Rachete ruseşti au lovit două oraşe din centrul Ucrainei, avariind infrastructura şi clădirile rezidenţiale, potrivit şefului regiunii Poltava.
Dmitri Lunin a declarat că o rachetă a vizat infrastructura din oraşul Poltava în cursul nopţii, în timp ce în Kremenciuk au avut loc “multe atacuri” sâmbătă dimineaţă.
Situat la est de Kiev, oraşul Poltava este capitala regiunii Poltava, iar Kremenchuk este unul dintre oraşele sale principale.
Sky News nu a reuşit să verifice oficial afirmaţiile.
Administraţia Volodimir Zelenski a anunţat, vineri, că refuză să confirme sau să nege comiterea de către Ucraina a unui atac cu rachete asupra unui depozit de carburant de pe teritoriul Rusiei.
Ministrul de Externe de la Kiev, Dmitro Kuleba, a declarat că el nu poate nici să confirme, nici să infirme producerea incidentului. “Eu sunt civil”, a declarat Dmitro Kuleba, în cursul unei vizite în Polonia, potrivit Agenţiei France-Presse şi postului de televiziune BBC News.
La rândul său, Oleksandr Motuzianik, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, a afirmat, conform agenţiei Reuters: “Ucraina efectuează în prezent o operaţiune defensivă împotriva agresiunii ruse pe teritoriul Ucrainei”.
“Acest lucru nu înseamnă că Ucraina este responsabilă de orice catastrofă de pe teritoriul Rusiei. Nu voi confirma, nici nu voi nega aceste informaţii”, a subliniat Oleksandr Motuzianik.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, a avertizat, conform cotidianului Le Monde, că atacul cu rachete asupra unui depozit de carburant de pe teritoriul Rusiei, atribuit armatei ucrainene, va afecta negocierile cu reprezentanţii Kievului. “Este clar că nu putem considera că acest lucru va crea condiţiile adecvate pentru continuarea negocierilor”, a afirmat Dmitri Peskov. Autorităţile ruse susţin că două elicoptere militare au atacat vineri dimineaţă un depozit de carburant de la periferia oraşului rus Belgorod, situat în apropierea frontierei cu Ucraina. Armata ucraineană nu a confirmat atacul.
Într-un alt incident, produs marţi, un obuz care ar fi fost lansat din Ucraina a lovit o bază militară temporară de pe teritoriul Rusiei, iar cel puţin patru persoane au fost rănite în incident, conform unor surse citate de agenţiile de presă Tass şi Reuters. Incidentul a avut loc marţi seară în zona localităţii Krasni Oktiabr, la circa 30 de kilometri sud-vest de Belgorod şi la zece kilometri de frontiera Rusiei cu Ucraina.
Estonia propune redirecţionarea plăţilor pentru energia din Rusia către fondurile de redresare a Ucrainei, anunţă CNN.
Estonia a propus ca o parte din plăţile de energie către Rusia să fie puse deoparte pentru a plăti costurile de redresare a Ucrainei, a declarat vineri ministrul estonian al afacerilor externe, Eva-Maria Liimets, în faţa jurnaliştilor.
„Rusia trebuie să fie trasă la răspundere pentru distrugerile devastatoare pe care le-a provocat şi pentru crimele de război pe care le-a comis în Ucraina”, a declarat aceasta, vorbind alături de omologii săi francez, lituanian şi leton la Tallinn, în Estonia.
Liimets a adăugat că activele îngheţate ca parte a sancţiunilor împotriva Rusiei ar putea fi, de asemenea, folosite „ca sursă de fonduri de recuperare pentru oraşele şi infrastructura ucraineană”.
„Actul fondator NATO-Rusia este învechit”, a adăugat ea, făcând apel la o „politică de reţinere pe termen lung”, în ceea ce priveşte Rusia şi la o politică continuă de nerecunoaştere a zonelor ocupate de Rusia în Ucraina.
Ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, a declarat că detaliile noilor sancţiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei vor fi decise „în zilele următoare”, cu scopul de a-l „forţa pe Putin să pună capăt acestei agresiuni nebuneşti”.
Ministrul leton de externe Edgars Rinkēvičs a adăugat că „o apărare avansată permanentă (NATO) trebuie să fie luată în considerare şi convenită” la următorul summit NATO din iunie 2022. El a spus că UE ar trebui să ia în considerare „alte mărfuri” în afara sectorului energetic pe care blocul ar trebui să le exploreze pentru sancţiunile împotriva Rusiei.
Europa primeşte aproximativ 40% din gazele sale naturale din Rusia şi a început să ia măsuri pentru a-şi reduce dependenţa de petrolul şi gazele ruseşti.
Mariupol rămâne închis pentru oricine încearcă să intre, anunţă vineri un consilier al primarului oraşului asediat, potrivit Sky News.
Oraşul asediat Mariupol rămâne închis pentru oricine încearcă să intre şi este „foarte periculos” pentru oricine încearcă să plece, a declarat un consilier al primarului din Mariupol.
Petro Andryushchenko a spus că forţele ruseşti au împiedicat încă de joi chiar şi cele mai mici transporturi de provizii umanitare să ajungă la locuitorii prinşi în capcană, precizând că nici un „coridor umanitar” planificat nu a fost deschis.
Zeci de mii de civili sunt blocaţi de săptămâni întregi în oraşul port din sudul ţării.
„Oraşul rămâne închis la intrare şi foarte periculos la ieşire cu transportul personal”, a explicat Andriuşcenko pe aplicaţia de mesagerie Telegram.
Armata rusă încearcă să se repoziţioneze în Ucraina, va menţine presiunile asupra Kievului şi a altor mari oraşe şi va intensifica ofensiva în regiunea Donbas, afirmă secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
“Am auzit anunţuri recente că Rusia va reduce amploarea operaţiunilor militare în jurul Kievului şi în nordul Ucrainei. Dar Rusia a minţit în mod repetat în legătură cu intenţiile. De aceea, vom judeca Rusia în funcţie de acţiuni, nu de vorbe”, a declarat Jens Stoltenberg, într-o conferinţă de presă, potrivit MEDIAFAX.
“Din informaţiile serviciilor noastre, unităţile militare ruse nu se retrag, ci se repoziţionează. Rusia încearcă să se regrupeze, să realimenteze şi să intensifice ofensiva în regiunea Donbas. În acelaşi timp, Rusia menţine presiunile asupra Kievului şi asupra altor oraşe. Deci, ne putem aştepta la noi acţiuni ofensive, care vor aduce şi mai multă suferinţă”, a atras atenţia secretarul general NATO.
“Rusia trebuie să oprească acest război fără sens, să retragă toate trupele şi să se implice în negocieri de bună-credinţă”, a insistat Jens Stoltenberg.
„Condiţiile” din partea lui Putin pentru o încetare a focului nu au fost încă îndeplinite, spune premierul italian Mario Draghi. În ce priveşte o întâlnire cu Zelenski, Putin i-a răspuns lui Draghi că nu e momentul potrivit.
Mario Draghi a făcut aceste declaraţii la o întâlnire cu presa străină, referindu-se la discuţiile pe care le-a avut cu şeful Kremlinului, scrie ANSA.
„Mi-am exprimat convingerea că, pentru a rezolva probleme cruciale, este necesară o întâlnire cu Zelenski, care a cerut-o de la început. Iar Putin mi-a răspuns că nu este momentul potrivit. Unul dintre punctele de vedere ale lui Putin este că ar trebui să se facă paşi mici în negocieri”, a adăugat el.
„De fapt, poziţiile celor două părţi s-au apropiat un pic, dar sunt prudent, pentru că există încă mult scepticism. Cu toţii vrem să vedem o rază de lumină. Sancţiunile funcţionează, pacea se obţine dacă Ucraina se apără, altfel nu există pace”, a remarcat premierul italian.
Mario Draghi a adăugat că şi-a reafirmat disponibilitatea Italiei de a colabora pentru a construi o cale spre pace: „a fost acceptată, iar convorbirea telefonică s-a încheiat cu intenţia de a păstra legătura”.
„Am aşteptări pozitive în ceea ce priveşte rolul Chinei, care ar putea deveni un actor major în procesul de pace. Trebuie să vedem dacă aceste aşteptări sunt confirmate de comportamentul Chinei”, a mai spus premierul.
Un ambasador ucrainean a declarat că „habar nu are” ce face Roman Abramovici la negocierile de pace dintre Rusia şi Ucraina, potrivit Business Insider.
Oligarhul rus a fost văzut participând marţi la negocierile dintre cele două ţări la Istanbul. A fost fotografiat stând în capătul sălii în care au avut loc discuţiile.
Vadym Prystaiko, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie, a declarat pentru BBC: „Nu am idee ce crede că face domnul Abramovici la negocierile de pace. El nu face parte din echipa de negocieri”.
„Nu ştiu dacă încearcă să-şi cumpăre o cale de scăpare sau dacă este cu adevărat util negocierilor, este foarte greu de spus”, a adăugat Prystaiko. Nu este clar dacă Prystaiko a fost el însuşi prezent la discuţii.
Natura rolului lui Abramovici în discuţii este, de asemenea, neclară.
Atât Rusia, cât şi Ucraina au spus că oligarhul nu este un membru oficial al echipelor lor de negocieri, a raportat BBC.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat marţi reporterilor că Abramovici a fost prezent la negocieri pentru a „permite anumite contacte” între ambele părţi, a informat Reuters. Peskov a mai spus că Rusia a „aprobat” participarea lui Abramovici la discuţii, a informat The New York Times.
O persoană familiarizată cu discuţiile, care a vorbit sub condiţia anonimatului, a declarat pentru Times că Abramovici s-a apropiat de Rustem Umerov — un membru cheie al echipei de negocieri a Ucrainei — dorind să-şi aducă contribuţia la încetarea războiului.
Marţi nu a fost prima dată când Abramovici a apărut la discuţiile dintre cele două ţări de la invadarea Ucrainei de către Rusia pe 24 februarie.
El a luat parte la o rundă publică de negocieri în Belarus la patru zile după începutul conflictului şi de atunci a zburat între Ucraina, Rusia, Turcia şi Israel, a raportat Times.
Abramovici s-a întâlnit, de asemenea, cu preşedintele rus Vladimir Putin la începutul acestei luni, înmânându-i personal liderului rus o notă a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a informat The Times of London. Putin a respins nota, potrivit publicaţiei.
Wall Street Journal a raportat că Zelenski a cerut Statelor Unite să nu-l sancţioneze pe Abramovici deoarece acesta ar putea fi de ajutor în negocierile de pace. Cu toate acestea, guvernul Marii Britanii l-a sancţionat pe oligarhul rus, patronul clubului de fotbal Chelsea.
Journal şi Bellingcat au raportat că Abramovici împreună cu un grup de negociatori ucraineni au suferit simptomele unei posibile otrăviri la începutul lunii martie. Kremlinul a respins raportul, numindu-l drept dezinformare.
Forţele ucrainene se pregătesc pentru noi atacuri ruse în estul ţării, în condiţiile în care Moscova îşi consolidează trupele în această zonă după ce a suferit eşecuri în apropierea Kievului, a declarat joi preşedintele Volodimir Zelenski.
Invazia Rusiei, aflată acum în a cincea săptămână, a alungat aproximativ un sfert dintre ucraineni din casele lor şi a adus tensiunile dintre Rusia şi Occident la cel mai grav punct de la Războiul Rece încoace.
Rezistenţa dură a forţelor ucrainene a împiedicat Rusia să captureze vreun oraş important, inclusiv Kievul, unde o coloană armată rusă a fost reţinută timp de săptămâni. În cadrul discuţiilor de pace din această săptămână de la Istanbul, Rusia a declarat că va reduce operaţiunile din apropierea Kievului şi a oraşului Cernihiv din nordul ţării pentru a consolida încrederea.
Dar Ucraina şi aliaţii săi occidentali, inclusiv Statele Unite, au apreciat că promisiunea Rusiei este o manevră menită să îi limiteze pierderile şi pentru a pregăti alte atacuri.
Într-un discurs video de dimineaţă, Zelenski s-a referit la mişcările trupelor ruseşti care se îndepărtează de Kiev şi Cernihiv şi a spus că nu este vorba de o retragere, ci mai degrabă de “consecinţa muncii apărătorilor noştri”.
Zelenski a adăugat că Ucraina asistă la “o acumulare de forţe ruseşti pentru noi lovituri în Donbas şi ne pregătim pentru asta”.
Regiunea Donbas cuprinde două autoproclamate republici populare pe care Rusia spune că ajută să le elibereze de sub controlul ucrainean.
Liderul Republicii Populare Doneţk, Denis Puşilin, a declarat miercuri că operaţiunile ofensive se intensificau.
Doneţk include oraşul port asediat Mariupol, care a cunoscut unele dintre cele mai grele lupte şi bombardamente din timpul războiului şi unde aproximativ 170.000 de persoane sunt blocate, cu alimente şi apă puţine.
Forţele ruse au cucerit jumătate din oraşul-port strategic, a declarat miercuri un consilier al lui Zelenski. Ministerul rus al Apărării a declarat că este pregătit să respecte joi o încetare a focului în Mariupol, au relatat agenţiile de presă ruseşti.
Kievul a acuzat Rusia că nu a respectat pe deplin angajamentele anterioare de acest tip. Moscova neagă că ar fi vizat civili.
Guvernul german a făcut primul pas oficial către raţionalizarea gazelor, în timp ce se pregăteşte pentru o potenţială oprire a livrărilor din Rusia din cauza unei dispute privind plăţile, scrie Financial Times.
Robert Habeck, ministrul Economiei, a activat miercuri dimineaţă „faza de avertizare timpurie” a unei legi de urgenţă a gazelor existente, instituită pentru a face faţă crizei acute de energie.
Mişcarea a fost declanşată de îngrijorarea germană că Rusia ar putea tăia livrările, deoarece Europa respinge eforturile Moscovei de a forţa plata importurilor de gaze în ruble.
Oficialii ruşi au declarat marţi că Moscova nu va „furniza gaz gratuit” Europei, la o zi după ce ţările G7 au respins în unanimitate directiva preşedintelui Vladimir Putin care cere plata în ruble.
În timpul fazei de avertizare timpurie – prima dintre cele trei etape ale răspunsului de urgenţă al Germaniei – o echipă de criză de la Ministerul Economiei, autoritatea de reglementare, şi din sectorul privat vor monitoriza importurile şi stocarea.
În cazul în care livrările sunt insuficiente şi încercările de a reduce consumul nu funcţionează, guvernul ar tăia anumite părţi ale industriei germane din reţea şi ar acorda un tratament preferenţial gospodăriilor.
Volker Wieland, profesor de economie la Universitatea din Frankfurt, a avertizat miercuri că o oprire a aprovizionării cu energie a Rusiei ar crea un risc „substanţial” de recesiune şi ar creşte periculos de mult rata inflaţiei în cea mai mare economie a Europei.
Chiar şi fără întreruperi în aprovizionarea cu gaze ruseşti, rata inflaţiei din Germania ar putea ajunge la 6,1% în acest an, au spus economiştii care consiliază guvernul german. În cazul în care importurile de energie din Rusia ar fi întrerupte, acestea ar creşte între 7,5% şi 9%, potrivit consiliului.
UE şi-a stabilit obiectivul de a umple spaţiile de stocare a gazelor la 80% din capacitate până la sfârşitul lunii septembrie, pentru a asigura aprovizionarea membrilor până la iarnă. Instalaţiile de stocare a gazelor din Germania sunt în prezent pline cu aproximativ 26,5%, după ce la începutul acestei luni au atins un minim de patru ani de 24,6%, potrivit Gas Infrastructure Europe.
Habeck a subliniat că deocamdată rezervele de gaze din Rusia au curs normal.
Cu toate acestea, pe măsură ce Germania încearcă să renunţe la gazul rusesc, cota de piaţă a importurilor germane din Rusia a scăzut de la o medie de 55% în ultimii ani la 40% în ultimele săptămâni.
Săptămâna trecută, Germania a dezvăluit obiective de a-şi reduce rapid dependenţa de energia rusă, propunându-şi să se îndepărteze de gazul ţării până la jumătatea anului 2024 şi să devină „practic independentă” de petrolul rusesc până la sfârşitul acestui an.
Preţul gazului în Europa a crescut cu 8%, până la 114,45 EUR per megawat oră, la tranzacţionarea anticipată de miercuri.
Principalul furnizor de gaz al Rusiei, Gazprom, şi banca centrală a ţării urmează ca joi să raporteze lui Putin un mecanism de implementare a schimbării monedei de plată a gazului în ruble.
Unii politicieni ruşi au sugerat că termenul limită pentru schimbarea monedei de plată ar putea veni încă de la sfârşitul acestei luni, deşi Kremlinul nu a declarat oficial când va intra în vigoare această schimbare.
Tot miercuri, prim-ministrul polonez, Mateusz Morawiecki, a declarat că ţara sa intenţionează să oprească importurile de petrol rusesc până la sfârşitul acestui an şi să pună capăt importurilor de cărbune până la sfârşitul lunii mai, ca parte a eforturilor de a renunţa complet la sursele de energie ruseşti.
Ucraina a reacţionat cu scepticism la promisiunea Rusiei, în cadrul negocierilor de marţi, de a reduce operaţiunile militare din jurul Kievului, în condiţiile în care unele ţări occidentale se aşteptau ca Moscova să îşi intensifice ofensiva în alte părţi ale ţării, scrie Reuters.
Discuţiile au avut loc la Istanbul, la mai bine de o lună de la începerea conflictului care a ucis sau rănit mii de oameni, a forţat aproape 4 milioane de oameni să fugă în străinătate şi a dus la sancţionarea economiei Rusiei.
“Pentru a creşte încrederea reciprocă şi pentru a crea condiţiile necesare pentru continuarea negocierilor şi pentru atingerea obiectivului final de a conveni şi de a semna un acord, a fost luată decizia de a reduce radical, într-o mare măsură, activitatea militară în direcţiile Kiev şi Cernihiv”, a declarat reporterilor ministrul adjunct rus al apărării, Alexander Fomin.
El nu a făcut nicio menţiune despre alte zone în care au loc lupte grele, inclusiv în jurul Mariupol în sud-est, Sumy şi Harkov în est şi Kherson şi Mykolaiv în sud.
“Ucrainenii nu sunt naivi”, a declarat marţi seara târziu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. “Ucrainenii au învăţat deja în aceste 34 de zile de invazie şi în ultimii opt ani de război în Donbass că singurul lucru în care pot avea încredere este un rezultat concret.”
Rusia a început să mute un număr foarte mic de trupe de pe poziţiile din jurul Kievului, într-o mişcare care este mai degrabă o repoziţionare decât o retragere sau o retragere din război, a declarat Pentagonul.
“Ar trebui să fim cu toţii pregătiţi să urmărim o ofensivă majoră împotriva altor zone din Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt John Kirby în cadrul unui briefing de presă. “Aceasta nu înseamnă că ameninţarea la adresa Kievului a luat sfârşit”.
Ministerul britanic al Apărării, într-o actualizare a informaţiilor, a declarat: “Este foarte probabil ca Rusia să încerce să deturneze puterea de luptă din nord către ofensiva lor în regiunile Doneţk şi Luhansk din est”.
Unii analişti au remarcat că promisiunea Rusiei de a reduce luptele a vizat mai ales zonele în care a pierdut teren.
Statul major al forţelor armate ucrainene a declarat că promisiunea Rusiei de a reduce operaţiunile militare în anumite zone a fost “probabil o rotaţie a unităţilor individuale şi are ca scop inducerea în eroare”.
Armata rusă a acuzat forţele ucrainene din oraşele atacate că s-au folosit de încetarea focului pentru a-şi restabili pregătirea de luptă şi au înfiinţat puncte de tragere în spitale şi şcoli, potrivit agenţiei de ştiri Interfax.
Trupele americane din Polonia “ţin legătura” cu forţele ucrainene în timp ce acestea le predau arme, iar un total de 10 avioane F-18 şi peste 200 de soldaţi sunt desfăşurate în Lituania, membră NATO şi vecină a Rusiei, a declarat Kirby.
Negociatorii ucraineni au declarat că, potrivit propunerilor lor, Kievul ar fi de acord să nu se alăture alianţelor sau să găzduiască baze de trupe străine, dar ar avea securitatea garantată în termeni similari cu articolul 5, clauza de apărare colectivă a alianţei militare transatlantice NATO.
Ei au numit Israelul şi membrii NATO Canada, Polonia şi Turcia ca fiind ţări care ar putea oferi astfel de garanţii. Rusia, Statele Unite, Marea Britanie, Germania şi Italia ar putea fi, de asemenea, implicate.
Propunerile, care ar necesita un referendum în Ucraina, au menţionat o perioadă de consultare de 15 ani privind statutul Crimeei, anexată de Rusia în 2014.
Soarta regiunii sud-estice Donbass, pe care Rusia cere Ucrainei să o cedeze separatiştilor, ar urma să fie discutată de liderii ucraineni şi ruşi.
Printre propunerile Kievului se numără şi una potrivit căreia Moscova nu se va opune aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, a declarat negociatorul principal al Rusiei, Vladimir Medinsky. Rusia s-a opus anterior aderării Ucrainei la UE şi mai ales la NATO.
Medinsky a declarat că delegaţia Rusiei va studia şi va prezenta propunerile preşedintelui Putin.