BusinessMagazin

Tag: credite

  • De la 1 ianuarie 2009, adio dobanzi si comisioane modificate peste noapte!

    Initiativa a fost luata de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, dupa ce s-au primit tot mai multe plangeri de la clienti.

     

    Click aici pentru mai multe amanunte.
     

  • KIWI Finance: Pana in 2010 vom deschide 30 unitati de franciza

    Taxa de franciza perceputa variaza intre 3.000 si 5.000 de euro si este calculata in functie de tipul de oras, a spus Anca Bidian, CEO-ul companiei. Contractul de franciza se incheie pe o perioada de trei ani insa poate fi prelungit cu acordul partilor.

    Pana la sfarsitul acestui an, KIWI Finance va deschide cinci unitati de franciza. In 2009 vor fi inaugurate inca 15 sucursale in regim de franciza iar in urmatorul an inca zece. In acest moment Kiwi Finance detine noua sucursale in Romania la Bucuresti, Timisoara, Constanta, Ploiesti, Brasov, Cluj-Napoca, Iasi, Campina si Slatina si o sucursala la Madrid.

    Din 2003, de cand a fost infiintata si pana acum, KIWI Finance a intermediat credite in valoare de 420 de milioane de euro. Pana in august 2008, compania a intermediat in total 11.000 de credite.

    KIWI Finance a inregistrat in 2007 o cifra de afaceri de 3,7 milioane de euro, in crestere cu 370% fata de 2006.
     

  • Noile reguli ale BNR vor afecta mai ales persoanele cu venituri mici

    Noile reglementari privind creditarea populatiei de catre bancile comerciale vor intra in cel mai scurt timp in vigoare. Desi pana acum nicio banca nu a anuntat ca a primit avizul din partea BNR de a da credite in noua lor forma, brokerii de credite au deja o idee destul de clara despre efectele asupra doritorilor de credite.

     

    Mai multe amanunte pe www.gandul.info
     

  • Vin vremuri grele! Caderea leului atrage scumpiri in lant

    Practic orice inseamna produs din import va suferi cresteri de pret. Fie ca vom cumpara fructe din Spania sau electrocasnice din Suedia, vom lasa mai multi bani la magazin. Diferentele pot fi si de 40% in anumite cazuri si din pacate se vor simti cel mai acut in pragul sarbatorilor de iarna.

     

    Mai multe amanunte, pe www.protv.ro




  • Banca Nationala sta cu ochii pe liniile de finantare externa atrase de banci

    Incepand de ieri, bancile sunt obligate sa transmita in fiecare zi Bancii Nationale date privind sursele atrase de pe piata externa, existente in sold la sfarsitul zilei precedente, precum si informatii privind rambursarile sau retragerile de linii de finantare inainte de scadenta.

     

    Click aici pentru mai multe amanunte.
     

  • Febra banilor ne arde la credite si chirii

    Europa si America sunt ravasite de taifunul financiar. Statele din UE au ales sa nationalizeze unele banci pentru a face fata impactului crizei de peste Ocean. Germania, Marea Britanie, Franta, Irlanda sunt doar cateva dintre statele europene care au garantat cu zeci de miliarde de euro stabilitatea sistemului lor financiar.

     

    Cititi mai multe pe www.gandul.info
     

  • Poate doar de-o garsoniera

     

    Impactul major al noului regulement de creditare impus de BNR, ale carui prime efecte se vor simti din octombrie, este scaderea sumei maxime ce poate fi imprumutata de clienti, rezuma Adrian Faur, product development manager in cadrul GE Money Romania. Gradul de indatorare maxim pe care bancherii il pot aplica pentru creditele ipotecare, imobiliare sau pentru cele garantate cu ipoteca se reduce, in opinia lui Faur, pana la 50%, in conditiile in care normele de pana acum lasau clientii sa se indatoreze si pana la 70% din venituri. Vestea este cu atat mai proasta pentru cei ce au nevoie de un credit pentru locuinta, cu cat, in paralel, criza financiara internationala genereaza o scumpire accentuata a surselor de finantare si, in final, a imprumuturilor de orice fel.
     
    Astfel ca, desi in ultimele doua luni costul creditarii a fost relativ constant, dobanda anuala efectiva (DAE) pentru imprumuturile ipotecare in euro variind in jur de 9,79-9,81%, “ne asteptam ca in perioada urmatoare costurile cu finantarea sa creasca in medie cu 1-1,5%”, spune Raluca Dobre, analist financiar in cadrul companiei IpoteciDirect, o societate de consultanta financiara specializata in finantari imobiliare. Cat despre noile reguli de creditare, Dobre estimeaza ca impactul propriu-zis se va simti cu precadere in ultima parte a anului, atunci cand gradul de indatorare se va reduce cu 10-15% pentru fiecare client in parte. Pana una-alta, singurul efect sesizat de ea in activitatea de creditare se manifesta printr-o intarziere cu aproximativ o saptamana in analiza dosarelor de catre banci la creditele depuse.
     
    Ce e mai rau abia de-acum urmeaza insa: dupa ce bancherii vor fi trecut pe la banca centrala pentru a primi aprobarea pe normele noi, suma maxima ce va putea fi imprumutata “ar putea sa scada in cel mai bun caz cu 7-10%, insa scaderea poate sa depaseasca si 30%”. Analistul IpoteciDirect face, in aceste conditii, un calcul simplu, pentru o familie alcatuita din doua persoane si care are un venit mediu de 1.000 de euro. La calcularea gradului maxim de indatorare permis, din acest venit lunar disponibil se scade o valoare medie a cheltuielilor de intretinere de 600 de lei (circa 170 de euro), iar in conditiile unei DAE medii de 9,81% si cu o scadenta de 30 de ani, solicitantul s-ar fi incadrat la un credit ipotecar de 210.000 de euro in conditiile unui grad de indatorare de 60%. Daca gradul de indatorare scade la 45% (asa cum se poate intampla in conditiile noului regulament), pastrand constantele din calculul precedent, acelasi solicitant se incadreaza pentru numai 160.000 de euro, o suma cu 24% mai mica. “In general, efectul este de diminuare a sumei ce poate fi obtinuta de la banca, nu de stopare efectiva a accesului”, spune Dobre. La credite nu vor mai avea acces persoanele care oricum prezentau si inainte de noile norme o situatie incerta a veniturilor, adauga ea, iar cele care se incadrau la limita pentru un credit pana nu de mult pot avea surpriza ca acum sa nu il mai poata accesa deloc.
     
    Adrian Faur de la GE Money completeaza tabloul: schimbarile vor fi cel mai dur resimtite de catre clientii care au venituri sub 1.500-1.700 de lei (aproximativ 500-600 de euro). Pentru acestia, scaderea gradului de indatorare si cresterea costurilor la creditele noi “vor avea ca rezultat direct imposibilitatea de a se imprumuta suficient de mult pentru a cumpara o proprietate”. Aceasta categorie de clienti vor putea cumpara cel mult un teren pentru constructia ulterioara a unei locuinte, numai ca optiunea le este “taxata” chiar de bancheri; fiind considerata speculativa de multe institutii de credit, pentru imprumuturile destinate cumpararii de teren se solicita conditii suplimentare, spune Faur.
     
    Revenind la conditiile generale pe care le impune noul regulament de creditare, managerul de la GE Money noteaza si un aspect benefic pentru client – urmarit, de altfel, de catre banca centrala. Bancherii nu vor mai avea voie sa modifice suma maxima ce poate fi imprumutata de un client, asa cum se practica acum prin diferite metode, de genul unei dobanzi valabile pentru un an sau doi ce creste mai apoi spectaculos sau al unei perioade predefinite de aplicare a unor comisioane reduse de administrare. Banca centrala impune bancherilor sa se asigure ca pe intreaga perioada de acordare a creditului gradul de indatorare a solicitantului se incadreaza in nivelul maxim admis aplicabil acestuia. Gradul maxim de indatorare se va calcula diferit de la banca la banca; astfel, la bancherii ce dispun de norme proprii (pe care trebuie sa le avizeze din nou pentru a include noile schimbari), nivelul maxim de indatorare permis clientilor se va stabili diferentiat pe categorii de clientela, pe destinatia creditului, pe tipul creditului in functie de moneda de imprumut si pe tipul de dobanda – fixa sau variabila. In calculul pentru indatorarea maxima se va folosi cea mai mare majorare a ratei dobanzii (conform statisticilor BNR), cel mai ridicat nivel din ultimele 18 luni al aprecierii fata de leu a valutei in care se acorda creditul, iar in calcul vor fi luate cele mai inalte comisioane practicate in acelasi interval. Pentru bancile care nu si-au validat propriile norme de creditare, gradul maxim de indatorare pe care vor mai putea sa-l permita clientilor coboara la 35%, fata de 40%, cat a fost pana in prezent. Pentru client, singura varianta de a-si spori suma pe care o poate imprumuta este, in aceste conditii, sa opteze pentru o perioada de gratie la rambursarea creditului, ceea ce ii va permite ca pe termen scurt sa aiba o rata lunara mai redusa, pentru ca ulterior sa inregistreze o marire a ratei lunare. Dar spre deosebire de situatia anterioara noilor norme, spune Faur, aceasta crestere trebuie comunicata intotdeauna clientului chiar din momentul acordarii creditului.
     
    In ceea ce priveste veniturile acceptate pentru acordarea unui credit, “din semnalele primite de la bancile partenere reiese ca se vor adresa acelorasi categorii de clienti”, spune Marina Sterpan, product manager la brokerul Credit Zone. Diferentele se vor face, adauga ea, la analiza fiecarui dosar de credit in functie de particularitati. Sterpan remarca si ca perspectiva noilor reguli de creditare a creat “oarecare panica” in randul clientilor, lucru ce a produs deja o scadere pe piata impru­muturilor ipotecare. Intr-adevar, luna iulie a adus un eveniment fara precedent in ultimul an si jumatate: creditul ipotecar a franat brusc, inregistrand o contractie cu 1,7% fata de luna anterioara, pana la 17 miliarde de lei (circa 4,8 miliarde de euro), potrivit statisticilor BNR.

     

  • Poate doar de-o garsoniera

     

    Impactul major al noului regulement de creditare impus de BNR, ale carui prime efecte se vor simti din octombrie, este scaderea sumei maxime ce poate fi imprumutata de clienti, rezuma Adrian Faur, product development manager in cadrul GE Money Romania. Gradul de indatorare maxim pe care bancherii il pot aplica pentru creditele ipotecare, imobiliare sau pentru cele garantate cu ipoteca se reduce, in opinia lui Faur, pana la 50%, in conditiile in care normele de pana acum lasau clientii sa se indatoreze si pana la 70% din venituri. Vestea este cu atat mai proasta pentru cei ce au nevoie de un credit pentru locuinta, cu cat, in paralel, criza financiara internationala genereaza o scumpire accentuata a surselor de finantare si, in final, a imprumuturilor de orice fel.
     
    Astfel ca, desi in ultimele doua luni costul creditarii a fost relativ constant, dobanda anuala efectiva (DAE) pentru imprumuturile ipotecare in euro variind in jur de 9,79-9,81%, “ne asteptam ca in perioada urmatoare costurile cu finantarea sa creasca in medie cu 1-1,5%”, spune Raluca Dobre, analist financiar in cadrul companiei IpoteciDirect, o societate de consultanta financiara specializata in finantari imobiliare. Cat despre noile reguli de creditare, Dobre estimeaza ca impactul propriu-zis se va simti cu precadere in ultima parte a anului, atunci cand gradul de indatorare se va reduce cu 10-15% pentru fiecare client in parte. Pana una-alta, singurul efect sesizat de ea in activitatea de creditare se manifesta printr-o intarziere cu aproximativ o saptamana in analiza dosarelor de catre banci la creditele depuse.
     
    Ce e mai rau abia de-acum urmeaza insa: dupa ce bancherii vor fi trecut pe la banca centrala pentru a primi aprobarea pe normele noi, suma maxima ce va putea fi imprumutata “ar putea sa scada in cel mai bun caz cu 7-10%, insa scaderea poate sa depaseasca si 30%”. Analistul IpoteciDirect face, in aceste conditii, un calcul simplu, pentru o familie alcatuita din doua persoane si care are un venit mediu de 1.000 de euro. La calcularea gradului maxim de indatorare permis, din acest venit lunar disponibil se scade o valoare medie a cheltuielilor de intretinere de 600 de lei (circa 170 de euro), iar in conditiile unei DAE medii de 9,81% si cu o scadenta de 30 de ani, solicitantul s-ar fi incadrat la un credit ipotecar de 210.000 de euro in conditiile unui grad de indatorare de 60%. Daca gradul de indatorare scade la 45% (asa cum se poate intampla in conditiile noului regulament), pastrand constantele din calculul precedent, acelasi solicitant se incadreaza pentru numai 160.000 de euro, o suma cu 24% mai mica. “In general, efectul este de diminuare a sumei ce poate fi obtinuta de la banca, nu de stopare efectiva a accesului”, spune Dobre. La credite nu vor mai avea acces persoanele care oricum prezentau si inainte de noile norme o situatie incerta a veniturilor, adauga ea, iar cele care se incadrau la limita pentru un credit pana nu de mult pot avea surpriza ca acum sa nu il mai poata accesa deloc.
     
    Adrian Faur de la GE Money completeaza tabloul: schimbarile vor fi cel mai dur resimtite de catre clientii care au venituri sub 1.500-1.700 de lei (aproximativ 500-600 de euro). Pentru acestia, scaderea gradului de indatorare si cresterea costurilor la creditele noi “vor avea ca rezultat direct imposibilitatea de a se imprumuta suficient de mult pentru a cumpara o proprietate”. Aceasta categorie de clienti vor putea cumpara cel mult un teren pentru constructia ulterioara a unei locuinte, numai ca optiunea le este “taxata” chiar de bancheri; fiind considerata speculativa de multe institutii de credit, pentru imprumuturile destinate cumpararii de teren se solicita conditii suplimentare, spune Faur.
     
    Revenind la conditiile generale pe care le impune noul regulament de creditare, managerul de la GE Money noteaza si un aspect benefic pentru client – urmarit, de altfel, de catre banca centrala. Bancherii nu vor mai avea voie sa modifice suma maxima ce poate fi imprumutata de un client, asa cum se practica acum prin diferite metode, de genul unei dobanzi valabile pentru un an sau doi ce creste mai apoi spectaculos sau al unei perioade predefinite de aplicare a unor comisioane reduse de administrare. Banca centrala impune bancherilor sa se asigure ca pe intreaga perioada de acordare a creditului gradul de indatorare a solicitantului se incadreaza in nivelul maxim admis aplicabil acestuia. Gradul maxim de indatorare se va calcula diferit de la banca la banca; astfel, la bancherii ce dispun de norme proprii (pe care trebuie sa le avizeze din nou pentru a include noile schimbari), nivelul maxim de indatorare permis clientilor se va stabili diferentiat pe categorii de clientela, pe destinatia creditului, pe tipul creditului in functie de moneda de imprumut si pe tipul de dobanda – fixa sau variabila. In calculul pentru indatorarea maxima se va folosi cea mai mare majorare a ratei dobanzii (conform statisticilor BNR), cel mai ridicat nivel din ultimele 18 luni al aprecierii fata de leu a valutei in care se acorda creditul, iar in calcul vor fi luate cele mai inalte comisioane practicate in acelasi interval. Pentru bancile care nu si-au validat propriile norme de creditare, gradul maxim de indatorare pe care vor mai putea sa-l permita clientilor coboara la 35%, fata de 40%, cat a fost pana in prezent. Pentru client, singura varianta de a-si spori suma pe care o poate imprumuta este, in aceste conditii, sa opteze pentru o perioada de gratie la rambursarea creditului, ceea ce ii va permite ca pe termen scurt sa aiba o rata lunara mai redusa, pentru ca ulterior sa inregistreze o marire a ratei lunare. Dar spre deosebire de situatia anterioara noilor norme, spune Faur, aceasta crestere trebuie comunicata intotdeauna clientului chiar din momentul acordarii creditului.
     
    In ceea ce priveste veniturile acceptate pentru acordarea unui credit, “din semnalele primite de la bancile partenere reiese ca se vor adresa acelorasi categorii de clienti”, spune Marina Sterpan, product manager la brokerul Credit Zone. Diferentele se vor face, adauga ea, la analiza fiecarui dosar de credit in functie de particularitati. Sterpan remarca si ca perspectiva noilor reguli de creditare a creat “oarecare panica” in randul clientilor, lucru ce a produs deja o scadere pe piata impru­muturilor ipotecare. Intr-adevar, luna iulie a adus un eveniment fara precedent in ultimul an si jumatate: creditul ipotecar a franat brusc, inregistrand o contractie cu 1,7% fata de luna anterioara, pana la 17 miliarde de lei (circa 4,8 miliarde de euro), potrivit statisticilor BNR.

     

  • Mai vreti sa luati credit?

    Este neserios din partea bancherilor sa spuna ca vor gasi cai pentru a ocoli noile reguli de creditare impuse de banca centrala, inca dinainte ca ele sa fi inceput sa isi produca efectele, spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin. Cu atat mai mult cu cat regulamentul publicat la jumatatea lunii august, caruia bancherii trebuie sa i se conformeze pana in primele saptamani din octombrie, “a fost discutat si, in final, agreat cu toate marile banci”. Pe marginea noilor reguli, dezbaterile au fost aprinse si s-au prelungit aproape doua luni, mult peste termenul anuntat initial. In final, chiar si declaratiile de sustinere ale unor bancheri importanti – spune Vasilescu, aducand in discutie o declaratie recenta a sefului Erste Bank, Andreas Treichl – sunt un semn clar ca acest nou regulament a fost bine primit si este bine privit.

     
    Prohibitia este insa cea care dubleaza consumul, apreciaza Dan Pascariu, presedintele consiliului de administratie al UniCredit Tiriac Bank, iar fiecare restrictie creeaza obisnuinta de a cauta solutii. Si, din acest punct de vedere, bancherii din Romania nu se pot plange ca nu le-a fost data ocazia de a fi inventivi; in ultimii sase ani, de la momentul cand a inceput sa se dezvolte cu adevarat piata creditului, manata mai ales de nevoia oamenilor de a consuma pe datorie, banca centrala a adoptat un sir lung de masuri de reglementare, restrictionare sau temperare a imprumuturilor. “Prea multe”, raspunde Gerald Schreiner, presedintele Volksbank Romania, la intrebarea BUSINESS Magazin referitoare la schimbarile neasteptate pe care a trebuit sa le aplice in ultimii ani, de cand ocupa pozitia actuala. In comparatie cu Cehia (tara unde bancherul austriac a lucrat timp de sapte ani inainte de a veni in Romania, in 2003), sunt chiar “enorm” de multe, adauga el, in conditiile in care pe piata ceha a existat o singura masura de acest fel, “prin 1997, si a fost valabila timp de sase luni”. Revenind la piata romaneasca, Schreiner noteaza ca, in opinia sa, singura lectie ce poate fi invatata din experienta ultimilor ani este ca “fiecare restrictie te face sa ii gasesti solutii”.
     
    A cauta astfel de solutii e un demers care, in viziunea lui Dorin Cojocaru, senior partner in compania de consultanta DTD Team Advisory Services (si pana la inceputul anului director executiv pentru credite de retail in BCR) nu este de condamnat, ci dimpotriva. Reactia sistemului bancar la reglementarile BNR, spune Cojocaru, scoate in evidenta “profesionalismul si creativitatea deosebita” ale bancherilor, precum si gradul inalt de competitivitate a sistemului. Faptul ca bancile au cautat si cauta si in continuare solutii pentru a veni in sprijinul creditarii denota ca isi mentin increderea in economia romaneasca, sustine el, si in mentinerea unui ritm de crestere economica superior mediei din Uniunea Europeana.
     
    Ce schimbari aduc noile reguli privind acordarea de credite si ce efecte ar putea produce? In primul rand, puncteaza de la inceputul discutiei consilierul guvernatorului BNR, noul regulament (cu numarul 11/2008) nu este o revenire asupra conditiilor precedente (stabilite prin Regulamentul 3 din 2007), ci o actualizare a acestuia. Dupa un an, cat s-a scurs de la publicarea precedentelor reguli (care au adus o relaxare a conditiilor de creditare, dat fiind ca au permis un grad de indatorare mai mare pentru clienti) “am avut timp sa vedem cum au functionat si sa luam masuri in consecinta”, spune Vasilescu. 
     
    Pe de o parte, bancile care si-au validat norme proprii de creditare anul trecut (asa cum le permitea regulamentul din 2007) si au putut in consecinta sa ofere credite cu grad de indatorare mai ridicat trebuie acum sa treaca din nou pe la banca centrala, pana la inceputul lunii octombrie, cu propria adaptare la cerintele noi. Cerinte care trebuie sa asigure ca gradul de indatorare permis unui client tine cont de socurile care pot sa apara – cresteri de dobanzi, deprecieri ale monedei nationale, majorari ale comisioanelor practicate de banca respectiva. Incluse in proiectul initial sub denumirea de “stress test” (test de stres), aceste conditii au fost aprig contestate de bancheri; pe parcursul dezbaterilor dintre BNR si bancherii comerciali, numele a fost eliminat (“pentru ca sintagma de in sine stresa”, dupa spusele lui Vasilescu), dar cerintele au ramas.
     
    Astfel, pentru bancile care dispun de norme proprii si vor trece pentru o noua aprobare pe la BNR (“si vor si corespunde in final”), nivelul maxim de indatorare permis clientilor se va stabili diferentiat pe categorii de clientela, pe destinatia creditului, pe tipul creditului in functie de moneda de imprumut si pe tipul de dobanda – fixa sau variabila. Regulile dupa care bancherii dau credite arata ca niste matrici, descrie Vasilescu, iar de acuratetea fiecarui element care intra in componenta acesteia depinde si acuratetea rezultatului. Motiv pentru care (parand tocmai ocolisurile gasite de bancheri in trecut, cand au lansat, de exemplu, credite cu dobanzi promotionale, ce permit ca suma imprumutata sa fie mai mare, dar cresc dupa o scurta perioada), BNR le spune acum bancherilor exact ce trebuie sa contina “matricea”. De pilda, in calculul pentru indatorarea maxima se va folosi cea mai mare majorare a ratei dobanzii (conform statisticilor BNR) si, dupa caz, cel mai ridicat nivel din ultimele 18 luni al aprecierii fata de leu a valutei in care se acorda creditul. In plus, bancherii trebuie sa isi creioneze regulile luand in considerare cele mai inalte comisioane practicate in acelasi interval, iar in acest fel se inchide si “portita” dobanzilor mici, dublate ulterior de comisioane compensatorii imense – o alta modalitate de a permite clientilor sa ia imprumuturi mai mari.

  • Mai vreti sa luati credit?

    Este neserios din partea bancherilor sa spuna ca vor gasi cai pentru a ocoli noile reguli de creditare impuse de banca centrala, inca dinainte ca ele sa fi inceput sa isi produca efectele, spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin. Cu atat mai mult cu cat regulamentul publicat la jumatatea lunii august, caruia bancherii trebuie sa i se conformeze pana in primele saptamani din octombrie, “a fost discutat si, in final, agreat cu toate marile banci”. Pe marginea noilor reguli, dezbaterile au fost aprinse si s-au prelungit aproape doua luni, mult peste termenul anuntat initial. In final, chiar si declaratiile de sustinere ale unor bancheri importanti – spune Vasilescu, aducand in discutie o declaratie recenta a sefului Erste Bank, Andreas Treichl – sunt un semn clar ca acest nou regulament a fost bine primit si este bine privit.

     
    Prohibitia este insa cea care dubleaza consumul, apreciaza Dan Pascariu, presedintele consiliului de administratie al UniCredit Tiriac Bank, iar fiecare restrictie creeaza obisnuinta de a cauta solutii. Si, din acest punct de vedere, bancherii din Romania nu se pot plange ca nu le-a fost data ocazia de a fi inventivi; in ultimii sase ani, de la momentul cand a inceput sa se dezvolte cu adevarat piata creditului, manata mai ales de nevoia oamenilor de a consuma pe datorie, banca centrala a adoptat un sir lung de masuri de reglementare, restrictionare sau temperare a imprumuturilor. “Prea multe”, raspunde Gerald Schreiner, presedintele Volksbank Romania, la intrebarea BUSINESS Magazin referitoare la schimbarile neasteptate pe care a trebuit sa le aplice in ultimii ani, de cand ocupa pozitia actuala. In comparatie cu Cehia (tara unde bancherul austriac a lucrat timp de sapte ani inainte de a veni in Romania, in 2003), sunt chiar “enorm” de multe, adauga el, in conditiile in care pe piata ceha a existat o singura masura de acest fel, “prin 1997, si a fost valabila timp de sase luni”. Revenind la piata romaneasca, Schreiner noteaza ca, in opinia sa, singura lectie ce poate fi invatata din experienta ultimilor ani este ca “fiecare restrictie te face sa ii gasesti solutii”.
     
    A cauta astfel de solutii e un demers care, in viziunea lui Dorin Cojocaru, senior partner in compania de consultanta DTD Team Advisory Services (si pana la inceputul anului director executiv pentru credite de retail in BCR) nu este de condamnat, ci dimpotriva. Reactia sistemului bancar la reglementarile BNR, spune Cojocaru, scoate in evidenta “profesionalismul si creativitatea deosebita” ale bancherilor, precum si gradul inalt de competitivitate a sistemului. Faptul ca bancile au cautat si cauta si in continuare solutii pentru a veni in sprijinul creditarii denota ca isi mentin increderea in economia romaneasca, sustine el, si in mentinerea unui ritm de crestere economica superior mediei din Uniunea Europeana.
     
    Ce schimbari aduc noile reguli privind acordarea de credite si ce efecte ar putea produce? In primul rand, puncteaza de la inceputul discutiei consilierul guvernatorului BNR, noul regulament (cu numarul 11/2008) nu este o revenire asupra conditiilor precedente (stabilite prin Regulamentul 3 din 2007), ci o actualizare a acestuia. Dupa un an, cat s-a scurs de la publicarea precedentelor reguli (care au adus o relaxare a conditiilor de creditare, dat fiind ca au permis un grad de indatorare mai mare pentru clienti) “am avut timp sa vedem cum au functionat si sa luam masuri in consecinta”, spune Vasilescu. 
     
    Pe de o parte, bancile care si-au validat norme proprii de creditare anul trecut (asa cum le permitea regulamentul din 2007) si au putut in consecinta sa ofere credite cu grad de indatorare mai ridicat trebuie acum sa treaca din nou pe la banca centrala, pana la inceputul lunii octombrie, cu propria adaptare la cerintele noi. Cerinte care trebuie sa asigure ca gradul de indatorare permis unui client tine cont de socurile care pot sa apara – cresteri de dobanzi, deprecieri ale monedei nationale, majorari ale comisioanelor practicate de banca respectiva. Incluse in proiectul initial sub denumirea de “stress test” (test de stres), aceste conditii au fost aprig contestate de bancheri; pe parcursul dezbaterilor dintre BNR si bancherii comerciali, numele a fost eliminat (“pentru ca sintagma de in sine stresa”, dupa spusele lui Vasilescu), dar cerintele au ramas.
     
    Astfel, pentru bancile care dispun de norme proprii si vor trece pentru o noua aprobare pe la BNR (“si vor si corespunde in final”), nivelul maxim de indatorare permis clientilor se va stabili diferentiat pe categorii de clientela, pe destinatia creditului, pe tipul creditului in functie de moneda de imprumut si pe tipul de dobanda – fixa sau variabila. Regulile dupa care bancherii dau credite arata ca niste matrici, descrie Vasilescu, iar de acuratetea fiecarui element care intra in componenta acesteia depinde si acuratetea rezultatului. Motiv pentru care (parand tocmai ocolisurile gasite de bancheri in trecut, cand au lansat, de exemplu, credite cu dobanzi promotionale, ce permit ca suma imprumutata sa fie mai mare, dar cresc dupa o scurta perioada), BNR le spune acum bancherilor exact ce trebuie sa contina “matricea”. De pilda, in calculul pentru indatorarea maxima se va folosi cea mai mare majorare a ratei dobanzii (conform statisticilor BNR) si, dupa caz, cel mai ridicat nivel din ultimele 18 luni al aprecierii fata de leu a valutei in care se acorda creditul. In plus, bancherii trebuie sa isi creioneze regulile luand in considerare cele mai inalte comisioane practicate in acelasi interval, iar in acest fel se inchide si “portita” dobanzilor mici, dublate ulterior de comisioane compensatorii imense – o alta modalitate de a permite clientilor sa ia imprumuturi mai mari.