BusinessMagazin

Tag: deces

  • Povestea lui Mugur, elevul torturat de Securitate pentru că a îndrăznit să ceară libertate: „Îl ţineau 3 ore pe zi în faţa unei lămpi, până a făcut leucemie şi a murit“

    Mugur Călinescu, un tânăr de 17 ani din Botoşani, a fost unul dintre cei mai importanţi luptători anticomunişti din nordul Moldovei. După ce a militat împotriva regimului comunist şi a visat la Revoluţie încă de la începutul anilor ‘80, băiatul a murit la scurt timp după ce Securitatea a început un program susţinut de torturare. Mama sa îl plânge şi după 30 de ani pe băiat, considerat cu întârziere erou de către statul român.

    În anul 1981, pe 29 septembrie, muncitorii botoşăneni mergeau, ca de obicei, la locul de muncă. Angajaţii restaurantelor şi magazinelor din Centrul Vechi sau de pe Calea Naţională treceau cu toţii pe lângă clădirea impunătoare a Comitetului Judeţean al PCR, astăzi sediul Prefecturii şi al Consiliului Judeţean Botoşani.   

    Trecând pe lângă peretele lateral, oamenii au rămas înmărmuriţi. Pe zid scria apăsat cu cretă albastră şi cu litere mari un strigăt de revoltă: „Ne-am săturat să stăm la cozi interminabile!”.

    Aşa ceva era de neimaginat în plină epocă comunistă. Miliţia şi Securitatea s-au pus în mişcare. Acţiunea a fost numită imediat „Panoul”, iar aşa cum reiese din raportul de activitate al Miliţiei din acea perioadă, s-au trecut urgent măsuri. „Înscrisul a fost şters şi s-a organizat supravegherea locului prin pânde”, scria un locotenent colonel de Miliţie, folosind o semnătură indescifrabilă în raport.   

    Oamenii Securităţii, aşa cum se va afla mai târziu, bănuiau că este vorba despre o organizaţie, un agent străin sau chiar un luptător anticomunist versat, scăpat prin cine ştie ce circumstanţă în municipiul Botoşani.  

    Cititi mai multe pe www.historia.ro

  • Una dintre cele mai vechi emisiuni de la Pro TV dispare. Ce motive au dus la această decizie radicală

    “Vineri 4 decembrie 2015, orele 11,20 AM, în biroul doamnei Gabriela Popescu, directorul Ştirilor Pro Tv, s-a petrecut – cu graţie amicală, comprehensiune ludic-reciprocă şi suavă resemnare de ambele părţi – decesul emisiunii „Omul care aduce cartea” (ianuarie 2000 – ianuarie 2016).”, a scris Dan C. Mihăilescu pe blogul său.

    Principala problemă ar fi finanţarea. Mihăilescu precizează că şefa Ştirilor Pro TV a lăsat deschisă o cale de revenire, cu condiţia găsirii „unei surse credibile şi «cu blazon» de sponsorizare, de talia BNR, BOR, British Council şi altele asemenea. 

    Scriitorul nu-i reproşează postului acestă decizie. “Mi se pare justificată decizia conducerii Pro Tv de a curma existenţa unei emisiuni care nu aduce niciun beneficiu financiar postului, indiferent de prestigiul simbolic aferent. Este o lege aspră, infinit discutabilă, dar, prin aceasta, nu mai puţin acceptabilă.” 

    Ultima ediţie a emisiunii va fi difuzată pe 31 decembrie. “Am filmat inclusiv emisiunile din 30 şi 31 decembrie 2015 şi mă amuz cu tandreţe la gândul că ultima înregistrare are ca subiect o enciclopedie universală a vinului, ca semn de împărtăşire întru bucurie şi nădejde.”, concluzionează Dan C. Mihăilescu.

  • Primul teaser trailer pentru noul sezon “Game of Thrones” – VIDEO

    John Snow, această pisică a lui Schrödinger, este prezent în noul clip al sezonului şase al serialului “Game of Thrones”, dar fanii încă nu primesc răspunsul la cea mai importantă întrebare. John Snow e viu sau e mort? Până în aprilie când se difuzează sezonul şase, Snow este şi viu şi mort, exact ca pisica lui Schrödinger.

    Săptămânile trecut, producătorii au lansat  o fotografie parţială care îl arată pe Jon Snow cu o faţă însângerată, dar viu, iar imaginea este însoţită de textul următor: “APRIL. #GoTSeason6”. Speculaţiile fanilor despre destinul personajului Jon Snow au fost stimulate şi de faptul că actorul Kit Harington a fost văzut în această vară pe platourile din Irlanda unde sunt turnate unele dintre episoadele show-ului TV, dar şi de decizia sa de a nu-şi tunde părul – care a devenit o marcă înregistrată a personajului său.

  • Ultima haka: cei prezenţi la înmormântarea lui Jonah Lomu i-au adus acestuia un ultim omagiu – FOTO, VIDEO

    Familie, prieteni, cunoscuţi sau oameni simpli au venit să îl conducă pe Jonah Lomu pe ultimul drum. Superstarul din Noua Zeelandă a murit săptămâna trecută în urma unui infarct, iar peste 8.000 de oameni s-au strâns pe stadionul Eden Park din Auckland pentru a-l comemora.

    Mai mulţi dintre cei prezenţi au dansat haka drept un semn de respect faţă de unul dintre cei mai cunoscuţi jucători de rugby ai lumii.

  • Povestea omului care scăpat din două atacuri teroriste. A supravieţuit atacurilor de la World Trade Center şi de la teatrul Bataclan din Paris.

    La 14 ani după ce a supravieţuit atacurilor de la World Trade Center, în New York, un american a fost rănit în timpul atentatului de la teatrul Bataclan din Paris.

    Bărbatul de 36 de ani a fost împuşcat în picior în timp ce fugea din teatrul Bataclan, unde terorişti ai Statului Islamic au omorât 89 de persoane.

    Matthew asista la concertul susţinut de formaţia Eagles of Death Metal când teroriştii au pătruns în clădire şi au deschis focul. “Am recunoscut imediat sunetul unui foc de armă”, a spus tânărul. “Probabil că face parte din cultura mea americană”. Fiind rănit, el povesteşte cum a reuşit să se târască până la ieşire folosind pauzele în care teroriştii îşi reîncărcau armele. Ajuns afară, el s-a prăbuşit pe stradă; norocul său a fost că Daniel Psenny, un jurnalist de la Le Monde, i-a sărit în ajutor.

    Este a doua oară când Matthew scapă dintr-un atentat: în 2001, atunci când al-Qaeda a lovit turnurile gemene din New York, el se afla la baza uneia dintre clădiri. “Am alergat aproape jumătate de Manhattan”, povesteşte Matthew celor de la The Telegraph. “Dar ce s-a întâmplat la Bataclan a fost de 1.000 de ori mai rău.”
     

  • Un tânăr rănit în Colectiv a murit la Spitalul “Sf. Ioan”, numărul celor decedaţi a ajuns la 59

    Potrivit unor surse medicale, tânărul care a decedat se numeşte Alexandru Mihai Iancu, avea 22 de ani şi era internat în stare critică la Spitalul “Sfântul Ioan”.

    O altă pacientă rănită în incendiul din Colectiv, Andreea Ştefan, a murit, vineri, în spitalul din Germania unde fusese transferată, în urmă cu aproximativ două săptămâni, de la Spitalul “Sfântul Ioan” din Bucureşti,

    În urma incendiului din 30 octombrie, la clubul Colectiv au decedat 26 de persoane, iar pe drum spre spital a mai murit o persoană. În trei săptămâni de la tragedie au decedat alte 32 de persoane, numărul victimelor ajungând, vineri, la 59.

    Alte aproximativ 150 de persoane au fost rănite şi internate în spitale din Capitală. Dintre acestea, 39 au fost transportate spre unităţi sanitare din străinătate, însă zece au decedat, trei în Marea Britanie, unul în Israel, doi în Olanda, unul în drum spre Elveţia, unul în Franţa şi doi în Germania.

    În spitalele din Bucureşti mai sunt internate 40 de persoane rănite în incendiul din Colectiv, dintre 10 în stare critică sau gravă.

  • O altă tânără rănită în clubul Colectiv a murit în Germania, numărul celor decedaţi a ajuns la 58

    Potrivit unor surse medicale, tânăra care a decedat se numeşte Andreea Ştefan, avea 28 de ani şi era printre răniţii din clubul Colectiv care au ajuns în spitale din străinătate, ea fiind internată într-o clinică din Germania.

    Andreea Ştefan a fost internată, în 30 octombrie, după incendiul din Colectiv, la Spitalul “Sfântul Ioan”, în stare critică, având arsuri pe corp şi arsuri de căi respiratorii. Ulterior, ea a fost transferată la o clinică din Germania, unde a decedat vineri.

    La spitale din Germania au ajuns cinci răniţi din Colectiv, trei au plecat pe cont propriu, printre care şi un cetăţean german, iar alte două, printre care şi Loredana Dărăscu, au fost transferate din spitale din Capitală. Loredana Dărăscu a murit în 13 noiembrie, la clinica din Germania.

    În urma incendiului din 30 octombrie, la clubul Colectiv au decedat 26 de persoane, iar pe drum spre spital a mai murit o persoană. În trei săptămâni de la tragedie au decedat alte 31 de persoane, numărul victimelor ajungând, vineri, la 58.

    Alte aproximativ 150 de persoane au fost rănite şi internate în spitale din Capitală. Dintre acestea, 39 au fost transportate spre unităţi sanitare din străinătate, însă zece au decedat, trei în Marea Britanie, unul în Israel, doi în Olanda, unul în drum spre Elveţia, unul în Franţa şi doi în Germania.

    În spitalele din Bucureşti mai sunt internate 44 de persoane rănite în incendiul din Colectiv, dintre 11 în stare critică sau gravă. 

  • TRAGEDIA din Colectiv: O tânără rănită în incendiu a murit la Spitalul de Arşi. Numărul celor decedaţi a ajuns la 57

    Purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri, Adrian Stănculea, a declarat, pentru MEDIAFAX, că joi a decedat o pacientă care fusese transferată de la Spitalul “Sfântul Ioan”.

    Potrivit unor surse medicale, miercuri a fost transferată de la Spitalul “Sfântul Ioan” la Spitalul de Arşi Ana Albu (30 de ani). Tânăra a fost internată în 30 octombrie, după incendiul din clubul Colectiv, la Spitalul “Sfântul Ioan”, în stare gravă, cu arsuri pe corp şi arsuri de căi respiratorii.

    În urma incendiului din clubul Colectiv au decedat la faţa locului 26 de persoane, iar pe drum spre spital a mai murit o persoană. În 20 de zile de la tragedie au decedat alte 30 de persoane, numărul victimelor ajungând, joi, la 57.

    Alte aproximativ 150 de persoane au fost rănite şi internate în spitale din Capitală. Dintre acestea, aproximativ 40 au fost transportate spre unităţi sanitare din străinătate, însă nouă au decedat, trei în Marea Britanie, unul în Israel, doi în Olanda, unul în drum spre Elveţia, unul în Franţa şi unul în Germania.

    În spitalele din Bucureşti mai sunt internate 44 de persoane rănite în incendiul din Colectiv, dintre 11 în stare critică sau gravă.

  • TRAGEDIA din Colectiv: Încă un rănit a murit, la Spitalul “Sf. Ioan”. Numărul celor decedaţi a ajuns la 56

    Surse medicale au declarat, pentru MEDIAFAX, că luni dimineaţă a decedat o tânără în vârstă de 18 de ani, care era internată în stare critică la Spitalul “Sfântul Ioan”, unde a fost adusă în 30 octombrie, după incendiul din clubul Colectiv.

    În urma incendiului din clubul Colectiv au decedat 26 de persoane, iar pe drum spre spital a mai murit o persoană. În 17 zile de la tragedie au decedat alte 29 de persoane, numărul victimelor ajungând, luni, la 56.

    Alte aproximativ 150 de persoane au fost rănite şi internate în spitale din Capitală. Dintre acestea, aproximativ 40 au fost transportate spre unităţi sanitare din străinătate, însă nouă au decedat, trei în Marea Britanie, unul în Israel, doi în Olanda, unul în drum spre Elveţia, unul în Franţa şi unul în Germania. 

  • Cum a devenit Ferrari un nume cunoscut peste tot în lume

    Enzo Anselmo Ferrari este pilotul de curse italian care a dezvoltat marca de automobile Ferrari şi echipa Scuderia Ferrari Grand Prix, cunoscut şi drept „Il Commendatore“. Ferrari s-a născut pe 18 februarie 1898 în Modena, Italia. Certificatul de naştere consemnează naşterea sa pe 20 februarie, dat fiind faptul că o puternică furtună de zăpadă l-a împiedicat pe tatăl său să înregistreze naşterea sa în registrul local.

    A fost cel mai tânăr din cei doi fii ai lui Alfredo şi Adalgisa Ferrari. Tatăl său era fiul unui băcan şi fondase un atelier în care realiza componente metalice. Când avea 10 ani, Enzo Ferrari a fost martorul câştigului lui Felice Nazzaro în 1908 la Circuitul din Bologna, un eveniment care l-a inspirat să devină pilot de curse. Tatăl şi fratele său au murit în 1908 ca urmare a pandemiei mortale de gripă de după Primul Război Mondial. Ferrari a fost şi el foarte  bolnav, iar în 1918 a fost eliberat de datoria de a servi în război. Afacerea familiei s-a prăbuşit, iar Ferrari a început să îşi caute un loc de muncă în industria auto. Nu a fost acceptat în cadrul reprezentanţei Fiat din Torino şi s-a mulţumit cu munca de şofer de test pentru C.M.N. (Costruzioni Meccaniche Nazionali), un producător auto din Milano.

    A fost mai târziu promovat ca şofer de curse şi şi-a făcut debutul în 1919, în cadrul circuitului Parma-Poggio di Bercete, unde a terminat al patrulea la categoria la care participa. În acelaşi an, a participat şi la Targa Floria, dar a fost nevoit să se retragă după o defecţiune la maşină. În 1920 a părăsit C.M.M. pentru Alfa Romeo. În 1923 a primit insigna Prancing Horse, care decora fuselajul avionului prietenului său din armată, Francesco Baracca, de la mama acestuia. Insigna a fost luată din rămăşiţele avionului în care a murit misterios Baracca în 1918. Ferrari va folosi ulterior insigna pe maşinile sale după ce îşi va alcătui propria echipă.

    Şocat de moartea lui Antonio Ascari în 1925, a refuzat oportunitatea de a participa la curse mai prestigioase oferită de Alfa Romeo şi s-a concentrat pe management şi dezvoltatea echipei Alfa Cars. Ferrari a participat cu aceasta la curse până în 1932, când a părăsit Alfa Romeo şi a pus bazele echipei sale, Scuderia Ferrari. În 1937, Alfa Romeo a decis să recâştige controlul asupra diviziei de curse şi l-au reangajat pe Ferrari ca sporting director. Nemulţumit de acest aranjament, a părăsit compania şi a fondat Auto-Avio Costruzioni, o companie ce oferea componente echipelor participante la curse. Deşi o clauză din contract îl restricţiona să participe la curse şi la designul maşinilor pentru patru ani, a reuşit să producă două maşini. Odată cu începerea Celui de Al Doilea Război Mondial, fabrica lui Ferrari a început să producă pentru guvernul fascist al lui Mussolini.

    După ce Aliaţii au bombardat fabrica, Ferrari a relocat-o din Modena în Maranello. La sfârşitul războiului, a început să producă maşini folosind propriul nume şi a fondat Ferrari S.p.A. în 1947. Echipa sa a debutat în Torino, în 1948, iar prima victorie a venit un an mai târziu, la Lago di Garda. Prima victorie majoră a fost în 1949, la cele 24 de ore din Le Mans, cu un Ferrari 166M condus de Luigi Chinetti şi Peter Mitchell-Thomson. În 1950, echipa lui Ferrari a participat la proaspăt înfiinţatul campionat Formula 1 şi a fost singura echipă ce a rămas de la introducere. Ferrari a câştigat primul Grand Prix în 1951.

    Decizia de a continua cursele a adus noii companii victorii şi recunoaştere publică. Totuşi, vitezele în creştere, infrastructura slabă şi lipsa măsurilor de siguranţă au făcut ca, în 1957, în cadrul Mille Miglia, să se întâmple un accident grav: unui Ferrari condus de Alfonso de Portago ce ajunsese la o viteză de 250 km/oră i-a explodat un cauciuc şi a ieşit în mulţime, omorându-i atât pe pilot şi copilot, cât şi nouă spectatori. Enzo Ferrari şi producătorul de anvelope au fost acuzaţi de omor într-un proces ce a fost încheiat în 1961.

    Până la sfârşitul anilor 1960, dificultăţile financiare, precum şi necesitatea de a satisface noi măsuri de siguranţă şi de reducere a emisiilor de gaze în producţia de maşini l-au determinat pe Ferrari să caute un partener de afaceri. Şi-a vândut în 1969 jumătate din companie către Fiat, cu înţelegerea că va rămâne la controlul a 100% din activităţile de curse ale companiei. În 1971 a părăsit postul de managing director al diviziei de automobile, iar în 1974 l-a numit pe Luca Corderi di Montezemolo ca manager al echipei de Formula 1. Niki Lauda a câştigat campionatul în 1975 şi 1977.

    Enzo Ferrari a murit la data de 14 august 1988 în Maranello, la 90 de ani. Moartea sa nu a fost făcută publică decât două zile mai târziu, la cererea sa, pentru a compensa înregistrarea târzie de la naştere. Grand Prix-ul italian a fost ţinut la câteva săptămâni după moartea lui Ferrari, iar rezultatul a fost câştigarea cursei de Ferrari, aceasta fiind singura cursă din sezonul respectiv ce nu a fost câştigată de McLaren.