BusinessMagazin

Tag: analiza

  • Ce va urma dupa caderea lui Gaddafi? De la razboi civil la monarhie: scenarii posibile

    Cei care iau in calcul scenariul caderii rapide de la putere a
    lui Gaddafi pleaca de la realitatea ca dictatorul si familia lui –
    in special fiul Saif, trimis la studii la London School of
    Economics si pregatit pentru preluarea guvernarii – nu mai au sanse
    reale de a-si negocia cu opozantii o iesire din scena pasnica
    intr-un fel sau altul, intrucat faptul ca trupele guvernamentale au
    facut uz de armament greu contra populatiei civile a eliminat posibilitatea unui deznodamant
    onorabil pentru Gaddafi.

    “Va fi ucis, se va sinucide sau va fugi. S-a terminat cu el”, crede
    Faysal Itani, cercetator la Exclusive Analysis.

    1. Cei mai pesimisti analisti se tem totusi de o rezistenta
    prelungita a trupelor colonelului, care ar duce la un scenariu al
    divizarii tarii intre vestul controlat de fidelii dictatorului si
    estul controlat de rebeli, cu un conflict ce s-ar putea prelungi
    ani de-a randul. “O Libie impartita in doua state disfunctionale, separate de fortele
    de mentinere a pacii, este o posibilitate”, considera Jytte
    Klausen, profesor la Brandeis University.

    2. Scott Stewart, analist la Stratfor, se teme ca plecarea lui
    Gaddafi va crea o oportunitate pentru jihadistii din Libia, care sub regimul
    dictatorului au fost bine tinuti sub control. “Un mare numar de
    libieni sunt implicati in Al Qaida”, spune Stewart, confirmand
    indirect avertismentul lui Gaddafi ca fortele Al Qaida ii doresc
    pieirea si lupta in randurile rebelilor.

    De la inceputul protestelor contra regimului, in februarie, o serie
    de depozite de armament au fost jefuite, iar daca jihadistii au pus
    mana pe rachete sol-aer sau alte genuri de armament avansat, atunci
    “situatia ar putea deveni foarte periculoasa”, in sensul ca ar
    putea veni la conducerea tarii un guvern slab, incapabil sa se
    opuna militantilor care ar face din Libia un rai al jihadistilor de
    peste tot, ori ar putea urma chiar un razboi civil in toata legea,
    relativ asemanator cu modelul oferit de talibanii din
    Afganistan.

    3. Spre deosebire de Tunisia sau Egipt, societatea civila si
    institutiile democratice in Libia lipsesc aproape complet, nu
    exista nici personalitate capabila sa unifice triburile si nici armata nu e profesionista, capabila sa
    preia puterea si sa asigure echilibrul in societate, dupa exemplul
    celei egiptene. E greu de prevazut deci cine va prelua concret
    puterea, insa exista si un scenariu optimist, lipsit de probleme:
    poate anumiti sefi de trib se vor uni spre a-l sustine pe unul
    dintre ei, poate un opozant refugiat va reveni din diaspora “ori
    poate niste tineri libieni cu studiile superioare facute in
    strainatate ori tineri antreprenori vor profita de ocazie”, dupa
    cum scrie Newsweek.

    4. Exista si zvonuri ca mostenitorul coroanei regale libiene ar
    vrea si el sa-si incerce norocul. Nascut in 1962, Muhammad al-Rida
    Bin Sayyid Hassan al-Rida al-Mahdi as-Senussi este fiul printului
    de coroana Hasan as-Senussi, la randul lui nepot al primului si
    singurului rege al Libiei, Idris I, care a fost rasturnat de la
    putere de colonelul Gaddafi in 1969. Mostenitorul cu nume lung a
    fost tinut in arest la domiciliu pana in 1988, cand liderul libian
    a permis familiei regale sa plece in Anglia.

    Muhammad al-Rida as-Senussi a emis in februarie o
    declaratie unde spunea ca “marea revolutie va invinge pana la urma,
    gratie unitatii poporului libian”, si s-a pus pe dat interviuri
    despre situatia din Libia, comentand inclusiv faptul ca unii tineri
    iesiti in strada la Tripoli fluturau steagul monarhiei lui Idris.
    “Steagul ridicat de tineri este drapelul libertatii”, a zis
    mostenitorul, adaugand insa ca “se va vedea in timp” daca viitorul
    Libiei va fi sau nu intoarcerea la monarhie.

    5. Comentatorii care fac comparatii cu Tunisia sau Egiptul conchid
    ca nu acestea sunt reperul pentru imaginarea viitorului Libiei, ci
    mai curand tarile balcanice dupa razboiul din Iugoslavia, astfel
    incat eforturile de constructie a unor institutii democratice si de
    mentinere a pacii intre diferitele triburi vor urma exemplul a ceea
    ce s-a intamplat in tarile ex-iugoslave si se mai intampla inca in
    Kosovo. “La fel ca in Balcani, comunitatea internationala ar
    putea avea un rol important si pozitiv de jucat, oferind experienta
    si, temporar, forte de securitate”, sustine Newsweek.

  • Cum sprijina statul IMM-urile: alti bani, alta strategie pentru 2011

    Tinerii sub 35 de ani care isi infiinteaza prima firma,
    angajeaza cel putin doua persoane si reinvestesc apoi anual 50% din
    profit pot primi de la stat un ajutor de 10.000 de euro. Este unul
    dintre cei mai importanti piloni ai celei mai recente strategii a
    Guvernului pentru sprijinirea antreprenoriatului. Conform acestei
    strategii, care la sfarsitul acestei luni va inlocui planul de
    peste 200 de pagini lansat anul trecut de aceiasi autori – KPMG si
    Finas Consulting -, Guvernul isi propune cresterea cu 10% a
    numarului de firme mici si mijlocii, de angajati si a exporturilor
    in 2011. Bugetul alocat de Guvern in acest scop este de circa 2,4
    miliarde de euro pana in 2013 si de 2,3 milioane de euro in acest
    an, ceea ce inseamna ca 230 de firme ar putea fi infiintate in 2011
    cu ajutorul statului.

    “Proiectul are cinci obiective importante: imbunatatirea
    accesului la finantare, incurajarea spiritului antreprenorial si
    cresterea competitivitatii, imbunatatirea cadrului de reglementare
    in domeniul IMM si al cooperatiei, dezvoltarea educatiei
    antreprenoriale si imbunatatirea participarii intreprinderilor mici
    si mijlocii pe piata interna si pietele terte”, a enumerat Andreea
    Paul-Vass, consilierul prim-ministrului Emil Boc, la seminarul
    MEDIAFAX Talks about SMEs.

    Ea insista ca acum, mai mult decat oricand, trebuie stimulata
    extinderea prezentei firmelor mici si mijlocii pe piata externa,
    acolo unde conjunctura e favorabila. De pilda, situatia din Egipt
    si Tunisia ar putea favoriza IMM din Romania care furnizeaza
    textile, incaltaminte, farmaceutice, cablaje si componente auto si
    chiar produse agricole. “Strategia Guvernului isi propune cresterea
    numarului de IMM cu 10%, a numarului de salariati din sistem cu
    10%, un avans al investitiilor cu 15% si al exportului cu 10%. De
    asemenea, productivitatea va creste cu 5%”, enumera Paul Vass.

    Mai multe firme mici si mijlocii inseamna o sansa in plus de
    crestere economica si de scadere a numarului de someri, iar
    interesul pentru sprijinirea lor si l-au declarat toate guvernele.
    In realitate, cei care au sau vor sa faca o firma de acest fel
    intampina probleme la obtinerea finantarii necesare din partea
    bancilor, indeosebi de doi ani incoace, de cand bancile au
    constatat ca IMM au inceput sa ocupe cea mai mare parte a
    portofoliului lor de credite neperformante. “Bancile stau calare pe
    bani, dar finantarea lipseste, pentru ca s-a prabusit increderea
    intre sistemul bancar si mediul de afaceri. In axa banci – IMM –
    fonduri de garantare si contragarantare exista fracturi, ceea ce
    intarzie aparitia elementelor de relansare economica”, remarca
    evidenta Ioan Hidegcuti, presedintele directoratului Fondului Roman
    de Contragarantare.

    Fondul Roman de Contragarantare, care are ca scop preluarea unei
    parti din riscul asumat de fondurile de garantare a creditelor, a
    fost infiintat de stat in 2010, cu un capital de 100 de milioane de
    euro, din care Ministerul Economiei are 68%, iar Fundatia
    Post-Privatizare 32%. Pana in prezent a acordat 2.000 de
    contragarantii. In acelasi timp, Fondul National de Garantare a
    Creditelor pentru IMM, detinut de Ministerul Economiei, a facut
    anul trecut plati catre banci de circa 23 de milioane euro, in
    crestere cu peste 35% fata de 2009, majoritatea pentru creditele
    care finanteaza capital de lucru. Fondul garanteaza pana la 80% din
    creditele acordate pentru IMM, pana la valoarea de 2,5 milioane de
    euro.

    Ultimii doi ani au marcat un declin in demografia firmelor mici
    si mijlocii, dupa cum spune Peter Barta, directorul executiv al
    Fundatiei Post-Privatizare, care a realizat Raportul anual privind
    sectorul IMM din Romania. “In ceea ce priveste demografia firmelor,
    cred ca ne aflam in aceeasi situatie de declin din 2009: chiar daca
    au fost inregistrate firme noi, numarul lor nu a reusit sa
    recupereze declinul din 2009, cand s-au inregistrat peste 133.000
    de suspendari de activitate”, spune Barta. Nu ar fi o problema,
    spun oamenii de afaceri, in conditiile in care multe dintre firme
    nici nu aveau activitate, astfel incat disparitia lor nu produce
    niciun dezavantaj economiei. Ba chiar ar mai fi intreprinderi care
    ar trebui sa dispara pentru ca piata sa fie “curata”.

    Desi 133.000 de IMM si-au suspendat activitatea in 2009, alte
    116.000 de noi firme au fost infiintate. Cele mai multe firme
    inchise au fost din domeniul serviciilor de intermediere
    imobiliara, constructii, industrie si servicii de administrare si
    suport, comert.

    Important de remarcat este ca, desi raman printre cei mai
    importanti angajatori din economie, asigurand jumatate din locurile
    de munca existente, criza a redus numarul mediu de angajati din
    sector. La sfarsitul anului 2009, numarul mediu anual de salariati
    din IMM era de 2,6 milioane de persoane, fata de 2,95 milioane in
    2008, ceea ce inseamna pierderea a 333.273 locuri de munca.

  • Bancuri cu banci. Cum au ajuns bonusurile bancherilor noua vanatoare de vrajitoare

    In aceasta saptamana, cele mai mari banci din Marea Britanie isi
    anunta rezultatele financiare si, mai important, bonusurile pe care
    le acorda celor mai merituosi dintre angajati si sefi.
    Sentimentului de frustrare publica obisnuit in astfel de situatii
    (nici bonusurile de pe Wall Street nu sunt intampinate cu confetti
    prin mass-media) i se adauga de aceasta data o justificare
    suplimentara: contribuabilul britanic a platit in ultimii doi ani
    pentru salvarea sistemului bancar o naucitoare factura de 1.433,6
    mld. lire sterline (1.687,7 miliarde de euro), adica aproape 100%
    din PIB! Iar acum, tocmai acele banci pe care statul le-a
    rechizitionat partial sau total ca sa nu intre in faliment se
    pregatesc sa ofere bonusuri totale de 7 mld. lire (8,2 mld. euro).
    Asta in conditiile in care premierul David Cameron a venit in fata
    Parlamentului cu cel mai dur program de austeritate din istoria
    recenta a tarii, care include reduceri de cheltuieli si cresteri de
    taxe pentru contribuabilul de rand, pentru a aduce din nou
    deficitul bugetar, acum de 10%, in interiorul criteriilor de la
    Maastricht, sub 3%.

    Daca vi se pare putin nedrept ca bancile sa se lafaie tocmai in
    aceasta perioada cu bonusuri de milioane de lire sterline, s-ar
    putea sa gasiti totusi unii care sa va contrazica; printre ei,
    directorul executiv al Barclays, Bob Diamond, pe care toata lumea
    se asteapta sa-l vada plecand acasa zilele acestea cu un bonus de
    9,5 milioane de lire (11,2 milioane de euro) si care le-a replicat
    criticilor ca “a trecut vremea remuscarilor si a scuzelor”.
    Americanul Diamond, ajuns CEO al Barclays la inceputul acestui an
    dupa ce a condus peste un deceniu divizia de banca de investitii a
    grupului, Barclays Capital, a ajuns in centrul nemultumirii publice
    si pentru ca nu se sfieste sa arate prea putina compasiune pentru
    banii contribuabilului britanic.

    Va veti intreba, pe buna dreptate, cum se descurca guvernul
    conservator cu aceasta problema de imagine, in perspectiva
    alegerilor locale partiale din luna mai? Destul de prost, daca e sa
    luam in calcul ca militantii condusi de David Cameron erau printre
    cei mai vajnici contestatari ai bonusurilor din City-ul londonez
    inainte de a ajunge la guvernare. Inca mai poate fi gasita pe
    site-ul oficial al conservatorilor o declaratie din 15 februarie
    2009 a lui Cameron care sustinea ca niciun angajat al unei banci
    salvate de catre stat nu ar trebui sa primeasca un bonus anual mai
    mare de 2.000 de lire. Evident, multe s-au schimbat de atunci:
    Cameron a ajuns premierul unei coalitii de austeritate dintre
    conservatori si liberal-democrati, profiturile bancilor britanice
    au revenit in forta (anul acesta se asteapta un total de 20 de
    miliarde de lire) si, potrivit Biroului de Jurnalism de
    Investigatie de la Londra, donatiile City-ului londonez catre
    Partidul Conservator au ajuns, in primele noua luni din 2010, la
    11,4 milioane de lire, cam 51% din totalul donatiilor facute in
    acea perioada de institutiile financiare londoneze.

    Din acest motiv nu au fost multi care sa creada in indignarea
    bancilor, anuntate saptamana trecuta de David Cameron ca vor fi
    nevoite sa plateasca anul acesta drept taxe suplimentare pe profit
    circa 2,5 miliarde de lire sterline, cu 800 de milioane de lire mai
    mult. Desigur, au fost bancheri care s-au aratat suparati, folosind
    vesnicul argument ca investitorii se vor speria daca vad ca tara nu
    are o legislatie fiscala predictibila (in traducere: la care niciun
    guvern sa nu umble niciodata, decat daca scade impozitele) – si mai
    ales in timpul negocierilor cu privire la “proiectul Merlin”, un
    alt fel de “acord de la Viena” incheiat de bancile europene cu UE
    si FMI in 2009. Misiunea anuntata a proiectului Merlin era sa
    relanseze creditarea pentru companiile mijlocii si mici, sa
    stimuleze dezvoltarea unor regiuni mai sarace ale Marii Britanii
    (nordul uitat de investitori) si sa introduca transparenta in
    stabilirea bonusurilor bancherilor.

  • Ignatul PIGS: cine urmeaza dupa Grecia si Irlanda?

    Europa are din nou probleme. De fapt, Europa are cam aceleasi
    probleme pe care le avea si in primavara, cand, ca sa faca uitata
    tragedia Greciei, Comisia Europeana a alcatuit impreuna cu Fondul
    Monetar International un pachet de garantii de 750 de miliarde de
    euro, pus preventiv la dispozitia statelor care s-ar mai confrunta
    cu crize de credibilitate pe pietele financiare. De data aceasta,
    problemele au iesit la suprafata prin Irlanda, indemnata insistent
    de marile puteri ale zonei euro sa ceara asistenta financiara
    internationala de circa 85 de miliarde de euro, pentru a mai
    compensa din povara creata pentru finantele sale publice de efortul
    salvarii unor banci minate din temelii de spargerea balonului
    imobiliar.

    Ca era inevitabil imprumutul s-a vazut din majorarea zi de zi pe
    piata financiara a primelor de risc pentru indatorarea Irlandei,
    exact ca si in cazul Greciei, pana la limita de unde a inceput sa
    afecteze tot mai serios valoarea euro. Unii formuleaza aceasta
    situatie spunand ca “speculatorii ataca zona euro prin Irlanda, asa
    cum au atacat-o in primavara prin Grecia”; altii, mai diplomati, ar
    spune ca “pietele financiare penalizeaza indisciplina fiscala a
    celor mai slabe state din zona euro”. Indiferent cum ar descrie
    lucrurile insa, deznodamantul e acelasi – apelul la FMI, care vine
    cu aceeasi trusa de doctorii amare cu care colinda Europa de la
    sfarsitul lui 2008, cand a vizitat pentru prima data Letonia.

    Intr-un raport din 22 noiembrie, FMI sustine ca zona euro (din
    care fac parte toate cele cinci tari cu probleme de indatorare,
    denumite colectiv PIIGS de analistii rautaciosi – Grecia, Irlanda,
    Portugalia, Irlanda si Italia) trebuie sa creasca ocuparea si
    eficienta fortei de munca si sa creeze concurenta veritabila in
    comert si pe pietele de energie si transport. Adica, printre
    altele, sa renunte la beneficiile sociale generoase, sa
    liberalizeze piata muncii asa incat sa stimuleze angajarea
    tinerilor, revenirea la lucru a somerilor si a femeilor si sa
    devina cat de competitive pot (nu, nu prin deprecierea voita a
    euro). Aceasta pare, intr-adevar, filozofia momentului in Europa,
    inclusiv pentru tarile care nu sunt tinute de acorduri cu FMI, ci
    doar lovite de criza: nu altceva recomanda, de pilda, guvernul
    britanic sau cancelarul german Angela Merkel.

    Dar si structura economiilor la care ar trebui sa se aplice
    reformele respective, si diferentele culturale dintre societatile
    europene contrazic ideea de mars unitar si creeaza tensiuni care se
    reflecta in increderea in moneda euro. Pentru ca euro sa fie, spre
    exemplu, la fel de bun pentru Grecia pe cat este pentru Germania ar
    trebui ca si cresterea economica, si deficitele externe, si
    inflatia din ambele state sa fie sincronizate. Asa ceva nu se
    intampla, asa incat statele cu productivitate crescuta acumuleaza
    excedente bugetare (16,8 miliarde de euro in 2010 in Germania), iar
    cele cu productivitate scazuta acumuleaza deficite. Scenariul se
    intampla pe continent, spun analistii, inca de prin anii ’80, de
    cand nordul bogat s-a decuplat tot mai mult de restul plutonului,
    din care acum se selecteaza victimele de sacrificat pe altarul
    pietelor financiare.

    Decuplarea parea un fapt depasit gratie beneficiilor UE si apoi
    ale zonei euro; am auzit cu totii ani in sir povestile despre tari
    ca Irlanda, Spania, Portugalia, Grecia care s-au ridicat din
    saracie cu bani europeni, cu munca multa si ieftina si in cele mai
    fericite cazuri cu taxe scazute. Irlanda a ajuns fostul “tigru
    celtic”, invidiat de intreaga Europa – Thomas Friedman,
    editorialistul de la The New York Times, o cataloga in 2007 drept
    “a doua cea mai bogata tara din Europa”. La jumatatea lui noiembrie
    curent, insusi directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn, dadea
    asigurari ca Dublinul “se poate descurca” fara ajutorul
    institutiilor financiare internationale. Atunci ce i-a lovit si de
    ce tocmai acum?

  • In premiera, Erste imbunatateste prognoza economica pentru Romania

    Raportul de analiza pune aceasta imbunatatire in special pe
    seama performantei din agricultura, sector cu pondere importanta in
    formarea de valoare adaugata bruta (8%). Estimarea nu exclude insa
    recaderea economiei in teritoriu negativ in trimestrul al treilea,
    ca efect al masurilor de austeritate bugetara. Pentru 2011, grupul
    austriac se asteapta la o crestere a PIB de 1,2%, iar pentru 2012
    la 2,3%. “Cresterea nu va reveni la nivelul dinainte de criza mai
    devreme de 2014.”

    Analistii Erste si ai BCR au imbunatatit si prognoza privind
    somajul, despre care se asteapta sa nu depaseasca 8,5% la sfarsitul
    anului, fata de 7,4% in septembrie, insa nu numai gratie semnelor
    de redresare din sectorul privat, acolo unde sunt de asteptat
    comenzi in crestere pentru export, dar si fiindca banca anticipeaza
    ca “restructurarea sectorului public pare sa fie mai dificila”
    decat se estimase.

    “Cresterea economica nu va fi suficient de solida ca sa reduca
    semnificativ somajul; previziunea noastra este ca acesta va ramane
    si in urmatorii ani la niveluri peste cele dinainte de criza.
    Cresterea salariului real va fi negativa si in 2010, si in 2011”,
    afirma expertii. Ultimul an cu majorare a salariului brut real a
    fost 2009, cu 2,7%; anul acesta va scadea cu 7,8%, iar anul viitor
    cu 2,3%.

    Importurile ar putea ramane mai dinamice decat exporturile in
    ultima parte a anului, daca industria continua sa-si revina.
    “Exista perspectiva ca in termeni de formare a PIB, cererea externa
    sa devina negativa in 2010”, apreciaza raportul Erste/BCR.
    Deficitul balantei comerciale ar urma sa atinga 6% din PIB, fata de
    5,9% in 2009, pentru ca la anul sa se reduca usor, la 5,6%.

    Fluxurile mai mici de fonduri europene si remiterile mai mici de la
    lucratorii din strainatate vor creste deficitul de cont curent la
    6,2% din PIB, in crestere de la 4,5% anul trecut. Situatia nu se va
    imbunatati prea mult nici la anul, cand deficitul va scadea doar la
    6% din PIB.

    Investitiile straine directe vor fi modeste, la 2,3% din PIB, fata
    de 4,2% in 2009, iar in urmatorii doi ani nu vor depasi 3% din
    PIB.

    In privinta inflatiei, analistii bancii cred ca efectele de runda a
    doua ale majorarii TVA vor fi slabe, contracarate de piata
    taraneasca, mai putin sensibila la evolutiile fiscale, de
    stabilitatea leului si de reducerea consumului. Inflatia este
    asteptata sa ajunga la 8% la sfarsitul anului.

    SCENARIUL CEL BUN: FMI, UE SI STABILITATE POLITICA

    Erste/BCR anticipeaza ca Romania va incheia un nou acord cu FMI si
    UE, insa de tip preventiv, cu posibilitatea de a trage fonduri
    numai daca se deterioreaza conditiile de piata. Continuarea
    relatiei cu FMI si UE in acest fel este apreciata ca benefica
    pentru intentiile Guvernului de a atrage finantare de pe pietele
    externe prin emisiune de titluri pe termen mediu.

    Dobanda BNR va putea incepe sa scada din nou din primul trimestru
    din 2011, ca sa sustina “redresarea fragila” a economiei; in
    acelasi timp, anul viitor vor putea scadea si dobanzile cerute
    statului roman pe pietele externe, in conditiile unui mediu politic
    stabil si ale continuarii acordului cu FMI si UE.

    In fine, cursul de schimb este asteptat sa ajunga la 4,2 lei/euro
    la sfarsitul anului in curs, pentru a urma apoi o tendinta de
    apreciere lenta, spre 4,1 lei/euro la sfarsitul lui 2011 si 3,9% la
    finele lui 2012. Erste se intemeiaza pe nivelul mai mult decat
    confortabil al rezervei valutare si pe faptul ca BNR, conform
    declaratiilor guvernatorului Isarescu, nu are in vedere sa
    protejeze un anumit nivel de curs, insa exista anumite zone de
    echilibru care se schimba in timp si care sunt monitorizate cu
    atentie.

  • Guvernul face simulări de reducere a cotei unice la 10%. Cum ar fi compensat golul de 2 mld. euro

    Guvernul face simulări privind reducerea de anul viitor a cotei
    unice de la 16% la 10%, alături de menţinerea TVA la 24%, au
    declarat pentru Gândul surse guvernamentale, confirmate de Andreea
    Paul (Vass), consilierul personal al premierului Emil Boc. Ea a
    admis că Executivul lucrează la un proiect de scădere a cotei unice
    la 10% şi menţinerea TVA la 24% începând din ianuarie 2011.

    “Se fac astfel de simulări. Nu vă pot da detalii, pentru că
    proiectul are nevoie de o decizie politică”, ne-a declarat Andreea
    Paul (Vass). Ea spune că statul va trebui să facă rost de circa
    şapte miliarde de lei în cazul reducerii cotei unice de la 16% la
    10%, într-un scenariu optimist, iar într-unul pesimist, de 9
    miliarde de lei. “Există o listă de variante de acoperire a acestei
    sume, însă nu s-a stabilit nimic concret”, a adăugat ea.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info.

  • Videanu: Analizam reducerea cotei unice la 10%. Boc: Sa lasam scenarita

    In cadrul sedintei de luni a Biroului Permanent National al PDL,
    liderii partidului au discutat despre posibilitatea micsorarii
    cotei unice de la 16% la 10%, concluzia fiind ca se va face o
    analiza in Guvern pentru a stabili oportunitatea acestei masuri.
    Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a confirmat, marti, pentru
    Gandul ca exista aceasta intentie. “Da. Este in analiza”, a raspuns
    Videanu la intrebarea daca PDL analizeaza posibilitatea micsorarii
    cotei unice la 10 procente. Cateva ore mai tarziu, cu ocazia unei
    conferinte de presa privind situatia din zonele inundate, premierul
    Emil Boc a negat existenta unei astfel de analize si chiar a
    discutiilor in acest sens.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Stirileprotv.ro a depasit pragul de 1.500.000 de vizitatori unici pe luna

    Astfel, potrivit datelor furnizate de SATI, stirileprotv.ro a inregistrat in luna care tocmai s-a incheiat 1.647.029 de vizitatori unici si 22.491.509 de afisari, cu 19,7% si respectiv 43,6% mai mult decit in luna iunie.

    Stirileprotv.ro isi reconfirma pozitia de lider al site-urilor romanesti de stiri, intr-un top 10 al acestora, fiind urmat de: realitatea.net (1.459.245 de vizitatori unici), libertatea.ro (1.339.002 de vizitatori unici), cancan.ro (1.282.203 de vizitatori unici), ziare.com (1.238.355 de vizitaatori unici pe luna), hotnews.ro (1.230.508 de vizitatori unici pe luna), 9am.ro (1.097.526 de vizittori unici pe luna), evenimentulzilei.ro (1.032.465 de vizitatori unici pe luna), adevarul.ro (972.789 de vizitatori unici pe luna) si click.ro (949.912 de vizitatori unici pe luna).

    Cele mai citite stiri de pe site-ul stirileprotv.ro au fost cele avindu-l ca subiect pe Michael Jackson, insa si scandalul sexual in care a fost implicat consului Romaniei la Chisinau a atras atentia vizitatorilor.
    In luna iulie, toate cele 10 site-uri aflate in portofoliul PRO TV SA au inregistrat 5.345.168 de vizitatori unici, cu 12,7% mai multi decit in luna iunie.

     

  • VIDEO: Cum faci bani in plina criza? Pe Bursa!

    Panica excesiva care a cuprins pietele de capital ale lumii incepand din octombrie trecut, dupa prabusirea bancii americane Lehman Brothers, a dus actiunile romanesti la niveluri cu pana la 95% mai scazute decat maximele istorice din iulie 2007, iar revenirea care a urmat a adus castiguri si de peste 200% investitorilor de la Bursa de Valori Bucuresti intr-un interval de doar cateva luni. Paradoxal, primul semestru al acestui an, care a coincis cu intrarea economiei romanesti in cea mai rea perioada de dupa 2000, a adus la Bursa unele dintre cele mai mari castiguri din ultimii ani. Indicele general al Bursei, BET-C, a inregistrat de la inceputul anului pana la 9 iulie o crestere de 5,4%, in timp ce indicele celor mai importante zece companii listate, BET, a crescut cu 17%, iar SIF-urile au castigat in medie 28%. In acelasi interval, sapte actiuni de la Bursa au adus castiguri de peste 100%, iar alte cinci – intre 50% si 100%.

    Cine ar fi investit, de exemplu, 10.000 de lei in actiuni Rompetrol Rafinare (RRC), compania care controleaza rafinaria Petromidia, sau in actiuni ale producatorului de medicamente Zentiva – fosta Sicomed (SCD) – ar fi obtinut un castig net de peste 14.000 de lei, de zece ori mai mare decat dobanda medie oferita de un depozit bancar in lei pe un an. Un plasament similar in actiuni SIF Oltenia (SIF5) ar fi adus un castig de 4.200 de lei, de trei ori peste dobanda bancara, desi actiunile SIF Oltenia scazusera in ianuarie si februarie cu 40% fata de inceputul lui 2009. Pentru cei ce nu s-au speriat de caderea dramatica de la inceputul anului si au intrat in piata, castigurile au fost chiar mai mari decat in prima jumatate a lui 2007, cand economia era in plin avant, ca si piata de capital. “Priveste fluctuatiile pietei ca pe un prieten si nu ca pe un dusman.

    Profita din nebunia celorlati in loc sa te alaturi ei”, este unul dintre sfaturile celebre ale miliardarului american Warren Buffett, poate cel mai cunoscut investitor de pe pietele de capital. El a facut achizitii de miliarde de dolari in ultimul an, profitand tocmai de frica exacerbata a investitorilor, care a prabusit cotatiile tuturor companiilor, indiferent de domeniu, de perspective sau de rezultatele financiare si a condus la aparitia unor chilipiruri nesperate in urma cu doi ani. Pe piata romaneasca, retragerea unor fonduri straine de investitii si mai ales vanzarile din panica ale investitorilor locali au facut ca actiunile sa scada si mai mult, poate nejustificat in unele cazuri.

    Asa s-a ajuns in situatia ca aproximativ jumatate din actiunile listate pe piata principala a Bursei de la Bucuresti sa fie evaluate in prezent la mai putin de 20% din pretul din iulie 2007, cand au atins maximele istorice, chiar si dupa cresterile spectaculoase din ultimele luni. De asemenea, particularitatea pietei romanesti, lichiditatea foarte scazuta, considerata de majoritatea brokerilor un handicap, a facut ca actiunile locale sa scada mai mult decat cele de pe pietele din jur, devenind astfel subevaluate la nivel regional. Aceeasi lichiditate redusa poate conduce la o revenire mai puternica in momentul intoarcerii fondurilor de investitii.

    “Dupa parerea noastra, piata de capital din Romania este evaluata atractiv, raportat la alte piete, avand in vedere rata de crestere (descrestere) economica asteptata pentru urmatorii doi ani si riscul de tara din acest moment”, considera Marius Muresan, directorul general adjunct al STK Financial, societatea care administreaza fondul de investitii STK Emergent, care este de asemenea listat la Bursa. Muresan apreciaza ca firmele cu capitalizare bursiera mare se tranzactioneaza in medie cu un discount de peste 30% in raport cu un nivel rezultat din comparatia cu alte tari. “Din acest motiv, raportata la riscul asumat, investitia in actiuni cu capitalizare bursiera mare pare atractiva comparativ cu investitia in firme mai mici (la care, pe langa un risc mai mare de lichiditate, exista si riscul sa fie afectate mai puternic de evolutia macroeconomica)”, explica el.

    Dupa Muresan, un portofoliu ar trebui sa fie format acum din firme care au scazut puternic in ultimul an – eventual peste media pietei – fara sa fi inregistrat insa o deteriorare majora a situatiei financiare, cu un grad redus de indatorare relativ la media pe industrie si cu randamentul capitalului propriu al firmei in ultimii ani constant ridicat. Identificarea unor actiuni listate care sa satisfaca toate aceste criterii este foarte dificila, insa exista companii, dintre cele care au scazut puternic in ultimii doi ani, aflate in aceasta situatie. De exemplu, constructorul de conducte magistrale pentru gaze Condmag Brasov (COMI) a inregistrat in primul trimestru o crestere cu 240% a profitului net fata de aceeasi perioada din 2008, in timp ce afacerile companiei s-au majorat cu aproape 80%.

    Cititi in continuare ce spun specialistii Raiffeisen Centrobank despre potentialul SIF-urilor

    Leonard Visan, Investica: “Cred ca explozia Bursei s-a consumat in lunile precedente, iar contractia economica face ca perspectiva sa fie negativa”

    Cum a ajuns Comnord Bucuresti (COSC), cea mai mare companie de constructii de la Bursa

    Andreea Gheorghe, Intercapital Invest: "Nu as recomanda in acest moment nimanui strategii de investitii in actiuni pe termen mediu"

  • Piata IT in vizorul analistilor

    Producatorii de chipuri, semiconductori si software sunt increzatori in acest an dupa ce investitorii au pariat ca vor fi printre primii beneficiari ai revenirii economice. Indicele Dow Jones a scazut cu 5,7% in acest an pe cand indicele Nasdaq a crescut la 14%, potrivit WSJ.
    Investitorii vor urmari cu mare nerabdare evolutia castigurilor in al doilea trimestru.Cresterile record ale ratei somajului au spulberat sperantele pentru o recuperare economica puternica si rapida. Aceste vesti au influentat indicele Dow Jones care a scazut la 1,9% pentru aceasta saptamana, iar Nasdaq s-a situat la 2,3%.
    Castigurile sub asteptari ar putea fi inlocuite de procesele de sustinere a pietei instabile. Castigurile puternice ar putea restabili increderea care ar pregati o revenire, cel putin pentru profituri.
    Analistii au emis prognoze si pentru piata telecomunicatiilor, ce a avut aceiasi evolutia ca cea IT, dar si pentru piata de consum. Concluzia este ca desi aceste industrii au inregistrat cresteri, celelalte piete sufera in continuare.
    Divergentele dintre industria IT si celelalte de pe piata este importanta, deoarece companii precum Intel Corp si Cisco Systems Inc, sunt considerati importanti indici a ciclului de afaceri.
    Evolutia pietei IT a fost determinat in special de ceea ce pare a fi cea mai sensibila piata, cea a semiconductorilor. Indicele Philadelphia Semiconductor a crescut cu 23,4% in acest an.
    “Aceasta este o veste importanta intrucat semiconductorii stau la baza procesului de fabricare din IT”, a declarat Jason DeSena Trennert, directorul departamentului de investitii din cadrul Strategas Research Partners.”Acest lucru ar trebui sa fie un indicator decisiv pentru acest sector si pentru economie.”
    Unii economisti sunt de parere ca piata IT s-a bucurat deja de vestile bune, sugerand ca viitorul nu mai poate aduce altele. Altii spun ca sunt destule motive pentru o crestere a IT-ului chiar in cadrul unei recesiuni economice. In eventualitatea in care somajul va scadea, evolutie ce va ameninta multe industrii de la retail la constructii, industria IT s-ar dezvolta.
    “Intr-o economie slabita, ultimul lucru pe care managerii vor sa il faca este sa angajeze oameni”, a spus Sung Won Sohn, economist la Universitatea California State.”In schimb, ei decid cresterea productivitatii prin achizitionarea produselor IT”.
    Relansarea creditelor pe piata ar avea un impact redus asupra companiilor IT, care se bazeaza, in general, mai putin pe datorii decat celelalte industrii.