BusinessMagazin

Tag: lege

  • Este ilegal dar cu toate astea aproape toată lumea face asta in avion

    Când pasagerii se află la bordul avionului şi beculeţul pentru centurile de siguranţă este aprins aceştia nu au voie să decupleze centura pentru a merge la toaletă. Lucru pe care nu toată lumea îl respectă. Dar este asta ilegal? da, conform legii, scrie Business Insider.

    Este clar că  există o flexibilitate în modul cum se aplică această regulă, din moment ce mulţi nu o respectă şi nu sunt pedepsiţi pentru asta.

    Sunt momente când centurile de siguranţă nu ar trebui decuplate sub nicio formă. Când sunt turbulenţe sau când pilotul aeronavei roagă ca însoţitoarele de zbor să se aşeze la locurile lor. Nici când avionul decolează sau aterizează centura nu trebuie desfăcută. Dacă nu se respectă aceste reguli siguranţa celor din jur este pusă în pericol.

    Dar dacă totuşi pasagerul are nevoie la toaletă în timp ce  beculeţul pentru centurile de siguranţă este în continuare aprins este indicat să nu-i ceară permisiunea însoţitoarei de zbor. Ar fi neglijent din partea unui membru al echipajului să dea permisiunea utilizării toaletei într-un asemenea moment. În acelaşi timp, este destul de improbabil ca acesta să oprească pasagerul dacă-l observă.

    Totuşi, dacă un însoţitor de zbor opreşte un pasajer, e bine ca sfatul acestuia să nu fie ignorat. Într-un final, este ilegal ca pasageri să nu respecte instrucţiunile membrilor echipajului de zbor.

    Pasagerii care nu respectă regulile riscă să fie amendaţi.

  • Iohannis a promulgat legea privind schimbul de informaţii financiare pentru prevenirea fraudelor

    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat vineri decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului multilateral al autorităţilor competente pentru schimb automat de informaţii privind conturi financiare, semnat la Berlin la 29 octombrie 2014, scrie Mediafax

    Astfel, România va putea face din 2017, cu alte state, schimb de informaţii referitoare la conturile financiare ale persoanelor fizice, cu scopul de combatere a fraudei, a evaziunii şi a planificării fiscale agresive, potrivit proiectului aprobat de Guvern la începutul lunii februarie.

    Schimbul va cuprinde, printre altele, informaţii pentru identificarea persoanei (nume, adresă, cod identificare fiscală), informaţii referitoare la numărul contului, despre numele şi numărul de identificare (dacă există) al instituţiei financiare care face raportarea, informaţii despre soldul sau valoarea contului, iar în cazul unui cont de custode, informaţii referitoare la suma brută a dobânzii, dividentelor sau a altor venituri pentru activele existente în cont sau suma brută a încasărilor din vânzarea sau răscumpărarea activelor financiare.

  • Ţara în care angajaţii muncesc atât de mult încât este ilegal să nu îţi iei concediu

    La Tokyo se discută o lege care să-i oblige pe angajaţi să stea departe de muncă măcar cinci zile pe an. Nu e doar o încercare de a creşte productivitatea lucrătorilor, e o problemă naţională: oamenii nu mai au timp pentru viaţa personală, se nasc tot mai puţini copii şi se înregistrează tot mai multe cazuri de suicid şi morţi prin epuizare, relatează Digi24.ro, citând publicaţia Russia Today.

    Legislaţia japoneză e penultima în lume la capitolul zile legale de concediu. Un debutant are dreptul la doar 10 zile pe an, iar după fiecare an în plus de experienţă se mai adaugă încă o zi de concediu.Deşi numărul e foarte scăzut, japonezii nu iau nici jumătate din numărul de zile la care au dreptul, astfel încât în Japonia ar putea deveni ilegal să nu îţi iei concediu.

    Refuzul concediului e doar o parte a problemei, cealaltă fiind orele suplimentare realizate în exces. Studiile arată că japonezii lucrează chiar şi 14 ore pe zi. Motivul principal pentru acest stil de viaţă este teama japonezilor că şi-ar putea pierde locul de muncă, mai scrie Digi24.ro.

    Piaţa muncii a apucat-o în direcţia orelor lungi şi a anilor fără concediu în anii ’70, în plin boom economic, când a explodat numărul celor care lucrau peste 60 de ore pe săptămână. Tot atunci în limba japoneză a apărut cuvântul „karoshi” – moarte prin epuizare. Presiunea psihologică lasă şi altfel de urme asupra societăţii. Japonia cunoaşte de ani buni o epidemie a sinuciderilor. 30.000 de cazuri au fost înregistrate doar în 2011, iar anchetatorii susţin că o treime se datorează stresului la muncă. Cultura muncii însă dă o lovitură societăţii în ansamblu. Oamenii nu mai vor familii, nu mai vor copii fiindcă oricum nu au timp. Natalitatea scade rapid, an de an, iar în 2014 a atins un nou record, asta în vreme ce rata deceselor urcă rapid.

    Se estimează că, până în 2050, populaţia Japoniei va fi mai mică cu 30 de milioane de oameni. Deja un sfert din populaţie are peste 65 de ani, iar proporţia ar putea urca la 40% în 2060 – ritmul de îmbătrânire îl depăşeşte cu mult pe cel al economiilor dezvoltate din occident, mai scrie sursa citată.

  • Câţi bani a adus la buget legea antifumat în prima lună de la intrarea în vigoare. Numărul persoanelor amendate pentru că au încălcat-o

     Potrivit unui comunicat, în ultima lună, de când a intrat în vigoare legea antifumat, pompierii, poliţia locală şi forţele Ministerului de Interne au aplicat 795 de amenzi în sumă totală de 186.900 de lei şi 1.043 de avertismente pentru încălcarea prevederilor noii legi.

    “Conform propriilor evidenţe, de la intrarea în vigoare a prevederilor legislative în domeniu, poliţia locală şi structurile competente din componenţa Ministerului Afacerilor Interne au aplicat, la nivel naţional, 1.043 de avertismente şi 795 amenzi, în cuantum de 186.900 lei “, informează IGSU.

    Pompierii mai informează şi că, în ultima lună, au desfăşurat “600 de acţiuni preventive, prin intermediul cărora au fost diseminate informaţii legate de normele de aplicare a legislaţiei, materiale de informare preventivă, fiind derulate instruiri ale salariaţilor din cadrul diverşilor operatori economici şi prelucrări ale legislaţiei în unităţi de învăţământ. “

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Adevărata “lege” a salarizării: Fiul puternicului şef al Agenţiei de Resurse Minerale a ajuns consilier al directorului Transgaz cu un salariu de 2.000 de euro/lună

    Tudor Alexandru Duţu, 35 de ani, este consilier local la primăria din Braşov din partea PSD, una dintre preocupările sale recente, potrivit contului personal de Facebook, fiind „bumpere-le şi circulaţia din oraş“.

    Însă, Tudor Alexandru Duţu mai este şi consilier al directorului general al Transgaz, una dintre cele mai profitabile companii de stat. Pornind de la declaraţia de avere pe anul trecut, Tudor Alexandru Duţu, fiul pesedistului Gheorghe Duţu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), are toate şansele să se numere printre cei mai avuţi consilieri care gravitează în jurul directorilor aleşi cu respectarea principiilor de guvernanţă corporativă.

    Potrivit datelor din declaraţia de avere completată de Tudor Alexan­dru Duţu, anul trecut consilierul directorului general al Transgaz Petru Văduva a încasat de la compania-monopol de transport al gazelor naturale venituri de 102.631 de lei, ceea ce ar echivala cu un venit mediu lunar de circa 2.000 de euro.

    În comparaţie cu re­mu­neraţia şefului său, veni­turile lui Tudor Alexandru Duţu par infime, dar faţă de salariul mediu veniturile consi­lie­rului Transgaz pot fi considerate o „mică avere“.
    Pornind de la datele publice, anul trecut ve­nitul mediu net obţinut de Petru Văduva poate fi evaluat la circa 32.000 de euro lunar, sumă care include atât remuneraţia fixă a şefului Transgaz, dar mai ales bonusul obţinut în funcţie de performanţa companiei.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cea mai controversată lege a trecut. Darea în plată a fost adoptată de Camera Deputaţilor cu un singur vot împotrivă

    Legea dării în plată a fost adoptată, miercuri, de Camera Deputaţilor cu o majoritate de 207 voturi “pentru”, un vot “împotrivă” şi o abţinere, scrie Ziarul Financiar

    Deputaţii au stabilit astfel că legea privind darea în plată nu se va aplica programului Prima Casă şi au majorat plafonul creditelor care intră sub incidenţa acestui act normativ de la 150.000 la 250.000 de euro.

    De asemenea, deputaţii au stabilit că legea se va aplica şi celor care sunt în proces de executare silită.

    Legea, afltă deja în faza reexaminării, va fi trimisă preşedintelui Klaus Iohannis spre promulgare. Singura cale de atac a legii ar mai fi contestarea ei la Curtea Constituţională.

    Deputaţii au stabilit astfel că legea privind darea în plată nu se va aplica programului Prima Casă şi au majorat plafonul creditelor care intră sub incidenţa acestui act normativ de la 150.000 la 250.000 de euro.

  • Asociaţia Română a Băncilor susţine aplicarea legii privind procedura insolvenţei persoanelor fizice de la 1 iunie

     ”Debitorii de bună credinţă care întâmpină dificultăţi financiare pot opta pentru instituirea unei proceduri colective pentru redresarea situaţiei lor financiare prin stingerea datoriilor, conform Legii 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice. În procedura insolvenţei se suspendă executarea silită şi se stopează calculul de dobânzi/ penalităţi”, se arată într-un comunicat al ARB.

    În opinia asociaţiei, avantajul major al legii privind procedura insolvenţei persoanelor fizice faţă de legea privind darea în plată este că după insolvenţă debitorul persoană fizică de bună credinţă poate rămâne în posesia bunului imobil care este adus în garanţie la creditul angajat, pe când darea în plată înseamnă pierderea locuinţei de familie/ terenului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ludovic Orban, la sediul DNA: Nu îmi este teamă, am în spate 25 de ani de carieră în viaţa publică

     “Nu îmi este teamă, am în spate 25 de ani de carieră în viaţa publică în care nu am fost niciodată nici măcar bănuit de implicare în vreo faptă de corupţie, în care nu am încălcat legea şi tot ce am câştigat, am câştigat pe munca mea. Nu este o citaţie, este o invitaţie”, a declarat Ludovic Orban.

    Candidatul Partidului Naţional Liberal la Primăria Capitalei nu a vrut să spună în ce calitate a fost chemat de procurorii DNA la sediul instituţiei.

    Anterior, prim-vicepreşedintele PNL a anunţat pe pagina sa de Facebook că a fost citat de procurorii DNA pentru a fi audiat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ – Aleşii au dat startul campaniei în Parlament. Aflux de proiecte electorale pe banii bugetului

    Parlamentarii se întrec în a depune la Parlament proiecte de lege electorale cu impact asupra bugetului de stat, opt iniţiative fiind înregistrate chiar în ziua în care ministrul Finanţelor avertiza că implementarea acestui tip de măsuri înseamnă creşterea unor taxe sau reducerea unor investiţii, scrie Mediafax

    ”Implementarea oricăror măsuri care costă, care au impact bugetar, trebuie să fie compensate de alte măsuri de reducere a altor cheltuieli sau de creştere a unor venituri”, a declarat ministrul de Finanţe, Anca Dragu, marţi, la Palatul Parlamentului. Ministrul a mai spus că există deja unele constrângeri bugetare generate de aplicarea noului Cod fiscal, măsurile de relaxare fiscală pentru anul următor, lucru care “îngustează spaţiul bugetar”.

    Tot marţi, la Senat au fost depuse mai multe proiecte de lege cu impact asupra bugetului, în aceeaşi zi în care Comisia pentru muncă de la Camera Deputaţilor a adoptat 130 de amendamente la legea pentru adoptarea OUG nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în 2016 şi alte măsuri fiscal-bugetare.

    Introducerea coşului minim de consum

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care vor fi cel mai mic salariu de bugetar şi cea mai mare leafă de angajat la stat în România, în următorii patru ani. Surprizele din noua lege a salarizării scrisă de Guvern

    Guvernul are aproape gata proiectul legii salarizării prin care sunt prevăzute modificări, în medie de aproape 20%, pentru toate categoriile de bugetari, majorări pe care executivul vrea să fie aplicate în etape până în 2020. Potrivit proiectului consultat de Gândul, până în 2020 este preconizată o creştere de doar 100 de lei a salariului minim, care ar urma să ajungă la 1.350 de lei. De asemenea, documentul prevede o îngheţare a actualizării pensiilor magistraţilor, parlamentarilor şi corpului diplomatic până la aplicarea integrală a legii. Creşterea cu doar 100 de lei a salariului minim în următorii patru ani nemulţumeşte sindicatele care trebuie să prezinte până luni un punct de vedere pe proiectul Guvernului.

    Cel mai mic salariu de bază în sectorul bugetar ar urma să fie, în 2020, de 1.350 de lei, iar cel mai mare de 20.250 de lei, pentru funcţia cu cea mai mare reponsabilitate în stat,  raportul dintre salariul minim de bază şi cel maxim fiind de 1 la 15. Potrivit proiectului elaborat de guvern modificările salariale sunt generate de eliminarea suprapunerilor datorate majorărilor salariului minim, eliminarea diferenţelor salariale pentru aceeaşi funcţie care desfăşoară aceeaşi activitate, refacerea corelaţiilor între funcţii din domenii de activitate şi creşterile salariale de anul trecut.

    Funcţionarii publici din administraţia centrală vor beneficia de o modificare medie a salariului de bază de 20%, faţă de momentul 2016, generată de eliminarea suprapunerilor salariale, eliminarea diferenţelor şi refacerea corelaţiilor între funcţii, se arată în documentul consultat de Gândul. Astfel, cu majorarea de 10% din 2015, modificarea cumulată stabilită prin proiectul de lege va fi de 32%.

    Funcţionarii publici de la nivel local vor înregistra, prin proiectul de lege, de o modificare medie a salariului de bază de 23%, generată de eliminarea suprapunerilor salariale şi a diferenţelor pentru aceeaşi funcţie. „În anul 2015, funcţionarii publici la nivel local au beneficiat de majorări salariale de 12% (OUG 27/2015) şi 10% (legea 294/2015). Modificarea salarială cumulată din 2015 şi prin proiectul de lege va fi de 51%”, se arată în documentul supus spre analiză sindicatelor, de către guvern. 

    Citiţi continuarea pe www.gandul.info