BusinessMagazin

Tag: consum

  • Cine sunt oamenii care aduc cea mai ieftină benzină din Romania

    LA ÎNCEPUTUL SĂPTĂMÂNII TRECUTE, AZERII DE LA SOCAR AU DESCHIS A ŞAISPREZECEA BENZINĂRIE DIN REŢEAUA PE CARE AU ÎNCEPUT SĂ O CONSTRUIASCĂ ÎN URMĂ CU DOI ANI. Pentru azeri, iulie a fost luna judeţului Neamţ: au deschis o staţie la Roman şi una la Piatra Neamţ. Deschiderile din iulie au dus reţeaua SOCAR la 16 staţii după investiţii de aproximativ 25 milioane de euro. Strategia azerilor a vizat pentru început acoperirea zonei Moldovei, tot în această regiune urmând a avea loc şi următoarele deschideri: Focşani şi Adjud.

    „Cu deschiderea de la Roman am atins un prag consolidat al unei reţele tot mai diversificate în puncte de alimentare şi servicii în premieră în această parte a ţării„, spune Hamza Karimov, CEO SOCAR România. Karimov precizează că planul de extindere a grupului nu vizează doar nord-estul ţării, ci şi Ardealul şi Banatul, dar şi alte centre cheie din România, cum ar fi Capitala: „Cel mai probabil vom finaliza anul cu zeci de milioane de euro investiţi în reţeaua de vânzare SOCAR şi cu staţii de alimentare dincolo de zona de nord-est a ţării„. SOCAR a intrat pe piaţa din România în urmă cu doi ani, prin achiziţia unui pachet de 90% din acţiunile firmei botoşănene Romtranspetrol, deţinută anterior de soţii Iulian şi Doina Berescu.

    Un an mai târziu, în celălalt capăt al ţării, avea loc o achiziţie a grupului NIS, care reprezintă în regiune Gazpromul. Strategia expusă de Kirill Kravchenko, directorul general executiv al NIS, într-un interviu pentru publicaţia sârbă B92 anul trecut, arăta nu doar planul ruşilor de a cumpăra staţii în România, ci şi de a construi depozite şi o reţea de vânzare puternică în toată regiunea Balcanilor: „Am început construcţia de depozite de produse petroliere în Serbia, am achiziţionat depozite în Bulgaria şi ne pregătim pentru construcţia unor depozite în România„.

    Pentru a atinge acest plan de dezvoltare, ruşii au declarat că au un buget de 500 de milioane de euro pe an pentru perioada 2012-2015, 40% din acest buget fiind alocat pentru extinderea reţelei de benzinării (250 de staţii în Serbia, 80 în Bulgaria şi 120 în România).

    STRATEGIA CELOR DOI NOU-VENIŢI A VIZAT EXTINDEREA ÎN ZONELE UNDE CEI PATRU MARI RETAILERI AU O PREZENŢĂ MAI MICĂ: Rompetrol, Petrom, Mol şi Lukoil şi-au concentrat reţelele în Bucureşti – unde este cel mai mare consum – şi pe principalele rute de transport din ţară, incluzând reşedinţele de judeţ. Strategia lor are la bază atât indici de consum, cât şi faptul că în sud-estul ţării sunt concentrate cele mai importante rafinării, Brazi şi Petromidia, dar şi principala sursă de aprovizionare externă de carburanţi, Marea Neagră.

    Din punctul de vedere al accesului la carburanţi, Gazprom este avantajat de faptul că Banatul, zona unde şi-a concentrat reţeaua, este aproape de rafinăriile sale din Serbia, Pancevo şi Novi Sad. SOCAR cumpără carburanţii intern, deocamdată, dar ia în calcul dezvoltarea unei reţele proprii de aprovizionare, după cum au declarat oficialii companiei.

    Atât SOCAR, cât şi Gazprom sunt acum în plină febră a deschiderilor şi a negocierilor pentru extinderea reţelei, în condiţiile în care retailerii maturi de carburanţi din piaţă – Rompetrol, Petrom, Mol şi Lukoil- au abordat în ultimii doi ani o atitudine conservatoare cu privire la deschiderea de noi staţii, pe fondul scăderii consumului de carburanţi (cu 3% anul trecut, urmând un trend de scădere care a început din 2008). Estimările făcute de companii la începutul lui 2013 arătau că cel mai optimist scenariu privind consumul de carburanţi pentru acest an este stagnarea. Cu toate acestea, cele două companii venite din est caută să îşi întărească poziţiile în România, „interesul pentru piaţa locală manifestat de SOCAR şi Gazprom reflectând probabil percepţia acestora asupra potenţialului viitor al pieţei din România„, după cum declara pentru Ziarul Financiar Andrei Creţu, manager pe servicii de consultanţă pentru management din cadrul PwC România. Datele Eurostat arată că în perioada

    2007-2011 România s-a confruntat cu o scădere de 10% a cererii de produse petroliere, anul trecut tendinţa fiind tot de scădere.  Variantele de creştere pentru cele două reţele nou intrate sunt fie noi achiziţii ale unor reţele mici sau medii, fie atragerea clienţilor prin preţurile practicate. Ultima variantă nu este deocamdată pusă în practică, dat fiind că ambele companii vând carburanţi la preţul pieţei. Achiziţiile ar putea viza staţiile independente, care sunt însă din ce în ce mai puţine şi reprezintă aproximativ 10-15% din piaţă, dar şi preluarea unor staţii la care renunţă marile reţele.

    De exemplu, strategia grupului OMV pentru România vizează reducerea numărului de benzinării sau relocarea unora dintre acestea, în următorii trei ani, după cum declara anul trecut Manfred Leitner, directorul pentru rafinare şi marketing al companiei. Eficientizarea marilor reţele, dificultăţile micilor benzinari de a se adapta politicilor de mediu sau acoperirea unor nişe neexploatate ar putea fi variantele pentru întărirea poziţiilor SOCAR şi Gazprom.

  • Câtă bere trebuie să bei ca să ai o memorie de invidiat

    Potrivit studiului, consumul unei cantităţi moderate de bere – de circa 660 ml/zi în cazul bărbaţilor şi de 330 ml/zi pentru femei – cu concentraţie de alcool de 5%, ar putea favoriza procesele de memorare prin încorporarea datelor recente în memoria pe termen lung. Totodată, cercetarea evidenţiază faptul că un consum moderat de bere în randul persoanelor active ar putea creşte impactul amintirilor autobiografice plăcute asupra creierului. Consumul moderat de bere ar putea amplifica şi nivelul atenţiei, prin folosirea dinamică a tuturor resurselor de atenţie ale sistemului nervos central. Astfel, participanţii la studiu care au consumat o cantitate moderată de bere au prezentat o alocare de două ori mai puternică a resurselor ce ţin de atenţie, faţă de grupul de control.

    Eşantionul folosit în cadrul studiului a fost format din 29 bărbaţi, consumatori de bere, cu vârste cuprinse între 18 şi 64 de ani, cu un consum săptămânal moderat cuprins între 4 şi 14 pahare de bere, în limitele consumului moderat de alcool pentru bărbaţi, indicat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Testele au fost realizate cu ajutorul neuroimagisticii de ultimă generaţie care implică analiza semnalelor obţinute prin scanarea creierului uman, utilizând fluxul de sânge (analizat cu un RMN funcţional), profilarea comportamentală (realizată cu ajutorul unui test de neuroassessment) şi activitatea electrică de la nivelul scalpului (cu ajutorul unui neuroheadset EEG).

    Proiectul de cercetare, primul de acest tip, a fost rezultatul unei burse de 18.000 de euro acordate de Centrul de Studii despre Bere, Sănătate şi Nutriţie în urma unei colaborări cu producătorii români de bere.

    Centrul de Studii despre Bere, Sănătate şi Nutriţie este o entitate cu caracter ştiinţific fondată în luna decembrie 2011  prin demersul celor trei membri fondatori: dr. Corina – Aurelia Zugravu, lector universitar în cadrul UMF “Dr. Carol Davila”,  dr. Alin Popescu, medic primar în medicină sportivă şi consultant în probleme de nutriţieşi dr. Mihaela Begea, doctor în ştiinţe inginereşti. 

     

  • De ce suntem mahmuri dupa ce consumam mult alcool? Si de ce se imbata femeile mai repede ca barbatii?

    Pentru ca foarte multi oameni nu au informatii elementare despre  consumul de alcool, Ursus Breweries a lansat site-ul www.desprealcool.ro si campania “afla-ti echilibrul!”, prin care incurajeaza oamenii sa ia decizii informate despre alcool. Campania a fost sustinuta de-a lungul anilor si de Cabral, care intra in mod constant in dialog cu publicul prin intermediul www.desprealcool.ro. Pe site va publica interviuri cu un continut educational important, cu experti si personalitati publice.

    De ce se imbata femeile mai repede ca barbatii?

    Pe site consumatorii pot gasi raspunsuri la intrebari cum sunt cele legate de mahmureala, cu titlul de exemplu o explicatie este ca organismul se deshidrateaza: in loc sa reabsoarba apa in corp, rinichii o elimina excesiv.Conform rezultatelor aceluiasi studiu, mai mult de jumatate dintre cei care declara ca au cautat sa se informeze despre efectele consumului de alcool asupra organismului, au folosit internetul. Site-ul www.desprealcool.ro este astfel un instrument pentru a pune la dispozitia consumatorilor informatii utile.

    Ce se întâmplă când faci cumpărături la beţie

    Campania initiata de cel mai mare producator de bere de pe piata romaneasca transmite mesaje educationale dincolo de lumea virtuala a internetului, prin evenimente, seminarii si intalniri directe cu consumatorii.

    Leac pentru mahmureala

    “Descurajarea consumului iresponsabil de alcool este una dintre cele mai importante prioritati de dezvoltare durabila la nivel global ale SABMiller, dar si la nivel local pentru Ursus Breweries in Romania”, a declarat Diana Klusch, director corporate Affairs Ursus Breweries. Studiul realizat de Ursus Breweries arata ca romanii inca mai cred in miturile care spun ca pentru a scapa de mahmureala trebuie sa faci un dus rece (32%) sau sa bei o cafea tare (24%), cand in realitate, metoda corecta si eficienta este consumul de apa pentru rehidratarea organimsului. Numai 50% dintre cei chestionati au stiut ca o persoana care s-a intoxicat cu alcool nu trebuie lasata sa doarma pentru a-si reveni.

    Studiul a fost realizat in luna iunie 2010, aplicat pe un esantion de 2000 de repondenti, din mediul urban, cu varste cuprinse intre 18 si 45 de ani. Aproxiamtiv 70% barbati si 30% femei.

     

  • Lux cu moderaţie: “In vremurile bune, un client putea cumpăra şi zece perechi de pantofi o dată, în timp ce acum se limitează la una, maximum două”

    Inainte clienţii cumpărau mai uşor. Acum au intervenit şi criza şi saturaţia„, spune Carmen Şeitan, care este implicată alături de soţul său în industria modei de lux de mai bine de un deceniu şi nu se vede făcând altceva. Familia Şeitan deţine în România patru buticuri de lux: Brunello Cucinelli, Moschino, Canali şi Distinto.

    Explicaţia vine din faptul că mulţi clienţi au deja produsele de bază, motiv pentru care acum mai cumpără doar la nevoie. „Înainte cumpărau mai uşor.„ Astfel, în vremurile bune, un client putea cumpăra şi zece perechi de pantofi o dată, în timp ce acum se limitează la una, maximum două”.

    Istoria declinului nu a fost însă una liniară, ca în alte industrii. 2009 a fost un an agitat pentru piaţa de lux. Companiile au intrat în silentio stampa, iar cumpărătorii au început să se lase aşteptaţi. Trecătorii nu făceau mai mult decât să arunce o privire către vitrinele frumos amenajate ca parte a plimbării lor prin centrul oraşului. Pentru unele nume mari acesta a fost începutul sfârşitului.

    La început a fost Escada. Apoi au urmat La Perla, Versace Jeans Couture şi Hugo Boss. Începând cu 2010 însă, situaţia a luat o altă întorsătură, multe dintre mărci au revenit pe piaţă şi şi-au încercat norocul a doua oară. Piaţa a câştigat câteva zeci de nume în perioada 2010-2012. Începând cu 2013 însă, prudenţa a devenit cuvântul de ordine şi în industria luxului. Astfel, s-a schimbat în totalul afacerilor ponderea vânzărilor realizate în perioada de reduceri, tot mai mulţi clienţi preferând să meargă la cumpărături în perioada ofertelor şi discounturilor.

    „Acest comportament de consum nu îţi permite să te dezvolţi, ci doar să te menţii în piaţă.” Mai mult, chiar şi după ce va trece criza iar românii vor avea din nou mai mulţi bani ei vor fi obişnuiţi cu acest nou comportament de consum şi vor avea nevoie de trei-cinci ani pentru a reveni la obiceiurile iniţiale. „Dacă nu reuşeşti să vinzi 45-50% din marfa comandată înainte de perioada reducerilor ai o problemă.„

    Carmen Şeitan mai spune că nu doar comportamentul de consum s-a schimbat, ci şi unii clienţi: unii au dispărut, alţii sunt nou intraţi. Există însă şi aceia care au rămas fideli anumitor mărc i încă de la intrarea acestora pe piaţă. „Numărul total al clienţilor a rămas similar, iar vânzările sunt în uşoară creştere. Profitul însă este cel care a avut de suferit.„ Afacerile familiei Şeitan au fost în 2012 de circa 5 milioane de euro, iar pentru acest an estimează o stagnare sau o creştere de 1-2%. Marja de profit se situează la 10-12%.
     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Poate rectificarea bugetară să ajute consumul?

    Pentru moment, decizia politică a USL de a reduce TVA la pâine, deşi eficienţa ei pentru economie e incertă, rămâne încă susţinut de argumentele Guvernului că nu se va depăşi ţinta de deficit bugetar, deşi în prima jumătate a anului, creşterea veniturilor bugetare a fost de numai 4,8%, faţă de o ţintă de 9%.

    Statul continuă să aştepte pentru acest an o creştere economică solidă (2,5%, conform ministrului Vosganian), însă susţinută de agricultură şi de exporturi, în timp ce toţi comentatorii atrag atenţia că nu se poate vorbi de o creştere fără relansarea durabilă a consumului intern, care depinde direct de încrederea consumatorilor. După primele cinci luni, deficitul bugetar se situa la 1,05% din PIB.

  • Când o scumpire ajunge să fie o bucurie

    Preţurile de consum, cu excepţia alimentelor de sezon, au crescut în iunie cu 0,4% faţă de iunie 2012, ceea ce ar trebui să aibă un efect stimulativ asupra încrederii companiilor şi a consumatorilor în relansarea economiei. Analiştii Citigroup estimează că preţurile de consum ar putea creşte acum cu 0,5% în iulie şi august, urmând ca începând din septembrie, creşterile să fie mai slabe.

    Guvernul condus de Shinzo Abe are ca ţintă o inflaţie de 2% pentru anul acesta, facilitată de măsuri de depreciere a yenului. În ultimul an, yenul a pierdut aproape 21% din valoare faţă de dolar, ca urmare îndeosebi a politicii de relaxare monetară promovate de banca centrală.

    Alţi comentatori se îndoiesc de efectul benefic pentru economie al unor majorări de preţuri, atâta vreme cât ele nu sunt însoţite şi de majorări de salarii, ţinând cont că în Japonia salariile nu au mai crescut de la începutul anilor ’90. Circa 40% dintre japonezi spun că viaţa lor este grea din punct de vedere economic, conform unui sondaj al Institutului Naţional de Cercetări pentru Populaţie şi Asistenţă Socială, citat de Bloomberg.

  • Industria consumă de 4 ori mai puţin, iar agricultura de 5 ori faţă de 1990. Cum îşi recapătă România pofta de energie

    În ultimii 20 de ani industria româ­nească a ajuns să consume de aproape 4 ori mai puţină energie comparativ cu 1990, în timp ce agricultura locală are nevoie de 5 ori mai puţină energie decât în urmă cu 20 de ani, arată datele publicate de Comisia Europeană. Din industria siderurgică şi petrochimică, principalele centre de consum energetic ale anilor ’90, au rămas acum doar câteva urme. Ce poate face România pentru a stimula consumul de energie?

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

     

  • Băieţii deştepţi se luptă cu seceta, insolvenţa Hidroelectrica şi denunţarea contractelor

    CELE MAI MARI ZECE AFACERI PRIVATE DE COMERŢ CU ENERGIE ELECTRICĂ AU ÎNREGISTRAT ANUL TRECUT AFACERI DE 1,4 MILIARDE DE EURO, în creştere cu aproape 8% comparativ cu 2011, majoritatea companiilor reuşind să-şi majoreze businessul într-unul dintre cei mai complicaţi ani pentru piaţa de profil.

    În 2012 seceta care afectase producţia hidro cu un an înainte a continuat, Hidroelectrica fiind obligată să intre din nou în forţă majoră, ceea ce pentru cumpărătorii de energie ieftină era o veste cât se poate de proastă.

    Dar nu aceasta a fost cireaşa de pe tort anul trecut, ci intrarea în insolvenţă, pe 20 iunie, a companiei considerată a fi perla sistemului energetic local. La scurt timp după această decizie, care a răspândit o undă de şoc în întreaga economie, şase din cele zece contracte ale Hidroelectrica au fost denunţate, clienţi tradiţionali precum Energy Holding, Alpiq RomEnergie, Alpiq RomIndustries sau Energy Financing Team fiind decuplaţi după ani de zile de la cea mai ieftină energie din România.

    Contractele directe ale Hidroelectrica, firma care a ieşit luna trecută din insolvenţă, s-au aflat ani de-a rândul în centrul declaraţiilor politice referitoare la sectorul energetic, dar ele au fost perpetuate de fiecare guvernare.

    Încheiate în timpul mandatului lui Dan Ioan Popescu (PSD) ca ministru al industriei, din timpul guvernării Năstase, aceste contracte au fost criticate în fiecare an, dar duse mai departe şi chiar prelungite în 2010, când Adriean Videanu (PDL) ocupa fotoliul de ministru al economiei.

    Potrivit calculelor făcute de Euro Insol, companie controlată de avocatul Remus Borza, fostul administrator judiciar al Hidroelectrica, în perioada 2006-31 mai 2012 contractele directe au produs o pierdere pentru producătorul de stat de 3 mld. lei. Această sumă de bani reprezintă diferenţa dintre ceea ce primea Hidroelectrica prin aceste contracte directe şi cât ar fi putut încasa dacă se ducea cu energia în piaţă.

    Peste toate acestea s-a suprapus un consum anemic de energie, determinat mai ales de o evoluţie industrială slabă. Datele din rapoartele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că în 2012 apetitul de energie al României s-a comprimat cu circa 2,5%, iar anul acesta în primele şase luni scăderea consumului a fost de 5%, potrivit datelor furnizate de Transelectrica.
     

  • Un sfert dintre românii cu acces la internet fac cumpărături online

    Comparativ cu anul trecut, ideea de cumpărături online a început să devină tot mai atractivă şi în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 45-55 de ani, a căror pondere a ajuns la 15% din totalul utilizatorilor de comerţ electronic în 2013, de la 10% în 2012, precum şi în rândul celor din mediul rural (16% din totalul utilizatorilor de comerţ electronic, în uşoară creştere faţă de anul trecut), potrivit studiului.

    Categoria electroIT continuă să fie cea mai căutată de cumpărătorii online, anul trecut 20% din vânzările de produse electroIT fiind generate de comerţul online. Prin comparaţie, din tot retailul din România, cumpărăturile online au reprezentat doar 2%.

  • Economia Chinei aterizează lin

    În primul trimestru, economia chineză a crescut cu 7,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2012. Premierul Li Keqiang nu s-a arătat însă îngrijorat, afirmând că performanţa economică din ambele trimestre este corespunzătoare cu aşteptările guvernului.

    Analiştii băncilor occidentale apreciază că statul nu va mai interveni cu un nou pachet de stimulente, întrucât economia traversează o reechilibrare lentă, cu o scădere a investiţiilor şi o creştere a consumului intern, necesară după ce ani la rând cu creştere de peste 9-10% au obişnuit pieţele financiare să se aştepte la o criză iminentă generată de supraîncălzirea economiei.