bune performanţe, iar indicele de profil STOXX Europe 600 a urcat cu 6,5%, continuând evoluţia pozitivă pentru a treia şedinţă consecutiv. De la începutul acestui an, acest indice a scăzut cu 30%. “Piaţa este în creştere puternică pentru că se pare că politicienii încep să ia lucrurile în serios şi pun la punct un plan coordonat”, a declarat David Coombs, manager de fonduri la compania Rathbone Brothers, care administrează active de 23,6 miliarde de dolari, transmite Reuters. El a adăugat că planul nu a fost stabilit, iar piaţa va reflecta incertitudinile.
-
România a înregistrat în iulie a doua creştere din UE a producţiei din sectorul construcţiilor
Cele mai puternice creşteri raportat la luna iunie au fost înregistrate în Slovenia (10,3%), România, Germania (3,2%) şi Polonia (1,2%).
La polul opus, Marea Britanie (-4,3%), Suedia (-3,1%), Portugalia (-2,8%) şi Cehia (-1,6%) au consemnat cele mai abrupte scăderi în serie lunară.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Ungaria va majora anul viitor TVA la 27%, cel mai ridicat nivel din UE
Ministrul Economiei, Gyorgy Matolcsy, a precizat, la prezentarea programului de ajustări fiscale, că guvernul a înaintat Parlamentului, cu anumite restricţii, planul privind rambursarea anticipată a creditelor în valută la un curs sub cel al pieţei, relatează portfolio.hu. Guvernul a menţinut obiectivul unei creşteri economice de 2% în 2012, dar la calcularea bugetului a fost luat în calcul un avans al PIB de 1,5%, pentru a ţine cont de factorii de risc. Ministrul Economiei se aşteaptă la o inflaţie medie anuală de 4,2%, peste cea de 3,4% anticipată anterior.
-
Numărul noilor cereri de şomaj din SUA a crescut neaşteptat în ultima săptămână
Principalii indici ai burselor americane au fost influenţaţi negativ de datele privind piaţa muncii în perioada de pretranzacţionare, înainte de deschiderea bursei. Aplicaţiile pentru ajutoare de şomaj au urcat la 414.000 în săptămâna încheiată pe 3 septembrie, după 412.000 de cereri în săptămâna anterioară, a anunţat, joi, Departamentul Muncii. Analiştii de pe Wall Street se aşteptau la un declin până la 405.000 de noi aplicaţii. Cu excepţia unei săptămâni la începutul lui august, numărul cererilor pentru şomaj s-a menţinut peste 400.000 din prima parte a lunii aprilie. Departamentul Muncii a afirmat că nu există un efect sesizabil asupra datelor al recentelor uragane şi furtuni care au afectat SUA.