BusinessMagazin

Tag: alegeri

  • Peste 1,8 milioane de moldoveni sunt aşteptaţi să voteze în turul doi al alegerilor locale

    Turul doi al alegerilor locale se desfăşoară în 457 de localităţi din Republica Moldova, fiind deschise 1.420 de birouri electorale, unde sunt aşteptaţi la vot “1.843.000 de alegători”, potrivit preşedintelui Comisiei Electorale Centrale (CEC), Iurie Ciocan. În total au fost tipărite 1.933.832 de buletine, aproape de şapte ori mai puţine decât în primul tur.

    Secţiile de vot s-au deschis la ora 7.00 şi se vor închide la ora 21.00. Primele rezultate sunt aşteptate în jurul orei 21.30, iar datele privind rata de participare vor fi prezentate la ora 22.00.

    Scrutinul se desfăşoară şi în capitala Chişinău, unde se înfruntă candidatul Partidului Liberal, primarul în exerciţiu Dorin Chirtoacă, şi candidatul Partidului Socialiştilor, fostul premier Zinaida Greceanîi.

    Dorin Chirtoacă a câştigat primul tur al alegerilor locale, din 14 iunie, cu 37,52% din voturi, devansând-o pe Zinaida Greceanîi, care a obţinut 35,68%.

    Presa internaţională comentează că Republica Moldova alege între Europa şi Rusia în scrutinul local. Agenţia de ştiri Associated Press scrie că alegerile de duminică sunt considerate un test, dacă fosta republică sovietică se va apropia de Uniunea Europeană sau va opta pentru relaţiile cu Rusia.

  • Consilier local în vârstă de 40 de ani, ales preşedinte al UDMR Cluj, în locul lui Mate Andras

    Csoma a fost ales de Adunarea Generală a UDMR Cluj în funcţia de preşedinte al filialei judeţene cu 204 voturi “pentru” şi 41 “împotrivă”, el fiind singurul candidat, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Noul preşedinte al UDMR Cluj l-a înlocuit în funcţie pe deputatul Mate Andras, care nu a mai candidat pentru un nou mandat, susţinând că vrea să se ocupe mai intens de activitatea parlamentară, în condiţiile în care este liderul Grupului UDMR din Camera Deputaţilor.

    Csoma Botond a declarat că a decis să candideze după ce a constatat “o izolare a filialei” faţă de alegătorii maghiari.

    “Doresc să revitalizez filiala judeţeană a UDMR Cluj, am constatat în ultima vreme că organizaţia s-a cam izolat atât faţă de alegători, cât şi faţă de intelectuali, oameni de afaceri sau simpli angajaţi. Am simţit că am început să nu înţelegem anumite fenomene care au loc în societate. Am simţit că filiala nu mai este vie şi că, dacă vom continua în acest fel, vom avea probleme serioase anul viitor, când avem atât alegeri locale, cât şi parlamentare. Cred că trebuie să avem o altă abordare, să nu mai fim aroganţi, trebuie să credibilizăm activitatea noastră”, a spus noul lider al UDMR Cluj.

    Csoma Botond are 40 de ani şi este consilier local în cadrul Consiliului Local Cluj-Napoca din anul 2006, fiind liderul grupului de aleşi ai UDMR.

    La Adunarea Generală a UDMR Cluj au participat, ca invitaţi, printre alţii, preşedintele executiv al Uniunii, Kovacs Peter, şi reprezentanţi ai PSD Cluj.

    În februarie, deputatul Mate Andras Levente a fost condamnat definitiv la şase luni de închisoare cu suspendare, el fiind găsit vinovat de judecătorii instanţei supreme că şi-a angajat soţia la biroul său parlamentar, iar aceasta a obţinut astfel venituri de 5.508 lei.

    În septembrie 2013, deputatul UDMR Mate Andras Levente a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care l-au acuzat de conflict de interese.

    “Mate Andras Levente, în calitate de deputat în cadrul Parlamentului României, a formulat cererea de angajare a soţiei sale la Camera Deputaţilor şi apoi a avizat contractul de muncă pe perioadă determinată în baza căruia s-a realizat în mod direct un folos material pentru soţia sa în cuantum de 5.508 lei”, arăta Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    Dosarul a fost deschis după ce, în septembrie 2011, Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul instanţei supreme să cerceteze un posibil conflict de interese în cazul deputatului UDMR.

    Mate Andras Levente a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă privind angajarea soţiei sale, Erzsebet Mate, în perioada 16 martie 2010 – 1 ianuarie 2011, în cadrul Biroului Parlamentar – Circumscripţia electorală nr. 13 Cluj, arăta atunci ANI.

  • Consilier judeţean PNL, ales şef al CJ Hunedoara în locul lui Mircea Moloţ, cercetat pentru corupţie

    Liberalul Adrian Nicolae David a fost ales, miercuri, preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara, în urma votului secret al consilierilor judeţeni, cei de la PSD şi UNPR refuzând însă să participe la vot.

    De asemenea, consilierul Vetuţa Stănescu, tot de la PNL, a fost aleasă vicepreşedinte al instituţiei.

    Astfel, cei doi vor face echipă cu vicepreşedintele CJ Dorin Gligor (PNL).

    Adrian Nicolae David şi Vetuţa Stănescu au fost singurii candidaţi propuşi pentru funcţiile de preşedinte, respectiv vicepreşedinte al CJ Hunedoara.

    “E un mandat de un an, în care ne pregătim să tragem concluziile ultimilor patru ani. Va fi un an destul de dificil, în care avem de încheiat proiecte de mare importanţă pentru judeţul Hunedoara”, a declarat noul preşedinte al CJ Hunedoara, Adrian David.

    Adrian David are 33 de ani şi este cel mai tânăr preşedinte al CJ Hunedoara. El a fost ales consilier judeţean în anul 2012 din partea UNPR, iar în toamna anului trecut a părăsit acest partid şi s-a înscris în PNL. Este absolvent al Facultăţii de Drept din Oradea şi al Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii de Vest Timişoara, unde urmează şi un doctorat în Finanţele Întreprinderii. Dacid este căsătorit şi are copil, iar din anul 2004 a lucrat ca asistent universitar la Universitatea din Petroşani.

    Vetuţa Stănescu este prima femeie care a reuşit să ajungă vicepreşedinte al CJ Hunedoara după 1990, ea înlocuindu-l în funcţie pe fostul vicepreşedinte Tiberiu Balint, care a demisionat după ce procurorii DNA au deschis împotriva sa un dosar pentru fapte de corupţie. Vetuţa Stănescu a fost aleasă consilier judeţean în anul 2012 din partea PNL şi a îndeplinit funcţia de director economic al Spitalului Judeţean de Urgenţă.

    În 28 ianuarie, prefectul judeţului Hunedoara, Sorin Vasilescu, a emis ordinul de încetare a mandatului de preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara exercitat de Mircea Moloţ, după ce acesta a fost declarat incompatibil în urma unei sesizări a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI). În februarie, Moloţ a contestat la Tribunalul Hunedoara decizia prin care prefectul constata încetarea mandatului său de preşedinte al CJ Hunedoara înainte de termen. Ulterior, procesul intentat Prefecturii Hunedoara de către Mircea Moloţ, privind anularea ordinului prin care înceta mandatul său de şef al CJ, a fost strămutat la Tribunalul Alba. În final, instanţa a respins contestaţia lui Moloţ, astfel că mandatul acestuia a încetat.

    Mircea Moloţ, a câştigat, în 2012, al treilea mandat la conducerea CJ Hunedoara din partea USL.

    Mircea Moloţ a fost reţinut de procurorii DNA în decembrie 2014, iar în prezent se află în arest la domiciliu, într-un dosar în care este acuzat de fapte de corupţie. În acelaşi dosar sunt cercetaţi şi fostul vicepreşedintele al CJ Hunedoara Tiberiu Balint, ginerele lui Moloţ, Roberto Patrik Venter, şi alţi doi oameni de afaceri, Vasile Axinte şi Emanoil Milică Pup.

    Potrivit DNA, Mircea Moloţ este acuzat de trafic de influenţă în formă continuată, luare de mită în formă continuată, folosirea influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, spălare de bani, în forma instigării, conflict de interese şi deţinerea fără drept a unui document care conţine informaţii secrete de stat.

    Moloţ este acuzat că, în perioada 2010 – 2014, a creat şi pus în funcţiune un circuit financiar prin care fondurile publice au ajuns în conturile unor societăţi care nu îndeplineau criteriile de calificare, privind capacitatea tehnică şi/sau profesională, economico-financiară, precum şi experienţa.

    Mircea Moloţ a fost suspendat din funcţia de preşedinte al CJ Hunedoara în 11 decembrie, prin ordin al prefectului judeţului. Aceeaşi decizie a fost luată de prefectul judeţului Hunedoara şi în privinţa vicepreşedintelui CJ Tiberiu Balint şi a viceprimarului comunei Vorţa, Emanoil Milică Pup, cercetaţi în acelaşi dosar.

    Pe de altă parte, instanţa supremă a respins, în 21 ianuarie, irevocabil, acţiunea prin care preşedintele suspendat al CJ Hunedoara Mircea Moloţ contesta raportul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), care stabilise că acesta s-a aflat în incompatibilitate. Astfel, rămâne definitiv raportul ANI, care stabilise că Moloţ a fost în incompatibilitate cu funcţia de preşedinte al CJ.

    Mircea Moloţ a fost găsit în incompatibilitate de către ANI, întrucât, în perioada 26 septembrie 2008 – 30 ianuarie 2009, a fost, pe lângă preşedinte al CJ Hunedoara, şi preşedinte al AGA, respectiv reprezentant al CJ în adunările generale, la SC Drumuri şi Poduri Deva.

  • Problema care îl pune pe Iohannis într-o situaţie unică în Europa. Niciun preşedinte nu s-a confruntat cu aşa ceva

    Klaus Iohannis este într-o situaţie unică pentru un preşedinte al Uniunii Europene. Deşi au trecut aproape şapte luni de la instalarea sa la Cotroceni, şeful statului nu a reuşit să rezolve o situaţie, pentru care imediat după alegeri premierul Victor Ponta susţinea că a găsit soluţia.

    Klaus Iohannis este într-o situaţie unică pentru un preşedinte al Uniunii Europene. Deşi au trecut aproape şapte luni de la instalarea sa la Cotroceni, şeful statului nu a reuşit să rezolve o situaţie, pentru care imediat după alegeri premierul Victor Ponta susţinea că a găsit soluţia. După atâtea luni de aşteptare, preşedintele a transmis o scrisoare oficială, însă răspunsul a fost unul tranşant: este imposibil!

    Problema care îl pune pe Iohannis într-o situaţie unică în Europa

     

  • Dorin Chirtoacă recunoaşte “prăbuşirea dramatică a PLDM şi PDM” mai ales la Chişinău

    “Sunt recunoscător locuitorilor municipiului Chişinău pentru acest rezultat, este absolut îmbucurător mai ales că vom avea o majoritate democratică în Consiliul municipal, ceea ce ne va uşura munca faţă de ultimii şase ani”, a declarat Chirtoacă pentru Radio Chişinău.

    Potrivit datelor anunţate după numărarea a 99 la sută din voturi, Dorin Chirtoacă (Partidul Liberal) conducea cu 37,53 la sută, urmat de Zinaida Greceanîi (PSRM), cu 35,75 la sută. Cei doi vor intra în cel de-al doilea tur de scrutin pentru primăria capitalei.

    În cadrul Consiliului Municipal Chişinău, socialiştii au obţinut 31,93 la sută, PL – 29,42 la sută, PPEM al lui Iurie Leancă – 11,58 la sută, Partidul Nostru al lui Renato Usatîi – 6,36 la sută, PCRM – 5,13 la sută, PLDM – 3,52 la sută şi PDM – 2,68 la sută. Dacă raportul procentual nu se va schimba esenţial, PSRM va deţine 19 mandate, cu unul mai mult decât Partidul Liberal. PPEM va avea şase mandate, iar Partidul Nostru şi PCRM câte trei. Din consiliu vor mai face parte câte un consilier din partea PLDM şi PDM.

    “Am reuşit să obţinem votul de protest care mergea în favoarea stângii, în favoarea socialiştilor şi care a făcut ravagii la nivelul republicii. Înseamnă că de aici, de la Chişinău, vom construi în următorii patru ani nu doar pentru Chişinău, ci şi pentru toată R.Moldova, cu adevărat vectorul european”, a afirmat el.

    “Rezultatele pe ţară erau previzibile, era ştiut că vom avea un vot de protest faţă de actuala guvernare. De altfel, am asistat la prăbuşirea dramatică a PLDM şi PDM mai ales în Chişinău. Era ştiut acest lucru încă după alegerile parlamentare. Cel mai mare pericol ar fi fost dacă toată republica ar fi fost roşie şi am fi ajuns într-un impas care ar fi putut fi corectat abia după zece ani. Aşa cum a fost în 2001-2009”, a declarat Chirtoacă.

  • Alegerile pentru locurile salariaţilor în CA al SRR, anulate de instanţă. Decizia nu este definitivă

    “Curtea de Apel Bucureşti a hotărât, în data de 5 iunie 2015, anularea alegerilor ce s-au organizat în data de 3 iunie 2014 pentru cele două locuri destinate reprezentanţilor salariaţilor în Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune-SRR, solicitând, totodată, pârâtei, publicarea hotărârii într-un ziar de circulaţie naţională şi pe pagina de internet a SRR, precum şi acordarea de daune morale reclamanţilor”, potrivit unui comunicat remis, luni, agenţiei MEDIAFAX de Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind.

    Potrivit comunicatului, Curtea de Apel a confirmat astfel “ilegalităţile sesizate de Sindicatului Unit al Salariaţilor-Radio România şi de Comitetul Executiv al Federaţiei Române a Jurnaliştilor MediaSind faţă de Dispoziţia Comitetului Director al Societăţii Române de Radiodifuziune nr. I.23 din 3 iunie 2014 semnată de Ovidiu Miculescu, Preşedinte – Director general, de a interzice accesul persoanelor din afara instituţiei de a candida pentru locurile prevăzute de lege în Consiliul de Administraţie, ca reprezentanţi ai salariaţilor şi, totodată, ai societăţii civile”.

    Totodată, prin acest comunicat, MediaSind solicită Parlamentului să demită, în regim de urgenţă, Consiliul de Administraţie al SRR, prin respingerea raportului de activitate al instituţiei. MediaSind are în vedere în solicitarea sa atât decizia CAB, cât şi faptul că “există în cercetare o plângere penală privind abuzurile în cazul alegerilor din SRR”.

    În fapt, Sindicatul Unit al Salariaţilor – Radio România (SUS-Radio România), Cristian Pîrvulescu, Adrian Moise, Teodora Stanciu, Elena Jipescu şi Niculae Lev-Iulia au dat în judecată Societatea Română de Radiodifuziune pe 1 iulie 2014, printr-un dosar înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti, secţia Contencios administrativ şi fiscal, cerând anularea rezultatului alergerilor din instituţie, pentru desemnarea celor doi reprezentanţi ai salariaţilor în CA al SRR.

    Pe 6 iunie 2014, Adrian Moise, preşedinte al SUS-Radio România, a declarat, pentru MEDIAFAX, că membrii Comitetului Director al SRR au decis regulamentul scrutinului, potrivit căruia la acele alegeri nu pot candida şi persoane din afara Radioului Public, aşa cum s-a întâmplat la precedentele alegeri organizate în instituţie. El a contestat totodată faptul că mai multe propuneri de candidatură au fost respinse la alegerile organizate de SRR. Printre acestea s-au numărat şi cele făcute de SUS-Radio România – Adrian Moise, Cristian Pîrvulescu, Teodora Stanciu şi Elena Jipescu.

    În acest proces, Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a decis pe 5 iunie să anuleze articolele 1-5 din Regulamentul privind desfăşurarea alegerilor de desemnare a candidaţilor pentru reprezentanţii salariaţilor în CA al SRR, aprobat prin dispoziţia Comitetului Director al SRR din 3 iunie 2014.

    De asemenea, CAB a anulat procesul verbal de stabilire a clasamentului final al alegerilor, înregistrat la SRR pe 7 iunie 2014, şi a obligat SRR la plata sumei de 100 de lei despăgubiri către fiecare reclamant persoană fizică pentru încălcarea dreptului de acces în funcţii şi demnităţi publice.

    Totodată, instanţa a obligat SRR să publice hotărârea într-un ziar de circulaţie naţională şi pe pagina sa de internet, pe cheltuiala sa, şi la plata sumei de 1.100 lei cheltuieli de judecată către reclamantul Sindicatul Unit al Salariaţilor – Radio România.

    Hotărârea CAB poate fi atacată cu recurs în 15 zile de la comunicare.

    Nicoleta Balaci şi Adrian Doroş au fost validaţi în 2014 ca reprezentanţi ai salariaţilor Radioului Public în viitorul Consiliu de Administraţie al instituţiei, după cum au declarat la momentul respectiv, pentru MEDIAFAX, surse din Societatea Română de Radiodifuziune.

    Totodată, Marius Dorian Tănase şi Mihai Maiorescu au fost validaţi ca membri supleanţi ai Nicoletei Balaci şi Adrian Doroş în CA al SRR.

    Potrivit Legii 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societatii Române de Radiodifuziune, personalul angajat al instituţiei desemnează, prin vot secret, candidaţii pentru două locuri în Consiliul de Administraţie, în cadrul unui scrutin organizat de conducerea SRR. Membrii CA, inclusiv cei doi aleşi de salariaţi, sunt desemnaţi însă ulterior, prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.

    Societatea Română de Radiodifuziune deţine în prezent posturile Radio România Actualităţi, Radio România Internaţional, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Antena Satelor, Radio3Net, Radio Bucureşti, peste 10 staţii regionale şi locale şi Radio Chişinău. Acestora li se adaugă postul online pentru copii Radio Junior şi agenţia de presă Rador.

  • Mitinguri în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, cu o săptămână înaintea alegerilor locale

    Activistul Andrei Donica de la Lista Poporului a protestat pe acoperişul unei clădiri, în timp ce manifestanţii Platformei Da i-au huiduit în piaţă pe primarul Chişinăului Dorin Chirtoacă şi pe liderul liberal Mihai Ghimpu. În replică, liberalii i-au acuzat pe manifestanţi că fac jocul cuiva.

    Cele trei evenimente de duminică au început practic simultan. Liberalii au adus zece autobuze încă de dimineaţă, pe care scria “miliardul furat” şi au amenajat o scenă în Piaţa Marii Adunări Naţionale. În acelaşi timp, cei de la Platforma Da au instalat o altă scenă faţă în faţă cu aceasta, în apropiere de Arcul de Triumf. Aşa că, supăraţi că sunt nevoiţi să se înghesuie în parc, protestatarii au intrat peste liberali.

    Manifestanţii de la Platforma Da l-au acuzat pe Mihai Ghimpu că s-ar fi întâlnit cu Vlad Plahotniuc pentru a le împiedica manifestaţia. “Plahotniuc şi-a scos ultimul as din mânecă, iar acesta este Mihai Ghimpu”, au afirmat ei.

    În acelaşi timp, un alt partid, Lista Poporului, organiza un protest faţă de liberali pe acoperişul unei clădiri de lângă Piaţa Marii Adunări Naţionale. După mai multe ore de scandări şi huduieli, protestatarii de la Platforma Da au mărşăluit până la Centrul Naţional Anticorupţie.

    Republica Moldova va organiza alegeri locale la 14 iunie.

  • Vitali Kliciko intenţionează să candideze pentru un nou mandat de primar al Kievului

    “Dacă Rada Supremă va anunţa desfăşurarea de noi alegeri la Kiev, sunt pregătit să particip la ele”, a anunţat liderul partidului Udar (Lovitura).

    Vitali Kliciko, în vârstă de 43 de ani, unul dintre liderii mişcării prooccidentale de contestare a regimului fostul preşedinte Viktor Ianukovici, a fost ales în funcţia de primar al Kievului acum un an, după ce şi-a retras candidatura la alegerile prezidenţiale.

  • Legea alegerii Legislativului, aprobată: vot pe liste, prag de 5% şi peste 400 de parlamentari

    Potrivit acestei norme de reprezentare, vor fi 308 deputaţi la care se adaugă cei 18 deputaţi ai minorităţilor şi deputaţii de diaspora şi 134 de senatori.

    Preşedintele comisiei, Mihai Voicu (PNL) a precizat că vor fi “300 şi un pic” de deputaţi, nefiind stabilit clar numărul de parlamentari de diaspora, având în vedere că PNL va susţine dublarea numărului acestora de la 4 deputaţi de diaspora la 8 şi de la 2 senatori de diaspora la 4.

    “Nu ştiu acum să vă spun cât vor fi 300 şi un pic de deputaţi şi proporţional senatorii. Sigur, că fiecare grup a avut o propunere, noi, de la liberali, am fi avut o propunere cu o normă un pic mai mare, dar, nefiind foarte multe diferite şi era necesar un vot de două treimi, toate grupurile s-au raliat la propunerea UDMR. În oninia mea, nu este tranşat numărul parlamentarilor de diaspora, propunerea noastră va fi să avem 8 deputaţi şi 4 senatori de diaspora, este propunerea PNL”, a spus Voicu.

    El a spus că este cel mai mic număr de parlamentari de până acum.

    “Este cel mai mic număr de parlamentari pe care l-am avut vreodată în România. Dacă ne referim la acel referendum, trebuie să citim referendumul complet, referendumul s-a referit la o singură Cameră şi cu 300 de parlamentari, atunci când Parlamentul va avea o singură Cameră atunci voi admite că o singură Cameră poate funcţiona cu 300 de aleşi, două camere nu pot funcţiona cu 300 de aleşi”, a explicat Voicu.

    Vicepreşedintele comisiei, Gabriela Podaşcă (PSD) a declarat că se reduce numărul de parlamentari, există un vot pe liste şi “cu siguranţă lucrurile vor merge mai bine decât până acum cu votul uninominal”.

    “Vorbim de 308 deputaţi şi 134 de senatori, plus 18 minorităţi şi 4 plus 2 de la diaspora, asta înseamnă 330 de deputaţi. Ne raportăm la situaţia extrem de dificială a numărului mare de parlamentari”, a explicat Podaşcă.

    Biroul Permanent al Senatrului va fi convocat miercuri la 14,30 pentru a lua act de depunerea proiectului de lege a alegerilor parlamentare şi va stabili termene pentru depunerea amendamentelor de către sentaori, a spus Voicu, arătând că miercurea viitoare se va acorda votul pe proiect în Senat.

     

  • Andrzej Duda a câştigat alegerile prezidenţiale din Polonia cu 51,55% din voturi – rezultate oficiale

    Andrzej Duda, în vârstă de 43 de ani, a devenit noul şef de stat al Poloniei după ce l-a învins în al doilea tur pe preşedintele în exerciţiu Bronislaw Komorowski.

    Duda a fost ales cu 51,55% din voturi, în timp ce Komorowski, în vârstă de 62 de ani, a obţinut 48,45% din sufragii, potrivit TVP.info.

    Rata participării la vot a fost de 55,34%.

    Victoria lui Duda marchează primul succes electoral major în decurs de aproape un deceniu pentru partidul său, Lege şi Justiţie. Acesta este apropiat de Biserica Catolică, conservator din punct de vedere social şi pieţele îl văd ca fiind mai puţin prietenos pentru afaceri decât Platforma Civică aflată la guvernare.

    Duda, un eurosceptic moderat, a activat în calitate de consilier juridic al fostului preşedinte conservator Lech Kaczynski, de adjunct al ministrului de Justiţie şi a fost membru al Parlamentului polonez, iar în prezent este eurodeputat.

    Preşedintele Poloniei are puteri limitate, dar este comandantul suprem al forţelor armate şi poate respinge noile legi.