BusinessMagazin

Tag: bnr

  • BNR: Deficitul de cont curent este de 2,6 mld. euro în primul semestru al anului

    Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2,6 miliarde euro în perioada ianuarie – mai 2016, comparativ cu un excedent de 42 milioane euro în perioada ianuarie – mai 2015, potrivit unui anunţ al Băncii Naţionale.

    În structură, balanţa veniturilor primare şi balanţa bunurilor au consemnat creşteri ale deficitelor cu 1.704 milioane euro, respectiv cu 1 172 milioane euro, iar balanţa serviciilor şi balanţa veniturilor secundare au înregistrat excedente majorate cu 149 milioane euro, respectiv cu 85 milioane euro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu: Nici nu ne-am gândit să intervenim pe piaţa valutară. Cursul s-a corectat de la sine

    Impactul votului pro-Brexit asupra pieţelor financiare a fost ”emoţional”, iar BNR nici măcar nu s-a gândit să intervină pe piaţa valutară, cursul de schimb corectându-se „de la sine” a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

    „A fost mai degraba un şoc emoţional. Pe piaţa monetară a fost imperceptibil. Cred că s-a exagerat când s-a spus că s-a mişcat ROBOR-ul. Mişcarea nu a fost determinată de intervenţia BNR. Noi nu comentăm intervenţiile noastre, ce facem pe piaţa valutară. Însă, pentru a arăta maniera emoţională în care s-au transmis informaţiile, vă spun că cel puţin nici nu ne-am gândit să intervenim pe piaţa valutară.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • BNR s-a dat de gol: aurul României e la Londra. Adică suntem la mâna altora…

    Mai mult de jumătate din rezerva de aur a BNR (respectiv 60%) a rămas depozitată în afara graniţelor ţării, în principal la Londra, în fiecare an din perioada 2010-2016, 

    La sfârşitul lunii mai 2016, rezerva de aur era de 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat în jurul a 16 mld. lei (3,62 mld. euro). Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) erau la 31 mai 2016 de 36,3 mld. euro.

    BNR are cele mai mari rezerve de aur din Europa Centrală şi de Est, de 104 tone, deşi nu a mai cumpărat aur din anul 2000, anunţă zf.ro.

    “Ce importanţă are Brexitul? Piaţa financiar bancară din UK este cea mai importantă din lume. Decizia asta am luat-o acum 15 ani când România nu era încă în Uniunea Europeană”, a spus Adrian Vasilescu de la BNR.

    Dan Suciu, reîntors recent în funcţia de purtător de cuvânt al BNR, spune că între Banca Naţională a României şi Banca Angliei este o relaţie bilaterală care nu este afectată de ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

    Întrebat ce se va întâmpla cu rezerva de aur a BNR de la Londra, Suciu nu a dorit să comenteze.

    “Anglia putea să iasă şi din NATO, relaţiile între băncile centrale rămâneau la fel”, a spus Suciu, care a ocupat şi funcţia de purtător de cuvând al Guvernului Cioloş.

     

  • BNR s-a dat de gol: aurul României e la Londra. Adică suntem la mâna altora…

    Mai mult de jumătate din rezerva de aur a BNR (respectiv 60%) a rămas depozitată în afara graniţelor ţării, în principal la Londra, în fiecare an din perioada 2010-2016.

    La sfârşitul lunii mai 2016, rezerva de aur era de 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat în jurul a 16 mld. lei (3,62 mld. euro). Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) erau la 31 mai 2016 de 36,3 mld. euro.

    BNR are cele mai mari rezerve de aur din Europa Centrală şi de Est, de 104 tone, deşi nu a mai cumpărat aur din anul 2000, anunţă zf.ro.

    “Ce importanţă are Brexitul? Piaţa financiar bancară din UK este cea mai importantă din lume. Decizia asta am luat-o acum 15 ani când România nu era încă în Uniunea Europeană”, a spus Adrian Vasilescu de la BNR, potrivit StiripeSurse.ro.

    Dan Suciu, reîntors recent în funcţia de purtător de cuvânt al BNR, spune că între Banca Naţională a României şi Banca Angliei este o relaţie bilaterală care nu este afectată de ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

    Întrebat ce se va întâmpla cu rezerva de aur a BNR de la Londra, Suciu nu a dorit să comenteze.

    “Anglia putea să iasă şi din NATO, relaţiile între băncile centrale rămâneau la fel”, a spus Suciu, care a ocupat şi funcţia de purtător de cuvând al Guvernului Cioloş.

     

  • Topul băncilor din România pe 2015

    Mai puţin de 30% din băncile de pe piaţa locală şi-au majorat cota de piaţă anul trecut, jumătate reuşind şi să avan­seze în top. Pe ansamblu, aproape trei sferturi dintre bănci şi-au schimbat po­ziţia, urcând sau coborând în clasa­ment, potrivit calculelor ZF pe baza datelor din ra­portul anual al BNR.

    Clasamentul primelor zece bănci locale, care deţin aproape 80% din acti­ve­le totale, a consemnat doar două mo­di­ficări: pe locul 9 a urcat Bancpost o po­ziţie, în locul Volksbank, care a fost pre­luată de banca Transilvania, iar pe 10 a ajuns Garanti Bank, care în 2014 era pe locul 13. Se remarcă avan­sul cotei de piaţă a Băncii Transilvania cu 2,8 puncte procentuale, până la 12,6%. În top 10, cotele de piaţă ale BCR, CEC Bank, Alpha Bank şi Bancpost au fost în declin.

    BCR şi BRD şi-au păstrat primele două poziţii din sistem, cu 15,8% şi respectiv 13% din activele bancare. Locul al doilea al francezilor de la BRD SocGen este ameninţat de Banca Transilvania.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro 

  • Ce salarii se câştigă la Banca Naţională

    Încă din 2014, BNR a implementat un sistem integrat de management al resurselor umane, o nouă politică de HR care prevede ca toţi angajaţii să fie răsplă­tiţi în funcţie de performanţă, precum şi formarea unui aşa-numit “bazin de talente” din care să poată fi promovaţi viitorii lideri ai băncii. De asemenea, această politică a avut şi un impact asupra salariilor din instituţie, care nu au mai crescut “automat”, în fiecare an, în funcţie de inflaţie, iar veniturile personalului au putut fi majorate prin bonusuri de performanţă, ca în mediul privat.

  • Ce au făcut băncile cu banii românilor. Este pentru prima oară când adevărul iese la iveală

    Băncile străine au re­tras în opt ani 13 mld. euro din liniile de finanţare acor­date subsidiarelor locale, care au ajuns la un nivel de 9 miliarde de euro la finalul lunii martie, adică de peste două ori mai puţin decât la începutul crizei fi­nanciare, arătă datele dintr-o prezentare a prim-viceguver­na­torului BNR Florin Georgescu. Numai în ultimele trei luni retragerile au cumulat un miliard de euro. Spre comparaţie, pe în­treg parcursul anului 2015 finan­ţă­rile retrase au cumulat 2 mld. euro, scrie zf.ro.

        „Din anul 2012 vedem o evo­lu­ţie opusă a resurselor externe şi a celor interne. Astfel, resursele de la băncile-mamă au scăzut cu mai mult de jumătate între de­cembrie 2008 şi martie 2016, ceea ce a redus de­pendenţa de băncile-ma­mă pe de o parte, dar a redus tot­odată ris­cul de contagiune ex­ternă. S-a înre­gis­trat o înlocuire gra­duală a resur­se­lor externe cu cele interne care se situează la un nivel tot mai ridicat“, a punctat Georgescu.

    Procesul de deleveraging, prin care băncile străine îşi reduc expu­ne­rile pe filialele locale, a demarat în 2009 şi se pare că încă nu este fi­na­lizat. Datele prezentate de BNR scot în evidenţă că, din con­tră, s-a accentuat la începutul acestui an.

    În condiţiile în care sprijinul de la băncile-mamă este tot mai fi­rav, sub­sidiarele locale sunt ne­voi­te să ape­leze tot mai mult la re­sur­sele lo­cale, lucru care de altfel s-a şi în­tâm­plat în ultimii ani. Din de­cem­brie 2008 până la finalul lunii mar­tie a acestui an depozitele atra­se de la clientela locală s-au ma­jorat cu 17 mld. euro şi au ajuns la 55 mld. eu­ro. Practic, banii re­traşi de acţio­na­rii străini au fost în to­talitate înlo­cuiţi cu resursele interne.
     

    Cititi mai multe pe wwwvoceatransilvaniei.ro

  • Ce au făcut băncile cu banii românilor. Este pentru prima oară când adevărul iese la iveală

    Băncile străine au re­tras în opt ani 13 mld. euro din liniile de finanţare acor­date subsidiarelor locale, care au ajuns la un nivel de 9 miliarde de euro la finalul lunii martie, adică de peste două ori mai puţin decât la începutul crizei fi­nanciare, arătă datele dintr-o prezentare a prim-viceguver­na­torului BNR Florin Georgescu. Numai în ultimele trei luni retragerile au cumulat un miliard de euro. Spre comparaţie, pe în­treg parcursul anului 2015 finan­ţă­rile retrase au cumulat 2 mld. euro, scrie zf.ro.

        „Din anul 2012 vedem o evo­lu­ţie opusă a resurselor externe şi a celor interne. Astfel, resursele de la băncile-mamă au scăzut cu mai mult de jumătate între de­cembrie 2008 şi martie 2016, ceea ce a redus de­pendenţa de băncile-ma­mă pe de o parte, dar a redus tot­odată ris­cul de contagiune ex­ternă. S-a înre­gis­trat o înlocuire gra­duală a resur­se­lor externe cu cele interne care se situează la un nivel tot mai ridicat“, a punctat Georgescu.

    Procesul de deleveraging, prin care băncile străine îşi reduc expu­ne­rile pe filialele locale, a demarat în 2009 şi se pare că încă nu este fi­na­lizat. Datele prezentate de BNR scot în evidenţă că, din con­tră, s-a accentuat la începutul acestui an.

    În condiţiile în care sprijinul de la băncile-mamă este tot mai fi­rav, sub­sidiarele locale sunt ne­voi­te să ape­leze tot mai mult la re­sur­sele lo­cale, lucru care de altfel s-a şi în­tâm­plat în ultimii ani. Din de­cem­brie 2008 până la finalul lunii mar­tie a acestui an depozitele atra­se de la clientela locală s-au ma­jorat cu 17 mld. euro şi au ajuns la 55 mld. eu­ro. Practic, banii re­traşi de acţio­na­rii străini au fost în to­talitate înlo­cuiţi cu resursele interne.
     

    Cititi mai multe pe wwwvoceatransilvaniei.ro

  • România, pe primul loc la creştere în UE. BNR avertizează: este o creştere forţată

    România raportează cea mai înaltă creştere din UE pe T1, dublu faţă de Spania sau Germania, dar BNR avertizează că este o creştere dopată de măsuri prociclice.

    Cu o creştere economică de 1,6% în primul tri­mes­tru faţă de trimestrul IV din 2015, România se detaşează substanţial de celelalte state din UE şi mai ales de cele din Europa de Est, unde avansul a slăbit în special din cauza împuţinării fon­du­rilor europene. Pe locul următor sunt Cipru, cu 0,9%, apoi Spania, cu 0,8%. În trimestrul I 2016 faţă de trimestrul I din 2015 creşterea brută a fost de 4,3%. În 2015 PIB-ul a crescut cu 3,7%.

    „Accelerarea creşterii economice este efect direct al politicilor prociclice, care apar de fiecare dată înainte de ale­geri. Nu este bine, pentru că după aceea vom avea politici forţat anticiclice. Nu îmi spune mare lucru faptul că avem cea mai mare creştere din Europa. Este o creş­tere forţată, se vede deja că avem un de­ficit extern în creştere“, a spus Eugen Ră­dulescu, director al Direcţiei de Sta­bi­li­tate Financiară din cadrul Băncii Naţionale.

    În ceea ce priveşte zona euro, elita eco­nomiilor din UE şi principala desti­na­ţie pentru exporturile româneşti, Ger­ma­nia s-a dovedit a fi cel mai puternic mo­tor de creştere, ducând avansul la 0,5%, faţă de 0,3% în trimestrul anterior.

  • Avertismentul dat de Isărescu astăzi: BNR identifică în România pentru prima oară un risc sistemic sever

     Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a afirmat astăzi la prezentarea raportului asupra stabilităţii financiare că BNR a identificat pentru prima oară în România un risc sistemic sever.

    BNR identifică pentru prima oară un risc sistemic sever. În ultimele 6 luni s-au intensificat iniţiativele legislative care îşi propun să reglementeze domeniul financiar-bancar prin intervenţia retroactivă în contractele încheiate între bănci şi clienţi. Legea privind darea în plată este cea mai cunoscută iniţiativă de acest gen; la reexaminarea legii au fost adoptate o serie de amendamente care corectează o parte dintre problemele semnalate. Dar problema de fond o reprezintă stabilitatea şi predictibilitatea cadrului legislativ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro