Tag: banca

  • Un robot a făcut în câteva secunde pentru cea mai mare bancă din Statele Unite ce le-a luat avocaţilor 360.000 de ore

    Programul, care se numeşte COIN (de la Contract Intelligence) reuşeşte să realizeze job-ul extrem de dificil de interpretare a contractelor de împrumuturi comerciale, a intrat online în iunie, şi a reuşit să economisească 360.000 de ore lucrate în fiecare an de avocaţii din companie. Software-ul poate face review-ul unui document în câteva secunde şi este mai puţin probabil să greşească. De asemenea, nici nu-şi ia vreodată concediu, relatează ZF.

    În timp ce industria financiară flirtează de mult cu inovaţiile tehnologie, o nouă eră a automatizării a înceut să vină puternic în lumina reflectoarelor, în condiţiile în care puterea de calcul ieftină vine în ajutorul firmelor mari, care se tem că vor pierde clienţii în favoarea startup-urilor.

    Făcută posibilă de investiţia în machine learning şi de o nouă reţea privată de cloud, COIN este doar startul pentru cea mia mare bancă din SUA. Firma a pornit recent hub-uri de tehnologie pentru echipe specializate în big data, robotics şi infrastructură cloud pentru a găsi noi surse de venit, concomitent cu reducerea cheltuielilor şi riscurilor.

    Impulsionarea procesului de automatizare şi crearea unor ”unelte” pentru bancheri şi clienţi începe să ocupe o parte tot mai mare din bugetul de tehnologie de 9,6 miliarde de dolari al companiei. 

  • S-a trezit cu 4 milioane de dolari în cont. Ce a urmat seamănă cu un scenariu de film

    În urmă cu 4 ani, Christine a descoperit că în contul său Westpac se găsesc nu mai puţin de 4,6 milioane de dolari. Problema era că aceste fonduri erau transferate sub formă de overdraft, dintr-o evidentă greşeală a băncii; tânăra a ignorat acest lucru şi a început să cheltuie banii pe genţi, haine sau călătorii.

    Când a fost arestată pe aeroportul din Sidney, i s-a adus la cunoştinţă faptul că trebuie să returneze 3,3 milioane de dolari.

    Judecătorii i-au setat o cauţiune de 1.000 de dolari, cu condiţia ca ea să se prezinte de două ori pe zi la o secţie de poliţie de lângă Sidney. Avocatul său a explicat forţelor de ordine că banii au fost cheltuiţi pe articole vestimentare şi că acuzaţia de fraudă este una exagerată: “Ei i-au virat banii în cont”, a explicat avocatul. “Ea trebuie fără doar şi poate să returneze, dar faptul că i-a cheltuit nu reprezintă o infracţiune.”

    Procesul Christinei Jiaxin Lee a început pe data de 21 iunie la Sidney.

  • Grecii de la Piraeus au vândut subsidiara din România către fondul de investiţii J.C Flowers după mai bine de un an de discuţii

    Fondul a reluat negocierile, însă, şi a câştigat acum procesul de preluare în care s-a luptat cu grupul ungar OTP Bank. J.C Flowers a mai încercat să intre pe piaţa locală şi prin preluarea băncii Carpatica, însă şi acolo dealul a picat. Fondul voia să cumpere şi Piraeus şi Carpatica şi să creeze un grup mai mare care să îi permită să fie mai vizibil pe piaţa bancară românească.

    Venirea lui J.C Flowers, primul nume străin care intră în sistemul financiar local, după mulţi ani, arată că există interes pentru sistemul bancar local, cu un teren de joacă pentru 36 de bănci. Piraeus este un jucător de talie medie, anul trecut ocupând locul 13 în piaţă cu o cotă de 1,67%.  

  • Prima bancă locală care introduce plata cu mobilul. Clienţii Băncii Transilvania vor putea plăti la POS cu telefonul mobil din ianuarie 2018

    Plata cu telefonul va fi disponibilă pentru clienţii care deţin smartphone-uri cu sistem de operare Android şi va consta în apropierea smartphone-ului de terminalele contactless ale comercianţilor. Pentru clienţii care deţin smartphone-urile cu sistem de operare iOS plata cu telefonul nu va fi posibilă, acesta nepermiţând accesul NFC pentru terţe aplicaţii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Consiliul Concurenţei a autorizat preluarea Băncii Româneşti de către OTP Bank

    „Banca Românească este membră a Grupului National Bank of Greece. Activele româneşti care fac obiectul tranzacţiei sunt aferente sucursalei din Londra, respectiv ale filialei din Malta aparţinând National Bank of Greece SA”, precizează Consiliul Concurenţei.

    Atât OTP Bank România, cât şi Banca Românească SA, activează în domeniul serviciilor financiare şi bancare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR: Datoria externă totală a României a crescut cu 1,3 miliarde de euro în primele 10 luni din 2017 / Investiţiile străine au urcat la 4,09 miliarde de euro, în aceeaşi perioadă

    Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 octombrie 2017 nivelul de 24,74 miliarde de euro (26,2% din totalul datoriei externe), în creştere cu 6,3% faţă de 31 decembrie 2016.

    „Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 22,0 la sută în perioada ianuarie-octombrie 2017, comparativ cu 30,0 la sută în anul 2016. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 octombrie 2017 a fost de 5,6 faţă de 6,3 luni la 31 decembrie 2016”, potrivit comunicatului emis de BNR.

    „Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 octombrie 2017 a fost de 88,5 la sută, comparativ cu 90,5 la sută la 31 decembrie 2016”, se mai arată în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O mare bancă europeană prognozează că bitcoin va ajunge la 60.000 de dolari înainte de a se prăbuşi până la 1000 de dolari

    Saxo Bank, bancă globală de investiţii, specializată în tranzacţionări online şi investiţii pe pieţele financiare internaţionale, a lansat cele zece predicţii scandaloase pentru anul viitor, evenimente cu probabilitate de producere destul de redusă, dar cu un impact mai mult decât semnificativ pe pieţele globale în cazul în care se vor adeveri.

    1. Bitcoin se va prăbuşi la 1000 de dolari

    Anul trecut, banca a prevăzut faptul că valoarea bitcoin-ului se va tripla “cu uşurinţă ajungând la o valoare de peste 2100 de dolari”. Nu numai că bitcoin-ul a ajuns la 2100 de dolari, ci chiar a depăşit pragul de 16.000 de dolari.

    Banca prevede că valoarea monedei va ajunge până la 60.000 de dolari apoi mai multe guverne vor lansa un atac coordonat asupra tuturor criptomonezilor. Simultan, guvernele îşi vor lansa propriile monezi virtuale, astfel valoarea bitcoin va ajunge la 1000 de dolari.

    2. Rezerva Federală Americană pierde controlul

    Saxo prevede faptul că economia americană va suferi în 2018, iar piaţa obligaţiunilor se va prăbuşi. Dobânzile vor creşte puternic. Trezoreria preia puterea in caz de urgenta si forteaza banca centrala sa plafoneze randamentele guvernamentale SUA la 2,5% pentru titlurile pe termen lung pentru a impiedica o prabusire a pietei de obligatiuni.

    3. China lansează “petro-renminbi”

    Preţul petrolului tot timpul a fost în dolari americani, fie că este vorba de preţul unui baril de petrol din Brazilia sau Arabia Saudită. Oricine cumpără şi vinde petrol o face în dolari, iar asta înseamnă extrodinar de mult pentru SUA.

    Banca prezice că în 2018 China îşi va lansa “petro-renminbi” (nu are aceeaşi sonoritate ca petro-dolarul), iar asta înseamnă că guvernul chinez va cumpăra petrol cu propria monedă.

    4. Banca Japoniei, fortata sa abandoneze controlul curbei de randament

    Pe masură ce inflaţia creşte şi randamentele vor creste, rezultatul va fi o prăbuşire uriaşă a yenului.

    5. Creşteri ale volatilităţii după prabuşirea rapidă a burselor

    Minimele istorice ale indicilor VIX (indicele de volatilitate) şi MOVE sunt însoţite de maxime record în acţiuni şi în sectorul imobiliar, iar rezultatul este un butoi cu pulbere gata să explodeze pe masură ce S&P 500 pierde 25% din valoare.

    6. Americanii trec pe stânga

    Generaţia Millenials devine majoritară în SUA şi asta va avea impact asupra politicii în 2018: repulsia tinerilor faţă de Donald Trump va împinge alegerile în favoarea democraţilor cu lideri de stânga precum Sanders.

    7. Imperiul austro-ungar ameninţă să preia UE

    Diferenţa dintre vechii membrii ai UE şi noile ţări membre se va mări şi va ajunge la o prăpastie de netrecut în 2018 astfel centrul politic actual franco-german se va muta către europa centrală şi de est. Blocajul instituţional al UE va îngrijora pieţele financiare.

    8. Primavara sud-africană duce la înflorirea Africii de Sud

    Demiterea forţată a preşedintelui din Zimbabwe, Robert Mugabe, la finalul lui 2017, declanşează un val de schimbari politice în ţările africane.

    Jacob Zuma din Africa de Sud este înlăturat de la putere, iar Joseph Kabila din Congo se confrunta cu proteste fără precedent ce-l împing să părăsească ţara. Însă Africa de Sud este principalul câştigator, pe masură ce ZAR (rand sud-african) devine favorita pieţelor emergente şi revine la 30% faţă de valutele G3.

    9. Tencent depăşeşte Apple

    La finalul lui 2017, Tencent a trecut în top 5 în termeni de capital al pietei, atingând o valoare de aproape 500 miliarde de dolari. În 2018, Tencent lasă giganţii în urmă, actiunile sale cresc cu 100%, furând astfel coroana capitalului de piaţă la nivel mondial de la Apple la mult peste 1 trilion dolari.

    10. Tot mai multe femei ajung în poziţii de conducere

    În 2017, doar 6,4% dintre persoanele care detin functia de CEO din lista Fortune 500 sunt femei. Asta se va schimba în anul următori, banca previzionând că o femeie va ocupa funcţia de conducere în peste 60 de companii din Fortune 500 până la finalul anului 2018.

  • Avertisment fără precedent de la guvernatorul Isărescu: Mulţi vorbesc de un adevărat război cibernetic în desfăşurare

    Banca Naţională a României (BNR) depune eforturi împreună cu autorităţile statului pentru a face faţă atacurilor cibernetice potenţiale, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, vineri, în cadrul conferinţei naţionale în domeniul securităţii cibernetice organizată de instituţie.

    „Banca Naţională a României depune, împreună cu autorităţile statului, eforturi pentru a face faţă atacurilor cibernetice potenţiale. Raportarea noastră este că trebuie să ne dezvoltăm şi sistemele noastre interne, dar cel mai bine este să lucrăm cu autorităţile statului specializate. Pentru gestionarea riscurilor, avem nevoie de planuri adecvate de prevenire a atacurilor cibernetice şi de răspuns rapid în cazul producerii unor evenimente nedorite”, a spus Mugur Isărescu.

    „În contextul ultimelor patru atacuri cibernetice, mulţi vorbesc de un adevărat război cibernetic în desfăşurare. Nu este exclusă apariţia unei crize la nivel global, greu de prevăzut, cu impact şi în ţara noastră”, a adăugat guvernatorul BNR.

    Isărescu a precizat că preocupare pentru dezvoltarea sistemelor de protecţie se înregistrează la nivelul tuturor băncilor centrale, care sunt din ce în ce mai informatizate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce trebuie să facă România pentru a adopta moneda unică

    Business Magazin vă propune o incursiune în statisticile băncii centrale care arată – într-un limbaj pretenţios, dar pe care vom încerca să-l explicăm – unde suntem noi, românii, faţă de locul în care se află clubul select al ţărilor care au moneda euro. În esenţă, teza bancherilor centrali este că mai întâi trebuie ca noi ”să ne facem bine“, pentru a ne integra în acel club, şi abia apoi să aşteptăm unele beneficii de pe urma integrării. Deocamdată, ”avem colesterolul 500, nu suntem antrenaţi, nu ştim încotro alergăm, dar pretindem să jucăm în Champions League, cot la cot cu campionii europeni“, au arătat reprezentanţii băncii centrale la seminarul EU-COFILE, organizat recent la Sinaia de BNR, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Alpha Bank. Ei au precizat că opiniile astfel prezentate nu angajează în niciun fel Banca Naţională, ci sunt consideraţii personale, pe care le exprimă ca economişti.

    Trebuie precizat că aceşti economişti nu au avut un ton de reproş sau de dojană la adresa românilor, nici ca populaţie, nici măcar la adresa clasei politice sau a elitelor, chiar şi atunci când au arătat cele mai ample decalaje dintre România şi zona euro. Ei şi-au propus doar să prezinte un tablou de bord al României actuale, pentru a-l compara cu cel al zonei euro actuale şi pentru a evidenţia, astfel, ce este de făcut pentru ca adoptarea monedei euro ”să nu ne sufoce“.

    Statisticile BNR arată că între bogătaşii ţării şi cei mai săraci oameni, în România, se înregistrează decalaje de o asemenea magnitudine încât românii avuţi sunt de opt ori mai bogaţi decât cei năpăstuiţi. Acest ”opt“ este cea mai mare cifră din Europa, unde decalajul bogaţi versus săraci nu trece decât foarte rar de cifra cinci.

    Alt decalaj este dat de raportul dintre veniturile celor din capitală şi veniturile oamenilor din restul acelei ţări. Şi aici România se regăseşte printre ţările cu cele mai mari prăpăstii sociale. Concret, în zona Bucureşti-Ilfov Produsul Intern Brut pe cap de locuitor (”PIB/capita“) este de 3-4 ori mai mare decât în provincie (pentru comparaţie, în Germania este invers, adică provincia are venituri pe cap de locuitor mai mari decât capitala). Deficite similare cu ale României – capitală versus provincie – se mai întâlnesc doar în Slovacia. ”România este segregată: 12% din populaţie are PIB/capita în termenii parităţii puterii de cumpărare de 128% din media zonei euro, în timp ce 88% din populaţie are 44% din această medie“, au arătat reprezentanţii BNR.

    ATENŢIE LA BUGETE!

    Dezordinea din ograda românilor se regăseşte şi în bugetul familiilor, dar şi (mai ales) în bugetul statului. Pe scurt, cheltuim mai mult decât producem, lucru care în terminologia BNR se traduce în deficitele de cont curent şi bugetar. În plus, consumăm din import mai mult decât producem în plan intern, lucru care înseamnă ”deficitul balanţei comerciale“.

    Dacă o gospodărie cheltuieşte mai mult decât încasează şi – cheltuind – consumă mai mult decât produce, rezultatul nu poate fi altul decât că intră într-o criză de bani şi că se află într-o îndatorare tot mai greu de suportat. Sau, în termenii BNR, având – simultan – şi un ”deficit al contului curent“, şi un ”deficit bugetar“, şi un ”deficit al balanţei comerciale“, nu putem să ne aşteptăm la nimic bun. Pentru comparaţie, gospodăriile din zona euro – pe medie, desigur – nici nu cheltuiesc mai mult decât încasează, nici nu consumă mai mult decât produc. Ce trebuie să facem noi, românii, pentru a ne alinia în clubul euro este, aşadar, evident.

    Important este că toate aceste deficite (de cont curent, de buget şi de balanţă comercială) conduc la deprecierea leului, la supraîndatorarea ţării, la supraîncălzirea economiei (că ”ne comportăm ca o maşină care turează motoarele la maximum, dar nu are tracţiune“) şi, în final, la îndepărtarea României faţă de moneda euro.

    Faţă de aceste decalaje, discursul băncii centrale este puţin diferit în raport cu tezele altor organizaţii. Concret, potrivit bancherilor centrali, este necesar ca fiecare român, în ograda şi în bugetul lui, în satul/oraşul lui, să îşi echilibreze finanţele şi abia apoi să aştepte de la clasa politică sau de la administraţia de stat o astfel de corecţie. Îndeobşte, românii aşteaptă ca administraţia să-şi corecteze deficitele şi abia apoi gopodăriile să urmeze acest exemplu, local sau naţional.

    Într-una dintre prezentările bancherilor centrali s-a arătat că deficitul balanţei comerciale a fost de 8 miliarde de euro, iar explicaţia a fost nu doar aceea că importăm cu 8 miliarde de euro mai mult decât exportăm, ci şi că oferta internă a fost depăşită cu 8 miliarde de euro de cererea internă, lucru care a început deja să se vadă şi în cursul valutar (ceea ce ar trebui să ne pună în alertă).

  • Culisele vânzării uneia dintre cele mai importante bănci din România

    Cu o seară înainte, pe 23 noiembrie, Ömer Tetik, CEO-ul Băncii Transilvania, a stat o oră şi jumătate la Gala ZF înainte de a reveni la finishul negocierilor cu Eurobank pentru Bancpost.

    Vineri, la prânz, imediat după semnare, într-o discuţie cu ZF, Tetik, sorbind dintr-un nou cappuccino, spunea că nu a dormit de 36 de ore şi mai avea puterea să explice alături de Horia Ciorcilă, preşedintele băncii de 16 ani şi cel mai mare acţionar individual privat, ce înseamnă această achiziţie şi cum va arăta Banca Transilvania după integrare: va ajunge la o cotă de piaţă de 16%, un profit anual de peste 300 milioane de euro şi, paradoxal, ”nu vrem să fim numărul 1 în piaţă, nu vrem să ne transformăm într-o bancă corporatistă, ci vrem să rămânem o bancă antreprenorială cu decizii luate rapid, care să fie prima opţiune de bancă pentru companiile româneşti“.

    Achiziţia Bancpost, care aduce Băncii Transilvania active de aproape 2 miliarde de euro şi o reţea de depozite râvnită de toată lumea, de aproape 1,8 miliarde de euro, plus un profit de 50 de milioane de euro pe an, a început în vara lui 2016. Atunci, o echipă de bancheri de investiţii de la Londra, de la Barclay’s, una dintre cele mai mari bănci britanice, s-a prezentat la Banca Transilvania spunând că ei ştiu de proiectul ”Florance“ – vânzarea Bancpost.

    Bancherii de investiţii, o specie aparte, le-au spus celor din Cluj de ce ar trebui să cumpere Bancpost şi de ce ar trebui să lucreze cu ei în această tranzacţie, adică să-i angajeze consultanţi. Deşi până atunci nu lucraseră niciodată cu Barclay’s, Horia Ciorcilă şi Ömer Tetik au mers pe mâna lor, mai ales că de partea cealaltă a baricadei, bancherii angajaţi de Eurobank pentru vânzare erau ”prietenii“ lor de la Londra de la băncile Mediobanca şi HSBC.

    În tranzacţiile de fuziuni şi achiziţii, cei mai interesaţi într-un deal sunt consultanţii, începând de la bancherii de investiţii şi avocaţii, până la firmele de audit; din acest motiv, ei fac tot posibilul ca o tranzacţie să iasă ca să-şi ia comisionul şi în final bonusul.

    La începutul lui 2017, pe piaţă a apărut la vânzare proiectul ”Florance“, iar Banca Transilvania a fost pregătită. Decizia de a intra în licitaţie a fost luată extrem de rapid în boardul de la Cluj, având în vedere că Bancpost era o bancă din top 10, cu o cotă de piaţă de 2%, ceea ce înseamnă mult într-un sistem bancar românesc cu foarte multe bănci mici.

    Înainte să fie scoasă la vânzare, Bancpost a fost curăţată şi restructurată timp de mai mulţi ani: nu avea linii de finanţare către Eurobank, are personal bine pregătit şi un management bun, după cum spune Horia Ciorcilă. Pe zona de credite de consum şi microfinanţare, produse acordate online, experienţa echipei de la Bancpost este mai puternică decât a Băncii Transilvania, afirmă Ömer Tetik.

    Dacă la Volksbank, o bancă cumpărată de Transilvania în 2014, a fost vorba de achiziţia unor active la un discount extraordinar, o oportunitate pe care o ai o singură dată în viaţă, din care Banca Tramsilvania a marcat un profit de aproape 350 de milioane de euro în mai puţin de trei ani, la Bancpost este vorba de complementaritate, susţine Ciorcilă.

    ”Aici noi cumpărăm capital, nu active, ca la Volksbank. Cumpărăm market share şi clienţi.“

    Deşi este pe locul 9 în piaţă, la depozite atrase este pe locul 5, clienţii Bancpost fiind extrem de loiali acestei bănci, o strategie care vine de la începutul anilor ’90, când Elena Petculescu a înfiinţat Bancpost cu ajutorul Poştei Române, CFR sau al altor companii de stat. Bancpost are multe convenţii de salarii şi plată a pensiilor, iar dispersia depozitelor şi a operaţiunilor în toată ţara este bună, menţionează Ömer Tetik. La Volksbank, Banca Transilvania a cumpărat clienţi în Bucureşti, o zonă unde stătea mai puţin bine, şi în câteva oraşe din sud.

    În viitor, din cauza reglementărilor, cine va dori să fie în sistemul bancar va trebui să aibă volume mari ca să fie profitabil. ”Deşi semestrial noi creştem organic cât are cotă de piaţă o bancă mică, pentru a câştiga volume mai mari nu poţi să creşti decât prin achiziţii“, menţionează Ciorcilă.

    Pentru Banca Transilvania, criza financiară şi economică care a izbucnit în toamna lui 2008 şi ale cărei efecte se văd şi acum a fost cea mai bună oportunitate, o ocazie pe care o ai o singură dată în viaţă: fiind cu spatele la zid, singura strategie de supravieţuire trebuia să fie creşterea. Iar şansa a fost că alte bănci din România s-au retras din cursa pentru creştere ca urmare a directivelor de la centru, lăsând loc liber; s-a adăugat criza grecească şi cipriotă, ce a scos la vânzare bănci care, în condiţii normale, nu ar fi fost vândute niciodată.

    În august 2008, când a început criza de pe Wall Street, Banca Transilvania s-a trezit că s-ar putea să aibă probleme de lichiditate întrucât toate băncile le reduceau liniile de finanţare. Confruntându-se cu această situaţie, Horia Ciorcilă şi Robert Rekkers, CEO-ul băncii de atunci, s-au dus imediat la BNR să explice situaţia: sunt singuri pe piaţă, fiind o bancă românească. Apar zvonuri pe piaţă că s-ar putea să aibă probleme, oamenii încep să-şi retragă banii uitându-se la televizor la ce se întâmplă în America, unde totul cădea de la o zi la alta. În câteva zile, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a convocat Consiliul de Administraţie şi a aprobat într-o discreţie totală un împrumut de urgenţă către Banca Transilvania de 400 de milioane de lei, adică 100 de milioane de euro.