BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Euro şi dolarul au reluat creşterea la cursul BNR de miercuri şi s-au apropiat din nou de maximele istorice

    Cursul de referinţă leu/euro anunţat marţi de BNR a scăzut uşor, la 4,5206 lei/euro, după patru şedinţe în care leul s-a depreciat cu peste 1,7% şi rata oficială de schimb a atins recoduri istorice pe fondul tensiunilor politice din România.

    Cotaţia de miercuri este cu 0,38 bani sub maximul istoric înregistrat luni, de 4,5275 lei/euro.

    Cursul de referinţă leu/dolar a urcat cu 1,67 bani, de la 3,6675 unităţi la 3,6842 unităţi. Nivelul maxim istoric, de 3,6848 lei/dolar, a fost atins luni.

    Totodată, paritatea oficială leu/franc elveţian a urcat cu 0,23 bani, de la 3,7640 lei/franc la 3,7663 lei/franc. Cursul leu/franc elveţian a fost luni la maximul ultimelor zece luni, de 3,7691 lei/franc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pâinea s-ar putea scumpi în următoarea lună

    El a afirmat că în ultima perioadă preţul grâului a crescut cu 20%, influenţat de evoluţia preţurilor pe piaţa internaţională şi de raportul cerere-ofertă de la nivel naţional.

    Potrivit lui Popescu, efectele scumpirii grâului s-ar putea regăsi în preţul pâinii în maximum o lună.

    Producătorii agricoli au un preţ mai mare decât în anii anteriori. Preţul este mai mare chiar cu 20-25% faţă de anul trecut, la recoltare”, a spus Popescu.

    El a arătat că efectele se văd deja în preţul făinii, care a început deja să crească.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţul energiei electrice creşte de la 1 iulie cu 5%

    Tarifele şi preţurile reglementate la energie nu au mai fost modificate de la 1 ianuarie 2010. Măsura de scumpire cu 5% a energiei pentru consumatorii casnici şi non-casnici este justificată, printre altele, de necesitatea corelării costurilor de producţie, transport şi distribuţie cu rata inflaţiei, care cumulat pentru 2010 şi 2011 a depăşit 13%, arată ANRE într-un comunicat. Totodată, decizia a vizat respectarea acordului preventiv dintre România şi FMI, care prevedea această majorare de la 1 iulie.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • ING a avut în primul trimestru un profit brut de 65 de milioane lei, în creştere cu 36%

    “Nici profilul, nici riscul de credit nu s-au îmbunătăţit pe ansamblul pieţei, deci avem rezultate îmbucurătoare”, a declarat directorul general al ING Bank România, Mişu Negriţoiu.
    Veniturile băncii au crescut cu 23%, la 199 milioane lei. Faţă de anul trecut, economiile şi depozitele au urcat cu 4%, la 10,66 miliarde lei, în timp ce creditele s-au majorat cu 15%, la 10,17 miliarde lei.
    Potrivit lui Negriţoiu, ING are o cotă medie de piaţă de aproximativ 5%, în condiţiile în care ponderea este de 4,49% în cazul creditelor şi 5,25% la depozite.

    “Există în continuare discuţia care este cota de piaţă care-ţi asigură o poziţie sustenabilă. Vrem să demonstrăm că asta e o cotă de piaţă suficientă. Asta nu înseamnă că ne oprim din creştere, din contră, ING se pregăteşte pe o perioadă post-criză. Credem în revenirea pieţei şi ne pregătim pentru această eventualitate”, a explicat Negriţoiu. (Mediafax)

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Germania ar putea lua în calcul măsuri de susţinere a creşterii economice a Greciei

    “Dacă grecii au o idee referitor la ce putem face, în plus, pentru a promova creşterea, putem discuta oricând şi ne putem gândi. Dar în final, problema este de a face Grecia din nou competitivă, permiţând economiei să crească şi deschizând din nou calea pieţelor financiare. În acest scop este nevoie ca reformele fundamentale convenite să fie implementate, altfel ţara nu are perspective”, a spus Schaeuble.

    Germania şi-a exprimat, vineri, susţinerea pentru un pact european “de creştere” cu scopul de a respinge criticile că insistenţa cu care promovează politica austerităţii a exacerbat problemele Greciei.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • România, cea mai abruptă creştere din UE la înmatriculările de maşini în primul trimestru.

    În luna martie, înregistrările de automobile noi au crescut în România cu 29%, de la 3.793 la 4.902 unităţi.

    Pe total piaţă, numărul înmatriculărilor de vehicule noi a urcat în martie cu 17,9%, la 6.871 de unităţi, potrivit datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV).

    Potrivit DRPCIV, cea mai populară marcă în martie a fost Dacia, cu 1.159 de autoturisme înregistrate, în urcare cu 31,7% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Compania românească este urmată în top de Ford (729 unităţi), Volkswagen (598), Skoda (419) şi Renault (248).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Livrările de PC-uri la nivel global au crescut neaşteptat în primul trimestru

    Livrările de PC-uri au avansat cu 1,9%, la 89 milioane de unităţi, faţă de aşteptările analiştilor privind un declin de 1,2%, potrivit firmei de cercetare Gartner. O altă firmă de cercetare, IDC, a raportat, de asemenea, o creştere neaşteptată în primele trei luni ale anului, transmite Bloomberg. Avansul pieţei sugerează că piaţa PC-urilor depăşeşte efectele crizei datoriilor din Europa şi deficitul de hard disk-uri, cauzat de inundaţiile de anul trecut din Thailand. Totuşi, aprovizionarea insuficientă cu hard disk-uri a crescut dificultate retailerilor în a derula promoţii agresive şi de a atrage cumpărătorii cu buget mai redus, potrivit Gartner.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Deşi mai reţinuţi din cauza crizei, românii îşi doresc în continuare o creştere a consumului

    Cifrele sunt concluziile unui studiu realizat de Cetelem, companie prezentă pe piaţa creditelor de consum din România, în parteneriat cu societatea de studii şi consultanţă BIPE.

    Studiul a fost realizat pe baza unei cercetări derulate în noiembrie-decembrie 2011 de Institutul de cercetare TNS Sofres, pe un eşantion reprezentativ format din persoane de peste 18 ani din Spania, Franţa, Italia, Portugalia, Germania, Marea Britanie, Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia, România şi Rusia.

    În acest an, consumatorii europeni rămân pesimişti, încrederea lor atingând un nivel minim istoric, de 3,8 puncte din 10 posibile.

    “Percepţia românilor asupra situaţiei lor materiale este în tonul mediei est-europenilor, 39% dintre cei chestionaţi declarându-se satisfăcuţi sau foarte satisfăcuţi de situaţia lor”, se spune într-un comunicat remis de Cetelem România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numărul superbogaţilor a urcat cu 29% în ultimii cinci ani. Averile lor ajung la 40.000 miliarde de dolari

    Până în 2016, numărul persoanelor cu avere mai mare de 100 milioane de dolari va creşte cu 37% la nivel mondial, la 83.000, estimează Knight Frank şi Citi Private Bank într-un raport prezentat miercuri.

    Numărul super-bogaţilor din America de Nord a crescut cu 6% în ultimii cinci ani, la 17.000, reprezentând un plus de 6% în 2011 faţă de 2010, şi ar trebui să urce cu încă 24% în următorii cinci ani, la 21.000.

    Totodată, în Europa de Vest, cifra a scăzut cu 7% din 2006, însă a crescut cu 8% pe ansamblul anului trecut, la 14.000, şi se estimează un avans de 7% până în 2016, la 15.000.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mariana Gheorghe, OMV Petrom: Sectorul energetic poate deveni principalul vector de creştere economică

    Cred că descoperirea din Marea Neagră este o veste îmbucurătoare pentru România. Această descoperire deschide un nou teritoriu. Am arătat că prin tehnologii, prin măsuri de dezvoltare, putem sp mai găsim ţiţei într-o ţară care produce petrol de o sută de ani. Ce am făcut în Marea Neagră este exploatare la mare adâncime, un teritoriu cu riscuri extraordinar de mari şi cu incertitudini ridicate. Forarea la mare adâncime este cu atât mai provocatoare cu cât până acum nu s-au făcut descoperiri în Marea Neagră.

    Provocarea din sectorul de rafinare este foarte mare. Cererea de ţiţei din Europa şi Turcia sunt previzionate a se reduce cu 20%. Rafinăria este în general un business regional, care acoperă cererea locală. Capacitate de rafinare de peste 100 de milioane de tone au fost închise în Europa. În România avem capacităţi de procesare de 18 milioane de tone pe an, dar cererea este de 9-10 milioane de tone pe an. Capacităţile de rafinare sunt mai mari decât cererea din România.

    Cred că energia este un potenţial de creştere pentru România, dar dacă ne uităm la avantajele sectorului, la prezenţa acţionariatului străin care are capacitatea să investească, cred că România are posibilitatea de a transforma acest sector în principalul vector de creştere economică.

    Investiţiile străine din România s-au prăbuşit din cauza scăderii apetitului pentru risc al investitorilor. Reformele structurale sunt foarte importante. Dacă există încredere că reformele sunt propice pentru dezvoltarea afacerilor, atunci vor veni şi investitorii. Noi facem investiţii de 1 miliard de euro pe an. Cinci companii ca noi ar putea dubla nivelul investiţiior făcute de stat.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro