“Deficitul pentru 2010 ar putea fi mai nefavorabil decat cel
proiectat in program, tinand cont ca unele dintre masurile care au
ca scop reducerea cheltuielilor, precum reducerea numarului de
angajati din sectorul public, sunt dificil de realizat din punct de
vedere social si politic”, se arata intr-un document publicat
miercuri, care contine comentariile Comisiei Europene (CE) asupra
Programului de Convergenta al Romaniei pentru perioada
2009-2012.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Romania a facut eforturi serioase pentru a limita deteriorarea
deficitului bugetar si pentru a mentine stabilitatea macroeconomica
in ultimul an. Inrautatirea situatiei economice de cand au fost
facute recomandarile initiale justifica extinderea termenului
limita cu un an. Dar efortul de consolidare trebuie sa continue –
conform conditiilor atasate programului de asistenta financiara
multilaterala – pentru a asigura corectarea deficitului pana in
2012”, a afirmat, intr-un comunicat, comisarul european pentru
afaceri economice si monetare, Joaquin Almunia.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Cei mai mari zece operatori din comertul romanesc au realizat
pana acum investitii ce depasesc 3 miliarde de euro, conform
calculelor BUSINESS Magazin. Retelele lor reunesc peste 300 de
magazine, iar planurile de expansiune vizeaza inca 100 de
magazine.
Cei mai mari operatori de hipermarketuri, Carrefour si Real,
s-au intrecut in deschideri, expansiunea cat mai rapida in tara
fiind obiectivul principal pentru ambele retele. Criza financiara a
dus insa la o schimbare de strategie pentru Carrefour, care a
incetinit ritmul extinderii in timp ce Real a continuat sa deschida
noi unitati.
Astfel, dupa doi ani de extindere umar la umar, Real va depasi
pana la finalul acestui an pe Carrefour in materie de
hipermarketuri deschise. Real va ajunge la 24 de unitati, dupa
deschiderile din Bucuresti – in cadrul Cotroceni Park – Ploiesti si
Timisoara, in timp ce Carrefour, care a si inchis un hipermarket in
Braila, opereaza in acest moment 22 de hipermarketuri in
Romania.
"Ne vom mari expunerea in Europa de Est si Asia, deoarece acolo am identificat un potential enorm de crestere pe termen lung", a declarat Thomas Unger, directorul financiar al grupului Metro, potrivit Reuters.
Oficialul a declarat ca piata nord-americana nu se mai numara printre prioritatile grupului.
In Romania retailerul Metro a anuntat deja reluarea extinderilor prin inaugurarea unui nou magazin anul viitor. Grupul german a identificat un potential de crestere ridicat in Romania, data fiind ponderea redusa, de 42%, a comertului modern in piata.
Metro detine in Romania 45 de magazine, 24 in reteaua Metro Cash & Carry si 21 in reteaua Real. Metro Cash & Carry a raportat anul trecut afaceri in valoare de 1,4 miliarde euro.
"Exista motive majore ce garanteaza cresterea gradului de atractie a Iulius Mall dupa extindere: optimizarea mixului de profile prin atragerea unor noi chiriasi de renume international, deschiderea unui hipermarket, extinderea zonei de food court si cresterea numarului de operatori ai acestuia, noi modalitati de entertaiment si extinderea parcarii la o capacitate de peste 2.500 de locuri”, a declarat Cornel Verigut, managerul Iulius Mall Timisoara.
In contextul extinderii, reprezentantii Iulius Mall Timisoara estimeaza ca traficul mall-ului va creste cu pana la 30%, in conditiile in care in 2008 un numar de 10,8 milioane de vizitatori au trecut pragurile mall-ului banatean, iar prima jumatate a acestui an a adus o crestere a numarului de vizitatori cu 5% fata de anul precedent.
Atingerea obiectivului de crestere a vizitatorilor cu 30% ar duce la un total anual de circa 14 milioane de persoane, ceea ce ar face ca Iulius Mall Timisoara sa fie cel mai vizitat mall din tara. Potrivit unui studiu recent realizat de catre compania de consultanta imobiliara Colliers International, pe baza datelor comunicate de catre proprietarii centrelor comerciale din Bucuresti, cel mai vizitat proiect comercial din Capitala este Unirea Shopping City, cu o medie zilnica de 40.000 de persoane (circa 14,6 milioane vizitatori pe an).
Urmatoarele doua pozitii sunt ocupate, potrivit studiului amintit, de catre Bucuresti Mall si Plaza Romania, ambele dezvoltate si detinute de Anchor Grup, cu o medie de trafic zilnic care poate urca la aprox. 35.000 de persoane (aproape 13 milioane de vizitatori anual). Potrivit consultantilor imobiliari, traficul in majoritatea centrelor comerciale locale a scazut in acest an, in contextul in care proiectele din provincie inregistrau, de regula, in trafic mai scazut comparativ cu cele din Capitala.
In urma procesului de extindere a centrului comercial Iulius Mall din Timisoara, zona de restaurante si cafenele va fi relocata, numarul de locuri disponibile urmand sa fie dublu. Mesele din cadrul food court-ului vor fi dispuse in trei trepte, sub forma de gradena si vor avea forme si dimensiuni variate, numarul total de locuri urmand sa ajunga de la 800 la 1700 de locuri. Programata pentru inaugurare in toamna acestui an, extinderea Iulius Mall Timisoara este in plina desfasurare, in urma unei investitii de 60 de milioane de euro.
In acest an au fost operate deja cateva modificari in ceea ce priveste mixul de chiriasi ai centrului comercial din Timisoara, prin aducerea brandurilor Inditex (Zara, Pull& Bear, Stradivarius si Bershka), Starbucks, Altex si a Samsonite. Intersport si Oltre vor deschide magazine in cadrul mall-ului dupa inaugurarea extinderii. Iulius Mall este unul din cele patru centre comerciale parte a retelei Iulius Mall, dezvoltata de catre omul de afaceri iesean Iulian Dascalu, celelalte trei fiind deschise in Iasi, Cluj si Suceava.
Click aici pentru a citi topul celor mai vizitate centre comerciale din Bucuresti.
In urma extinderii, mall-ul va avea o suprafata de de 47.000 de metri patrati. In cadrul noii zone din Plaza Romania vor fi deschide peste 30 de magazine, printre care Lacoste, Steve Madden, Karen Millen, Tommy Hilfiger, Otter si Costa Coffee.
Plaza Romania, alaturi de Bucuresti Mall – al doilea proiect comercial detinut de dezvoltatorul turc Anchor Grup in Bucuresti, inregistreaza cel mai mare trafic de vizitatori din Bucuresti, dupa Unirea Shopping Center, potrivit unei analize intocmite de catre Colliers International.
Click aici pentru a afla topul celor mai vizitate mall-uri din Bucuresti.
Bucurestiul este al treilea oras din Europa in care cele mai importante 500 de companii multinationale europene intentioneaza sa isi extinda afacerile. Capitala Romaniei a fost depasita in aceasta privinta de Moscova si Praga, dar se situeaza la egalitate cu Varsovia, devansand Budapesta, care se situeaza pe locul imediat urmator.
Cele 500 de companii considera ca Bucurestiul face mai multe eforturi pentru a-si imbunatati conditiile pe care le ofera derularii afacerilor decat Moscova, dar mai putine decat Praga, Budapesta sau Varsovia. Companiile considera insa ca orasele spaniole fac cele mai multe eforturi: Barcelona pe primul loc, urmata de Madrid.
Tot in privinta imbunatirilor, companiile considera ca Bucurestiul s-a imbunatatit transportul intern fata de anul trecut, urcand in clasament de pe locul 30 pe locul 26. Astfel stam mai bine in aceasta privinta decat vecinii din Budapesta (locul 31) sau decat polonezii din Varsovia (locul 30) si la egalitate cu praghezii. Dar in privinta legaturilor de transport externe, Bucurestiul se situeaza chiar pe ultimul loc dintre cele 34 de orase considerate importante pe afacerile in Europa, in timp ce Budapesta a avut un salt similar cu cel pe care l-a avut Bucurestiul in privinta transportului intern: de pe locul 33 pe locul 26.
In schimb accesul Bucurestiului catre piete a urcat 8 locuri fata de anul trecut pana pe pozitia 24, fiind pe picior de egalitate cu Stockolm si Istanbul si devansand in acelasi timp orase precum Roma, Viena sau Atena. Totusi celelalte orase central si est europene se claseaza mai sus: Budapesta locul 22, Praga locul 21 si Varsovia locul 15. Pe primele pozitii se claseaza Londra, Paris, Frankfurt, Bruxelles si Barcelona.
“Bucurestiul este un oras extrem de dinamic, din toate punctele de vedere. Se fac eforturi atat din partea companiilor care doresc implementarea/demararea proiectelor (developeri, in cazul sectorului de real estate) in aceleasi conditii de calitate ca si in celelalte orase din Europa, in special ca in cele Vestice" a declarat directorul general al Cushman & Wakefield Activ Consulting, Razvan Gheorghe.
Bucurestiul sta foarte bine in privinta costurilor pe care companiile le au cu forta de munca., sitandu-se pe locul doi in raportul ECM, dupa Varsovia. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul ca Bucurestiul a ocupat anul trecut prima treapta in ceea ce priveste acest criteriu. In plus, noteaza raportul Cushman & Wakefield, exista si un aspect mai putin favorabil, si anume faptul ca multinationalele nu apreaciaza foarte mult calificarea pe care angajatii bucuresteni o au: Bucurestiul ocupa locul 32, in timp ce Budapesta se situeaza pe 21, Praga pe 24 si Varsovia pe 25. De asemenea ele sunt de parere ca nu stam atat de bine la capitolul limbi straine precum vecinii nostri din Budapesta, Varsovia sau Praga: Bucurestiul ocupa locul 28, Budapesta 21, Varsovia, 20 si Praga 21.
Un alt aspect mai putin imbucurator pentru bucuresteni este calitatea vietii angajatilor din Europa Centrala si de Est. Companiile chestionate au plasat bucurestenii pe ultimele locuri in clasament in functie de calitatea vietii acestora: Bucuresti – locul 31, Varsovia locul 32, Budapesta – 30 si Praga 29. Companiile considera ca angajatii din Barcelona (locul 1), Munchen ( locul 2) si Stockolm (locul 3) au cea mai inalta calitate a vietii. Totusi acesta este un aspect care are un rol mai putin important in influentarea deciziilor de a localiza afacerile intr-un oras sau altul, potrivit consultantilor Cushman & Wakefield.
Un alt aspect usor imbunatatit de Bucuresti este gradul de poluare, acesta a urcat de pe locul 32 pe locul 30, situandu-se insa inca printre cele mai poluate orase europene. In acelasi timp companiile considera Varsovia mai poluata decat Capitala Romaniei, in timp ce in Praga si Budapesta putem respira un aer mai curat (locul 22 si locul 20). Cele mai putin poluate orase europene sunt considerate cele nordice: Oslo (pe primul loc), Stockolm (locul 2) si Helsinki (locul 3).
Telecomunicatiile sunt un alt aspect imbunatatit de Bucuresti, a urcat de pe 32 pe 29 si a devansat Budapesta, Varsovia si Praga (situate la egalitate pe locul 31). Totusi aceste tari inca se situeaza in coada clasamentului european in aceasta privinta.
In privinta eforturilor financiare pe care le fac autoritatile pentru a incuraja afacerile (cum ar fi reducerile de taxe si alte stimulente finaciare), Bucurestiul este la mijlocul clasamentului, pe locul 11, pozitia fiind relativ constanta fata de anul trecut: locul 11 – 2008, locul 10 – 2007. Aceasta perceptie este similara cu perceptia asupra autoritatilor din Praga (locul 9), in timp ce Budapesta si Varsovia sunt vazute ca facand mai multe eforturi (locul 4, respectiv 2). Orasele care neglijeaza cel mai mult aceste aspecte sunt Roma si Milan – locurile 34, respectiv 33..
"Asistam la imbunatatiri importante de la an la an, iar un aspect deosebit de important pentru companii, asa cum arata raportul ECM sunt telecomunicatiile: Bucurestiul se afla in zona de acoperire a celor mai mari operatori de telefonie mobila pe plan european si mondial. In privinta real estate-ului acum sunt activi pe piata din Romania unii dintre cei mai de succes dezvoltatori din Europa. Ei isi vor implementa retetele de succes si in Bucuresti asa cum au facut-o si in alte orase importante din Europa. Chiar situatia dificila cu care ne confruntam pe plan economic, la nivel international este o sansa pentru Bucuresti pentru o planificare strategica si sustenabila in real estate,” a mai comentat Razvan Gheorghe.
Daca anul trecut chiriile spatiilor de birouri erau considerate accesibile si plasau Bucurestiul chiar pe a doua pozitie intre orasele europene in aceasta privinta, anul acesta Bucurestiul a pierdut 11 locuri, situandu-se la jumatatea clasamentului, pe locul 13. Budapesta insa a urcat de pe locul 5 pe locul 3, Praga a urcat de pe 8 pe 6, iar Varsovia care ocupa prima pozitie anul trecut acum este pe locul 5. Acest aspect este strans legat de lipsa de astfel de spatii de calitate solicitate de companii, Bucurestiul fiind clasat anul acesta abia pe locul 28 in aceasta privinta, o cadere de 18 locuri fata de anul trecut. In comparatie Varsovia se situeaza pe locul 11, fiind si ea in cadere de pe locul 5, Praga se mentine ca si anul trecut pe locul 19, iar Budapesta isi imbunatateste pozitie de la locul 13 in 2007 la locul 9 anul acesta.
De la lansarea primului catalog, la inceputului lui septembrie anul trecut, si pana la sfarsitului lui august anul acesta, IKEA a vandut, prin magazinul sau situat in parcul de retail Baneasa, peste 12 milioane de produse, potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii acesteia.
Dintre acestea, 60% au fost articole de mobilier, iar restul – accesorii si decoratiuni pentru casa. Din categoria mobilierului, cele mai bine vandute produse au fost dulapurile si bibliotecile, iar din cea a accesoriilor si decoratiunilor, cele mai cautate au fost becurile economice, pernele si pilotele.
In primul an de functionare pe piata romaneasca (martie 2007-martie 2008), compania a realizat un volum de vanzari de 87 de milioane de euro, cu mult peste estimarile initiale, care vizau o valoare de 40 de milioane de euro. In prezent, magazinul din Baneasa are in jur de 70.000 de clienti saptamanal, jumatate din numarul acestora fiind concentrati in zilele de week-end.
Compania are in plan deschiderea, in urmatorii cinci ani, a inca sapte magazine, principalele orase vizate fiind Constanta, Iasi, Galati, Cluj, Timisoara, Craiova si Arad, dar si Bucuresti. In 2005, Moaro Trading SRL a cumparat franciza IKEA pentru Romania, ca doi ani mai tarziu, in martie 2007, sa deschida primul magazin din zona Baneasa, acesta fiind cea de-a 253-a unitate din a 35-a tara in care retailerul suedez este prezent.
Piata mobilei din Romania se va cifra, anul acesta, la aproximativ 1,1 miliarde de euro, iar valoarea totala a productiei nationale se va ridica la 1,8 miliarde de euro, potrivit datelor Asociatiei Producatorilor de Mobila (APMR). Principalele companii prezente pe piata locala de profil sunt Mobexpert, IKEA, Elvila, Neorom si Silvarom.
De la lansarea primului catalog, la inceputului lui septembrie anul trecut, si pana la sfarsitului lui august anul acesta, IKEA a vandut, prin magazinul sau situat in parcul de retail Baneasa, peste 12 milioane de produse, potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii acesteia.
Dintre acestea, 60% au fost articole de mobilier, iar restul – accesorii si decoratiuni pentru casa. Din categoria mobilierului, cele mai bine vandute produse au fost dulapurile si bibliotecile, iar din cea a accesoriilor si decoratiunilor, cele mai cautate au fost becurile economice, pernele si pilotele.
In primul an de functionare pe piata romaneasca (martie 2007-martie 2008), compania a realizat un volum de vanzari de 87 de milioane de euro, cu mult peste estimarile initiale, care vizau o valoare de 40 de milioane de euro. In prezent, magazinul din Baneasa are in jur de 70.000 de clienti saptamanal, jumatate din numarul acestora fiind concentrati in zilele de week-end.
Compania are in plan deschiderea, in urmatorii cinci ani, a inca sapte magazine, principalele orase vizate fiind Constanta, Iasi, Galati, Cluj, Timisoara, Craiova si Arad, dar si Bucuresti. In 2005, Moaro Trading SRL a cumparat franciza IKEA pentru Romania, ca doi ani mai tarziu, in martie 2007, sa deschida primul magazin din zona Baneasa, acesta fiind cea de-a 253-a unitate din a 35-a tara in care retailerul suedez este prezent.
Piata mobilei din Romania se va cifra, anul acesta, la aproximativ 1,1 miliarde de euro, iar valoarea totala a productiei nationale se va ridica la 1,8 miliarde de euro, potrivit datelor Asociatiei Producatorilor de Mobila (APMR). Principalele companii prezente pe piata locala de profil sunt Mobexpert, IKEA, Elvila, Neorom si Silvarom.