BusinessMagazin

Tag: istorie

  • Cele mai scumpe zece tablouri vândute vreodată

    Cea mai valoroasă pictură realizată vreodată este Mona Lisa, estimată de specialişti la aproape 800 de milioane de dolari. Această operă de artă nu a fost însă scoasă la vânzare, aşa că titlul de cel mai scump tablou vândut vreodată (în mod public, cel puţin) revine “Jucătorilor de cărţi” semnat de Paul Cezanne.

    Un aspect interesant este că din cele mai scumpe 50 de tablouri vândute vreodată, doar şapte au fost realizate înainte de anul 1850. Cele mai multe picturi tranzacţionate sunt moderne (realizate după 1920-1930).

    1. Paul Cezanne – Jucătorii de cărţi

    Vândut în 2011 pentru 273 milioane dolari

    2. Jackson Polloc – Nr. 5

    Vândut în 2006 pentru 164 milioane dolari

    3. Willem de Kooning – Femeie III

    Vândut în 2006 pentru 161 milioane dolari

    4. Pablo Picasso – Visul

    Vândut în 2013 pentru 144 milioane dolari

    5. Gustav Klimt – Portretul al Adelei Bloch-Bauer I

    Vândut în 2006 pentru 157 milioane dolari

    6. Vincent Van Gogh – Portret al Dr. Gachet

    Vândut în 1990 pentru 151 milioane dolari

    7. Francis Bacon – Trei studii ale lui Lucian Freud


    Vândut în 2013 pentru 144 milioane dolari

    8. Pierre-Auguste Renoir – Balul morii de la Galette

    Vândut în 1990 pentru 143 milioane dolari

    9. Pablo Picasso – Băiat cu pipă

    Vândut în 2004 pentru 130 milioane dolari

    10. Edvard Munch – Ţipătul

    Vândut în 2012 pentru 123 milioane

  • Cel mai prost hoţ din istorie: în timp ce jefuia o casă, a intrat pe Facebook de pe calculatorul proprietarului

    Un tânăr de 26 de ani din Statele Unite a reuşit să îşi câştige renumele de “cel mai prost hoţ din istorie”, după ce a făcut o greşeală incredibilă în timpul unui jaf, relatează cei de la Business Insider.

    Nicholas Wig a intrat prin efracţie într-o casă din Minnesota de unde a furat cărţi de credit, bani cash şi un ceas. În timpul jafului, tânărul hoţ s-a gândit să intre pe Facebook pentru a vedea ce mai fac prietenii săi. A plecat apoi în grabă, crezând că a nu va fi prins.

    După ce şi-a dat seama că a fost victima unui furt, proprietarul casei a mai avut parte de o surpriză: calculatorul său era deschis, dar logat pe un alt cont de Facebook. Înţelegând destul de repede ce s-a întâmplat, omul a trimis mesaje hoţului pe aceeaşi reţea de socializare. Wig şi-a cerut scuze şi a promis că va aduce înapoi tot ce furase, însă atunci când a venit cu lucrurile a fost ridicat de poliţie.

    “Este unul dintre cele mai ciudate cazuri la care am lucrat”, a declarat unul dintre ofiţerii care se ocupă de caz. “Nu m-ar mira să ajungă la toate posturile de ştiri, mai ales din pricina faptului că hoţul nu a fost chiar isteţ.”

  • Privatizare electrică pe bursă. Electrica se vinde ca pâinea caldă

    DUPĂ MONOPOLUL ÎN ENERGIE NUCLEARĂ ŞI CEL ÎN PRODUCŢIA DE GAZE, investitorii de la bursă dar şi românii de rând au acum posibilitatea să devină acţionari la cel mai mare distribuitor de energie prin subscriere la oferta de acţiuni derulată de Electrica. În toamna anului trecut, ofertele de acţiuni derulate de Nuclearelectrica şi Romgaz au strâns 450 milioane de euro de la investitorii locali şi străini.

    „Oferta Electrica este mai atractivă decât cea derulată de Romgaz, pentru că Electrica nu are presiunea reînnoirii rezervelor de resurse, reţelele de distribuţie vor exista şi peste 20 de ani, necesită doar investiţii de întreţinere şi modernizare. În plus, Electrica are profitul reglementat. Este adevărat că nu va avea creşteri spectaculoase ale câştigurilor, ci va avea profituri stabile, şi mai important: are potenţial de a remunera investitorii cu dividende care să aducă un randament de 5-7%, cât este media în sectorul utilităţilor„, spune analistul Mihai Căruntu, şeful departamentului de cercetare la BCR.

    Electrica este un holding format din trei filiale de distribuţie (Distribuţie Muntenia Nord, Distribuţie Transilvania Nord şi Distribuţie Transilvania Sud), o filială de furnizare (Electrica Furnizare) şi două societăţi de servicii – Electrica Serv şi filiala Electrica Servicii Energetice Muntenia.

    COMPANIA ESTE ACUM CONTROLATĂ ÎN PROPORŢIE DE 100% DE STAT. Prin listarea la bursă, statul va renunţa la control şi va rămâne cu o participaţie de 49% din companie. Oferta de vânzare se va derula sub forma unei majorări de capital de 105% (din capitalul actual) la care statul nu va subscrie, iar toţi banii obţinuţi de la investitori vor rămâne la dispoziţia companiei pentru investiţii în reţea.

    Distribuţia de energie este o activitate extrem de profitabilă, companiile din acest sector beneficiind de un cvasimonopol în regiunile unde-şi desfăşoară activitatea, iar activitatea lor este reglementată de stat.

    Ca şi companie de tip holding, Electrica obţine venituri din serviciile de consultanţă şi management pe care le oferă sucursalelor sale şi din dividendele încasate de la acestea. În 2013, Electrica a înregistrat un profit net de 314 milioane de lei şi venituri de 5,2 miliarde de lei, potrivit rezultatelor financiare consolidate.

    Sindicatul de brokeri care intermediază oferta Electrica este format din Citigroup, BRD, Raiffeisen Bank, Société Générale şi Swiss Capital. Brokerii sunt responsabili de atragerea unei cereri de până la un miliard de dolari de la investitorii locali şi străini astfel încât privatizarea să se facă la un preţ bun, iar odată compania listată, cotaţia acţiunii să crească. Într-o notă de fundamentare a proiectului de hotărâre de guvern cu strategia de privatizare Electrica, departamentul pentru Energie a anunţat că „având în vedere dimensiunea estimată a IPO Electrica, cererea necesară ce trebuie generată de sindicat este de 800-1.000 de milioane de dolari (610-770 mil. euro – n.red.)„.

    ATRAGEREA DE INVESTITORI STRĂINI DE CALIBRU ESTE ŞI UNUL DINTRE MOTIVELE PENTRU CARE OFERTA ELECTRICA SE VA DERULA ŞI PE BURSA DE LA LONDRA, UNDE SE VOR TRANZACŢIONA GDR-URI. Oferta Electrica a
    început luni, 16 iunie, şi se va încheia pe 25 iunie. La finalul celei de-a doua zi de desfăşurare a ofertei publice de la Electrica erau subscrise 12,37 milioane de acţiuni dintr-un total de 12,4 milioane puse la dispoziţie micilor investitori de retail, respectiv celor care au subscris mai puţin de 20.000 de acţiuni Electrica la un preţ de 13,5 lei/unitate. Circa 6.300 de investitori au participat în primele două zile la oferta Electrica. Acestora le-a fost alocată 7% din totalul ofertei Electrica.
    PRIMII 10.000 DE INVESTITORI MICI DE RETAIL AU SUBSCRIERILE GARANTATE PÂNĂ LA 1.000 DE ACŢIUNI. Adică un investitor care subscrie 900 de acţiuni în ofertă le va primi garantat la finalul ofertei indiferent cât de mari sunt subscrierile făcute de ceilalţi investitori. La oferta Romgaz derulată anul trecut, un investitor care a subscris 100 de acţiuni a primit la finalul ofertei de 17 ori mai puţine acţiuni.

    GARANTAREA SUBSCRIERILOR ÎN OFERTA ELECTRICA ESTE O DECIZIE BUNĂ. AR FI FOST ŞI MAI BINE DACĂ S-AR FI PROCEDAT LA FEL ŞI LA ROMGAZ. Am participat la oferta Romgaz şi din acţiuni subscrise în valoare de 10.000 de lei am primit acţiuni în valoare de doar 1.000 de lei. La oferta Romgaz am participat pentru că nu am mai vrut să-mi ţin banii la bancă, unde dobânda ajunsese la valori minuscule„, a spus Lucian Pătrăşescu, investitor la oferta Romgaz.
    Preţul din ofertă este cuprins între 11 lei/acţiune şi 13,5 lei/acţiune şi 13,55 dolari – 16,63 dolari per GDR. Valoarea totală a ofertei este de 1,948 mld. lei (443 mil. euro) – 2,39 mld. lei (543 mil. euro).

    Investitorii mici vor face subscrierile la preţul maxim de 13,5 lei/acţiune la unităţile Raiffeisen Bank, BRD şi la cele ale firmei de brokeraj Swiss Capital, dar şi la restul firmelor de brokeraj care au semnat un contract cu cei trei brokeri din consorţiu.
    OFERTA ELECTRICA ESTE ÎMPĂRŢITĂ ÎN TREI TRANŞE: 7% DIN ACŢIUNILE DIN OFERTĂ (un număr de 12,4 milioane de acţiuni) sunt destinate investitorilor mici de retail din România, 8% din acţiuni (un număr de 14,1 milioane de titluri sub formă de acţiuni şi sau GDR-uri) sunt destinate investitorilor mari de retail din România, un procent de 85% din acţiunile oferite (un număr de 150,6 milioane de acţiuni sau GDR-uri) este destinat investitorilor instituţionali.

    O persoană fizică sau juridică care cumpără în ofertă mai mult de 20.000 de acţiuni sau GDR-uri este considerată investitor mare de retail. O persoană fizică sau juridică care subscrie până la 20.000 de acţiuni este considerată investitor mic de retail. Investitorii instituţionali sunt fondurile de investiţii, fondurile de pensii, băncile, potrivit prospectului de ofertă publică iniţială de vânzare acţiuni publicat de Electrica. Investitorii mici şi mari de retail trebuie să subscrie pentru acţiuni la preţul fix de 13,5 lei/acţiune, investitorii mari de retail pot subscrie pentru GDR-uri oferite la preţul fix de 16,63 dolari per GDR. Investitorii instituţionali pot subscrie la orice preţ din cadrul intervalului de preţ de ofertă de 11 lei/acţiune – 13,5 lei/acţiune.

  • MNIR are nevoie de peste 27 milioane de euro pentru consolidare. Unde ar putea fi mutat tezaurul

     Ministerul Culturii precizează, într-un răspuns la solicitarea MEDIAFAX, că “o viitoare investiţie în consolidarea şi reabilitarea clădirii-monument istoric a Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) presupune parcurgerea mai multor etape între care, prioritară, ar fi refacerea proiectului, iar cea mai importantă şi dificilă este asigurarea fondurilor bugetare suficiente unei astfel de restaurări”.

    În acest context, MC a menţionat că aceste proceduri necesită, în primul rând, “un efort de timp” care nu va permite demararea efectivă a lucrărilor în cursul acestui an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cinci grădini de vis din jurul lumii – GALERIE FOTO

    Parc de la Tete d’Or, Lyon, Franţa

    Această grădină are o suprafaţă de peste 1 milion de metri pătraţi este cunoscută mai ales pentru colecţia de trandafiri care va găzdui convenţia internaţională din 2015. Principala atracţie este sectorul cu 16 mii de bulbi de trandafir din 450 de specii. Numele grădinei, “Capul de aur” vine de la o legendă străveche despre o comoară ascunsă sub miile de flori.

    Grădina botanică regală, Londra, Marea Britanie

    Pe malul Tamisei, în partea de sud-vest a Londrei, grădina botanică regală a fost listată ca parte a patrimoniului mondial în anul 2003. Astfel i-au fost recunoscute meritele în domeniul botanicii încă de la momentul înfiinţării, în 1759. Salonul central este cea mai mare structură de sticlă construită în stil victorian.

    Grădina Monet, Giverny, Franţa

    Unul dintre cei mai importanţi artişti din istorie, Claude Monet este cel care a pornit  mişcarea impresionistă. Pictorul a cumpărat o casă şi teren în satul Giverny în 1980 şi a creat una dintre cele mai frumoase locuri din Franţa. Grădina, inspirată de cultura japoneză, este cunoscută pentru iazurile şi podurile sale.

    Kenrokuen, Kanazawa, Japonia

    Kenrokuen este considerată una dintre cele mai frumoase trei grădini din Japonia. A fost, în primă fază, teritoriul castelului Kanazawa pentru ca apoi, în perioada 1620-1840 diverşi proprietari să adauge cascade, alei şi poduri. Grădina a fost deschisă publicului larg în 1870.

    Grădina botanică Christchurch, Christchurch, Noua Zeelandă

    Deschisă în 1863 prin plantarea unui stejar englez, grădina se bucură astăzi de mulţi arbori cu o vechime de peste 120 de ani. Grădina botanică a supravieţuit cutremurului din 2011 şi a aniversat în 2013 cei 150 de ani de existenţă. Autorităţile locale lucrează acum la dezvoltarea unui nou segment, şi anume reconstruirea unei păduri de tip jurasic.

    Cinci grădini de vis din jurul lumii – GALERIE FOTO

  • În timpul pierdut cu vizionarea clipului Gangnam Style se puteau construi 19 clădiri de mărimea Empire State Building

    Clipul “Gangnam Style” al cântăreţului Psy a trecut de două miliarde de vizionări pe Youtube, fiind cel mai urmărit videoclip din istoria portalului. Acest număr este echivalent cu 140 de milioane de ore sau 16.000 de ani. Ce alte lucuri se puteau face în acest timp?

    O variantă ar fi fost construirea altor patru piramide similare cu cea din Giza. S-ar fi putut realiza, printre alte, o nouă Wikipedia. Timpul ar fi fost suficient şi pentru a construi şase clădiri precum Burj Khalifa sau două parcuri olimpice identice cu cel de la Londra.

    Cei de la The Economist au prezentat un grafic cu unele dintre construcţiile ce ar fi putut fi încheiate, pornind de la calculele de mai sus.

  • Clădirea Muzeului Naţional de Istorie a României trebuie restaurată. Patrimoniul urmează să fie mutat

     Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că a discutat cu ministrul Culturii, Kelemen Hunor, despre consolidarea şi restaurarea clădirii instituţiei muzeale şi despre găsirea unor spaţii pentru expunerea patrimoniului pe perioada lucrărilor, însă, deocamdată, nu s-a stabilit data la care vor începe şi nici cât vor dura aceastea.

    “De abia în momentul în care vom avea asigurată sursa de finanţare am putea să avem şi un grafic al desfăşurării lucrărilor”, a spus Ernest Oberländer-Târnoveanu.

    Ernest Oberländer-Târnoveanu a precizat că mutarea patrimoniului Muzeului Naţional de Istorie a României nu se va “întâmpla mâine”, ci trebuie stabilite mai multe detalii, printre care şi găsirea unor spaţii pentru păstrarea şi expunerea patrimoniului pe perioada în care clădirea din Calea Victoriei, numărul 12, va fi în consolidare şi restaurare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea celui mai scump eveniment fotbalistic din istorie – Campionatul Mondial din Brazilia

    Brazilia a avut şapte ani la dispoziţie pentru a pregăti infrastructura necesară campionatului mondial, însă puţin înainte de începerea competiţiei lucrurile nu arătau deloc bine. Nu se ştia, la acel moment, dacă oraşele participante vor putea găzdui „fanfest-urile“ cerute de FIFA, adică sărbătorirea în stradă şi posibilitatea de a viziona meciurile pe ecrane uriaşe amplasate în pieţe.

    Faptul că nu toate construcţiile sunt gata este un lucru deja cunoscut şi acceptat, oricât de mult s-au grăbit organizatorii. Deşi admit că există probleme la nivelul mijloacelor de comunicare din interiorul stadioanelor, oficialii guvernamentali par lipsiţi de griji şi au promis o organizare impecabilă.  „Se fac toate aranjamentele pentru a garanta un turneu final de succes“, insistă ministerul sportului din Brazilia, instituţie care a coordonat eforturile de organizare a competiţiei. „Toate cele 12 oraşe implicate vor fi gata să primească suporterii şi echipele reprezentative.“

    Secretarul general al FIFA, Jerome Valcke, este de altă părere: „N-aş spune că lucrările nu sunt terminate, aş spune doar că oraşele nu sunt încă pregătite de turneu. Este important să testăm toate facilităţile şi să ne asigurăm că totul funcţionează perfect. Este o mare presiune pe cei de acolo.“

    Sute de mii de turişti au ajuns în Brazilia pentru turneul ce ţine o lună de zile, iar acest lucru înseamnă că o lungă serie de servicii publice, de la transportul în comun şi până la securitatea stradală, trebuie să funcţioneze perfect. Principalul motiv de îngrijorare al celor de la FIFA este cel legat de stadioanele ce găzduiesc cele 64 de meciuri. Deşi forul mondial ceruse ca toate lucrările să se încheie în 2013, autorităţile din Brazilia nu au reuşit să finalizeze nici măcar jumătate. Pe cele mai multe nu au mai avut loc nici măcar meciurile test dinaintea campionatului mondial.

    Campionatul mondial de fotbal din 2014 este cel mai scump organizat vreodată, valoarea vehiculată ridicându-se la peste 15 miliarde de dolari, fiind astfel cel mai scump turneu final organizat  vreodată. Campionatul de acum patru ani, din Africa de Sud, a costat de cinci ori mai puţin.

    Sumele record includ un premiu de 35 milioane de dolari pentru echipa câştigătoare, încasări de peste 4 miliarde de dolari pentru FIFA şi o notă de plată de aproape 14 miliarde de dolari pentru Brazilia.

    Din cele trei milioane de bilete scoase la vânzare, mai puţin de o sută de mii sunt încă disponibile la momentul scrierii acestui articol. „Succesul financiar este evident“, a declarat Jerome Valcke, secretarul general al FIFA. „Numărul de bilete o arată – niciodată nu am vândut atât de multe.“ Televiziunile europene au plătit 1,7 miliarde pentru drepturile de televizare a meciurilor, iar partenerii principali, Adidas, Coca-Cola, Emirates, Hyundai, Sony şi Visa, au plătit peste 700 de milioane de dolari în ultimii patru ani. Partenerii de ordin secund, precum Budweiser sau McDonald’s, au mai adus 500 de milioane de dolari în conturile FIFA. Instituţia care conduce fotbalul a fost însă prevăzătoare: una din condiţiile pentru ca Brazilia să poată organiza turneul final a fost ca sumele încasate de FIFA în Brazilia să nu fie impozitate.

  • O istorie a şorturilor purtate de fotbalişti la campionatele mondiale – GALERIE FOTO

    Şorturile fotbaliştilor se modifică în funcţie de moda feminină. Poate părea surprinzător, însă cei de la Quartz au ajuns la această concluzie după ce au analizat echipamentele sportive ale ultimilor 80 ani.

    Şorturile purtate de forbalişti la campionatele mondiale, încă din 1930, par să reflecte evoluţia din perioada respectivă a hainelor pentru femei.

    Această teorie a fost confirmată de către Jen Valentine, responsabila cu produsele pentru fotbal ale celor de la Adidas. “În industria hainelor de sport, suntem întotdeauna atenţi la ceea ce se întâmplă în jurul nostru”, a spus ea. “Urmărim mişcările designerilor cunoscuţi şi toate tendinţele din modă ale acelui an.”

  • Oamenii de ştiinţă americani au recreat cel mai distrugător virus din istorie

    În cadrul unui proiect controversat, oamenii de ştiinţă americani au reprodus în laborator virusul cunoscut sub numele de gripă spaniolă. Scopul a fost de a demonstra cât este de uşor ca o boală considerată dispărută să reapară.

    Gripa spaniolă este un tip de gripă care a apărut după Primul Război Mondial, similară cu gripa aviară de astăzi. A ajuns în multe ţări atunci când războiul s-a terminat, fiind transmisă de soldaţi. Boala a afectat în principal tineri şi a avut o înaltă rată de mortalitate, omorând între 50 şi 100 de milioane de persoane în toată lumea, între 1918 şi 1919. Este considerată una dintre cele mai letale pandemii, alături de “moartea neagră”. Multe dintre victime au fost persoane tinere, sănătoase, total diferită de celelalte pandemii care au afectat copii, bătrâni sau persoane cu sănătatea slăbită.

    Mulţi specialişti au considerat experimentul prostesc şi periculos, argumentând că scopul proiectului nu merită riscurile asumate pentru a ajunge la rezultatul dorit.

    “Aceşti critici nu au înţeles precauţiile şi măsurile de siguranţă pe care le-am luat atunci când am început acest proiect”, a explicat profesorul Yoshihiro Kawaoka de la Universitatea din Wisconsin-Madison. “Riscurile nu sunt ignorate, ele sunt tratate corespunzător. Deoarece gripa aviară se poate adapta foarte uşor la oameni, putem să ne aşteptăm oricând la o pandemie. Din acest motiv, am considerat acest studiu ca o necesitate.”