BusinessMagazin

Tag: virus

  • Specialişti: COVID-19 nu se răspândeşte prin apă. Scăldatul în piscină sau mare nu e un pericol

    Experţii în sănătate publică din Statele Unite au transmis că noul coronavirus nu trăieşte în apa din piscine şi, potrivit Centrului de Control şi Prevenire a Bolilor din SUA, „Nu există dovezi că COVID-19 se poate transmite prin utilizarea piscinelor şi a căzilor”, scrie The New York Post

    Clorul din apa din piscine este fatal pentru noul coronavirus. „Cantitatea medie de clor dintr-o piscină va ucide virusul”, a explicat Roberta Lavin, profesor de medicină la Universitatea din Tennessee’s College of Nursing.

    În mod similar, oamenii de ştiinţă spun că virusul este puţin probabil să se dezvolte în apa sărată a oceanelor şi mărilor. De asemenea, lacurile sunt considerate o zonă sigură pentru scăldat deoarece, deşi apa dulce nu are proprietatea de a ucide microbul, este puţin probabil ca acesta să fie asimilat dată fiind cantitatea mare de apă. „Probabil ar trebui ca cineva să bea toată apa dintr-un lac pentru a lua virusul”, a spus Paula Cannon, profesoară de microbiologie moleculară şi imunologie la Keck School of Medicine. „Efectul de diluare este atât de puternic”, a adăugat aceasta.

    Dacă scăldatul este sigur, statul la plajă nu e la fel, avertizează specialiştii. Este posibil ca virusul să nu poată înota, dar poate supravieţui pe suprafeţele uscate. Din acest motiv, este important ca persoanele care aleg să facă plajă în această perioadă în zone, să se asigure că au dezinfectat bine suprafaţa şezlongurilor, a balustradelor sau a altor zone cu care intră în contact.

     

  • Câte zile rezistă coronavirusul în straturile interne ale măştilor de protecţie

    Coronavirusul rezistă în straturile interne ale măştilor de protecţie până la 4 zile, arată un studiu al Institutului Superior al Sănătăţii din Italia. 

    „În ţesutul măştii particule virale infectate au fost detectate până la 24 de ore după contaminare, în timp ce în stratul interior al măştilor chirurgicale până la 4 zile mai târziu” – arată un studiu al Institutului Superior al Sănătăţii din Italia, publicat în presă.

    De asemenea, Covid-19 rezistă mai bine la temperaturi scăzute şi în medii umede.

    „Măştile lavabile trebuie folosite o singură dată şi apoi puse imediat în maşina de spălat, fără a le aşeza pe mobilier. Cele de unică folosinţă trebuie aruncate imediat după utilizare. În ambele cazuri, acestea ar trebui să fie atinse numai pe partea elastică, iar înainte de a le scoate şi după mâinile trebuie spălate. În cele din urmă, măştile nu se aruncă pe jos: riscul de infecţie este minim, dar impactul asupra mediului este ridicat” – arată studiul.

    Potrivit epidemiologului Paolo D’Ancona, faptul că SARS-CoV-2 supravieţuieşte nu înseamnă că transmite boala: dacă există puţine particule virale, riscul de infectare este mai redus.

    „Din păcate, nu se cunoaşte doza minimă pentru infectare, de asemenea, depinde de imunitatea fiecăruia. Prin urmare, trebuie să fim întotdeauna foarte atenţi”, spune Paolo D’Ancona.

  • O veste bună: România a înregistrat cel mai mic număr de noi cazuri în 24 de ore de la inceputul pandemiei

    ​Numărul de pacienţi infectaţi cu coronavirus în România a ajuns la 17.712 de  persoane, cu 127 de noi cazuri în plus faţă de ultima informare a autorităţilor, potrivit datelor oferite de Grupul de comunicare strategică. Este cel mai scăzut nivel al noilor îmbolnăviri din ultimele două luni, potrivit analizelor ZF.

    Din totalul cazurilor, 10.777 de pacienţi s-au vindecat şi au fost externaţi.

    Suceava a trecut de 3.400 de pacienţi infectaţi, fiind cea mai afectată zonă din ţară de infecţia cu noul virus. Bucureşti a ajuns la 1.700 de pacienţi

    Bilanţul pacienţilor care au murit a ajuns la 1.1519 de persoane. La ATI, în acest moment, sunt internaţi 200 de pacienţi.

    Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 9.000 de persoane, iar alte 48.600 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală.

    Autorităţile au prelucrat pân acum 352.647 de teste, faţă de 342.466 prelucrate până ieri, ceea ce înseamnă 10.000 de teste pe zi.

     

  • Cele şase săptămâni în care Statele Unite au eşuat în lupta împotriva COVID-19: Numărul americanilor morţi din cauza virusului a depăşit numărul de decese cauzate de războaiele din Vietnam, Afghanistan şi Irak la un loc

    Pe măsură ce planeta face eforturi masive de diminuare a crizei generate de coronavirus, este important să ne concentrăm asupra începutului pandemiei.

    Preşedintele Trump a luat măsuri de controlare a numărului de infecţii încă de pe 31 ianuarie, când a fost interzis accesul în ţară pentru străinii care vizitaseră recent Republica Populară Chineză. Însă au durat şase săptămâni până să interzică călătoriile din Europa, celălalt epicentru al epidemiei, scrie BBC.

    „Va dispărea. Într-o zi, ca un miracol, va dispărea”, spunea preşedintele american la începutul anului. Între timp, virusul s-a răspândit într-o perioadă scurtă pe întreg teritoriul Statelor Unite.

    Strategia principală de controlare a numărului de infecţii este închiderea totală a comunităţilor. China a făcut prima dată acest lucru în Wuhan, iar apoi în regiunea Hubei. Ulterior, Italia a aplicat aceeaşi metodă în Lombardia – regiunea de nord a ţării şi, la scurt timp după, în toată ţara.

    Unii experţi compară perioadele de răspuns cu primele cazuri sau decese cauzate de virus. Germania, Marea Britanie şi Franţa au declarat starea de carantină la relativ scurt timp după primele decese, putând să înveţe din evenimentele care au avut loc în Italia.

    Într-un final, majoritatea statelor americane au implementat măsuri stricte de distanţare, acoperind aproximativ 92% din populaţia ţării. Având în vedere că Statele Unite sunt un stat federal, unde puterea nu este atât de centralizată, o carantină la nivel naţional este extrem de dificil de implementat.

    Însă principalul motiv pentru răspunsul încet al Statelor Unite a fost lipsa de informaţii în ceea ce priveşte gravitatea virusului.

    Pe 20 şi 21 ianuarie, Coreea de Sud şi SUA au raportat primele cazuri cu coronavirus. Patru zile mai târziu, Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC) cerea aprobarea Administraţiei pentru Alimente şi Medicamente pentru un kit de testare a persoanelor suspecte de COVID-19. Între timp, Coreea de Sud începuse să distribuie kiturile pe întreg teritoriul ţării. 12 zile mai târziu, CDC-ul avea să facă acelaşi lucru, în timp ce Coreea de Sud începuse să dezvolte şi să distribuie echipamente de testare mai rapide. Două zile mai târziu, CDC-ul declara că testele sunt defecte, iar pe 29 februarie, doar trei din peste 100 de laboratoare americane deţineau teste aprobate de CDC.

    Până pe 8 martie, la şase săptămâni după ce a fost raportat primul caz, au fost testaţi doar 3.000 de oameni, adică 1 din 100.000 de cetăţeni – comparativ cu 1 din 342 în Coreea de Sud. La mijlocul lunii, SUA testaseră 31 din 100.000 de oameni.

    Pe 15 aprilie, SUA au depăşit Coreea de Sud în ceea ce priveşte rata de testare. Însă faptul că primele săptămâni au fost total pierdute a avut consecinţe serioase asupra răspunsului administraţiei Trump.

    Nu există ţară care să fie avut o strategie perfectă în situaţia de faţă. Însă unele state au reuşit să menţină numărul de decese la un nivel cât mai scăzut. Prin contrast, au murit mai mulţi americani din cauza COVID-19 decât în urma războaielor din Vietnam, Afghanistan şi Irak la un loc.

    Astfel, Statele Unite au ratat în primele săptămâni o mulţime de oportunităţi de controlare a numărului de infecţii şi de salvare a unui număr mai mare de vieţi.

     

  • Avertisment OMS: Noul coronavirus s-ar putea să nu dispară niciodată

    Coronavirusul „s-ar putea să nu dispară niciodată”, a avertizat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Directorul pentru situaţii de urgenţă al OMS, dr. Mike Ryan, a avertizat în legătură cu încercarea de a prezice când virusul va dispărea. El a adăugat că, chiar dacă se găseşte un vaccin, controlul virusului va necesita un „efort masiv”, scrie BBC. Se raportează că aproape 300.000 de oameni din întreaga lume au murit de coronavirus şi au fost înregistrate peste 4,3 milioane de cazuri de îmbolnăviri.

    ONU a avertizat de asemenea că pandemia provoacă stres şi afectează sănătatea mintală – în special în ţările în care nu există investiţii în asistenţa medicală psihică. ONU a cerut guvernelor să se concentreze şi pe sănătatea mintală, ca parte a răspunsului lor general la boală.

    „Este important să punem acest lucru pe masă: noul tip de coronavirus poate deveni un alt virus endemic în comunităţile noastre, şi s-ar putea să nu dispară niciodată”, a declarat dr. Ryan la conferinţa de presă online de la Geneva. El a comparat situaţia cu HIV, care nu a dispărut – dar pe care experţii au ajuns să îl ţină sub control. Dr. Ryan a spus şi atunci că, în opinia sa, „nimeni nu poate prezice când va dispărea această boală”. În prezent există mai mult de 100 de vaccinuri potenţiale în dezvoltare – dar dr. Ryan a menţionat că există şi alte boli, cum ar fi rujeola, care încă nu au fost eliminate, în ciuda existenţei unor vaccinuri contra acestora.

    Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a subliniat că este încă posibil să se controleze virusul, cu eforturi. „Traiectoria virusului este în mâinile noastre şi este treaba tuturor, ar trebui să contribuim cu toţii pentru a opri această pandemie”, a spus el. Epidemiologul OMS, Maria van Kerkhove, a adăugat: „Trebuie să ne obişnuim cu ideea că va dura ceva timp pentru a ieşi din această pandemie”.

     

  • Avertisment OMS: Noul coronavirus s-ar putea să nu dispară niciodată

    Coronavirusul „s-ar putea să nu dispară niciodată”, a avertizat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Directorul pentru situaţii de urgenţă al OMS, dr. Mike Ryan, a avertizat în legătură cu încercarea de a prezice când virusul va dispărea. El a adăugat că, chiar dacă se găseşte un vaccin, controlul virusului va necesita un „efort masiv”, scrie BBC. Se raportează că aproape 300.000 de oameni din întreaga lume au murit de coronavirus şi au fost înregistrate peste 4,3 milioane de cazuri de îmbolnăviri.

    ONU a avertizat de asemenea că pandemia provoacă stres şi afectează sănătatea mintală – în special în ţările în care nu există investiţii în asistenţa medicală psihică. ONU a cerut guvernelor să se concentreze şi pe sănătatea mintală, ca parte a răspunsului lor general la boală.

    „Este important să punem acest lucru pe masă: noul tip de coronavirus poate deveni un alt virus endemic în comunităţile noastre, şi s-ar putea să nu dispară niciodată”, a declarat dr. Ryan la conferinţa de presă online de la Geneva. El a comparat situaţia cu HIV, care nu a dispărut – dar pe care experţii au ajuns să îl ţină sub control. Dr. Ryan a spus şi atunci că, în opinia sa, „nimeni nu poate prezice când va dispărea această boală”. În prezent există mai mult de 100 de vaccinuri potenţiale în dezvoltare – dar dr. Ryan a menţionat că există şi alte boli, cum ar fi rujeola, care încă nu au fost eliminate, în ciuda existenţei unor vaccinuri contra acestora.

    Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a subliniat că este încă posibil să se controleze virusul, cu eforturi. „Traiectoria virusului este în mâinile noastre şi este treaba tuturor, ar trebui să contribuim cu toţii pentru a opri această pandemie”, a spus el. Epidemiologul OMS, Maria van Kerkhove, a adăugat: „Trebuie să ne obişnuim cu ideea că va dura ceva timp pentru a ieşi din această pandemie”.

     

  • Ţara unde prim-ministrul spune că virusul a fost în prezent eliminat. Ce măsuri dure s-au luat pentru a opri răspândirea comunitară

    Noua Zeelandă spune că în ţară a fost oprită răspândirea comunitară a coronavirusului. Cu doar câteva cazuri unice în ultimele câteva zile, din care unul duminică, prim-ministrul Jacinda Ardern spune că virusul a fost în prezent eliminat, scrie BBC. Însă oficialii avertizează că asta nu înseamnă o eliminare totală şi a posibilităţii apariţiei cazurilor noi de coronavirus.

    Ştirile vin cu doar câteva ore înainte ca Noua Zeelandă să ridice cel mai dur nivel de restricţii sociale. Începând de mâine, businessurile non-esenţiale, asistenţa medicală şi activităţile educaţionale vor putea fi reluate. Multor persoane li se va cere însă să rămână în continuare acasă şi să evite interacţiunile sociale. „Redeschidem economia, însă nu şi viaţa socială”, a adăugat Arden. Noua Zeelandă a raportat mai puţin de 1.500 de cazuri de coronavirus confirmate sau probabile şi 19 decese.

    Cum a reuşit Noua Zeelandă să elimine răspândirea comunitară a coronavirusului?

    Ţara a adoptat unele dintre cele mai dure restricţii din lume în privinţa călătoriilor şi a activităţilor încă de la începutul pandemiei, când fuseseră confirmate doar câteva zeci de cazuri. Şi-a închis graniţele, a impus carantina celor care intrau în ţară, a impus restricţii economice şi a implementat procedura de testare precum şi de monitorizare la scară largă a cetăţenilor. Plajele şi spaţiile de joacă au fost închise începând cu data de 26 martie, la fel şi şcolile şi birourile. Barurile şi restaurantele a trebuit de asemenea să îşi întrerupă activitatea, inclusiv cea de takeaway şi livrare. Ardern a spus că, în caz contrar adoptării acestor măsuri, ţara ar fi avut până acum peste 1.000 de cazuri zilnic.

  • Care sunt măsurile pe care trebuie să le respecte toţi pasagerii care zboară cu KLM pentru limita răspândirea coronavirusului la bordul aeronavelor

    Printre primele industrii profund afectate de pandemia de COVID-19 se numără şi aviaţia, de altfel un domeniu cu un rol vital în economia mondială. Astfel, guvernele din toată lumea caută să sprijine companiile aeriene care se confruntă cu problema insolvenţei pe fondul restricţiilor de călătorie ce au pus la sol mii de avioane.

    Compania olandeză KLM continuă să opereze în această perioadă conform unui program ajustat, care reprezintă aproximativ 10% din numărul obişnuit de zboruri şi aplică o serie de măsuri excepţionale de siguranţă şi igienă, în conformitate cu instrucţiunile primite de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Institutul Naţional pentru Sănătate Publică şi Mediu din Olanda (RIVM) şi Asociaţia Serviciilor Regionale Olandeze de Sănătate Publică (GGD).

    Printre cele mai importante măsuri adoptate de KLM pentru a combate răspândirea virusului COVID-19 şi a opera în condiţii optime pentru pasageri şi angajaţi deopotrivă se află:

    Asigurarea distanţei de 1,5 metri între pasageri pe durata zborului

    Ori de câte ori acest lucru este posibil, KLM face toate eforturile pentru a menţine un grad de ocupare al aeronavei mai scăzut decât în mod normal, astfel încât să se respecte distanţa recomandată de 1,5 metri între pasageri. Locurile sunt prealocate, astfel încât să existe scaune libere între pasageri, în conformitate cu protocoalele de distanţare socială. În cazul zborurilor de repatriere, însă, blocarea locurilor libere nu este întotdeauna posibilă, întrucât prioritară este reunirea cât mai multor familii şi aducerea acasă a cât mai mulţi cetăţeni blocaţi în străinătate în această perioadă dificilă.

    Diminuarea interacţiunii în timpul serviciului la bord

    O altă măsură specială luată pentru siguranţa pasagerilor şi a angajaţilor KLM se reflectă în minimizarea interacţiunii şi a contactului direct dintre echipaj şi pasageri în timpul serviciilor de catering de la bord. În acest context, serviciul la bord este adaptat, oferta de catering a fost simplificată, iar produsele vor fi servite în cutii speciale.
    Igiena la bord. Pe durata zborurilor, întregul echipaj poartă măşti şi mănuşi de protecţie, iar la bord există produse adiţionale de igienă, cum ar fi dezinfectantele pentru mâini. Aeronavele KLM sunt supuse unor procese ample de curăţare şi dezinfectare cu ajutorul agenţilor de curăţare adecvaţi, aerul de la bordul aeronavei este mai uscat şi reîmprospătat rapid cu ajutorul unor filtre extrem de eficiente, în vederea eliminării particulelor şi viruşilor potenţial nocivi.

    În plus, programul echipajului KLM a fost ajustat astfel încât aceştia să petreacă o perioadă cât mai scurtă în escale, li se asigură echipament de protecţie adecvat, iar una dintre toalete este destinată exclusiv lor în timpul zborurilor. 

    Măsuri suplimentare de igienă înainte şi după îmbarcarea în avion

    Eforturile suplimentare în perioada pandemiei nu sunt centrate doar pe siguranţă şi măsuri sporite de igienă în timpul zborurilor, ci şi pe durata întregului proces de check-in, îmbarcare, transfer sau debarcare. Se menţine pe cât posibil distanţa socială recomandată, se reaminteşte în permanenţă despre măsurile de siguranţă ce trebuie respectate de fiecare în parte, s-a facilitat plata unei întregi serii de servicii prin card de debit sau card de credit. Totodată, au fost configurate procese de îmbarcare adaptate, în grupuri mai mici şi se efectuează screening-uri de pasageri pe o serie de zboruri.

    Măsuri de prevenţie şi screening al pasagerilor pe aeroport

    Guvernele mai multor state au impus recent companiilor aeriene efectuarea unor teste de sănătate tuturor pasagerilor înainte de îmbarcare, astfel că, pentru zborurile cu plecare de la Amsterdam spre Canada, Singapore şi Coreea de Sud, pasagerii vor trece prin acest control adiţional ce implică verificarea temperaturii cu ajutorul unor termometre cu citire de la distanţă, efectuat de către personalul de la sol KLM în colaborare cu KLM Health Services şi personalul medical al aeroportului Schiphol. 

    În plus, începând cu 17 aprilie, KLM solicită pasagerilor care pleacă spre Aeroportul Amsterdam Schiphol din destinaţii considerate cu risc ridicat, completarea unui formular ce conţine întrebări cu privire la starea lor de sănătate şi în baza căruia li se poate refuza îmbarcarea dacă răspunsurile nasc suspiciuni cu privire la siguranţa celor din jur.

  • Ipocrizie de oameni bogati: de la celebrităţi bogate care îi îndeamnă pe oameni să stea acasă din casele lor luxoase sau de pe iahturi, la cei care s-au testat de COVID înaintea tuturor

    Clipurile în care celebrităţi bogate îndeamnă din casele lor luxoase, din ranch-uri uriaşe sau din izolarea pe iahturi oamenii să stea acasă sunt ipocrite pentru unii. Financial Times a scris despre acest lucru, la fel şi The Guardian. Sunt ziare puternice, cu public fidel şi numeros. The New York Times a făcut un studiu în SUA, o economie unde inegalitatea este la ea acasă, în care se arată că „a sta acasă în timpul coronavirusului este un lux”.

    Bogaţii şi-au permis să se retragă mai devreme – limitându-şi astfel expunerea la virusul care provoacă pandemia – decât oamenii de rând, obligaţi să rămână activi mai mult timp pentru a-şi câştiga traiul. Ziarul a tras această concluzie pe baza datelor privind locaţia persoanelor furnizate de serviciile de telefonie mobilă.

    De asemenea, oamenii cu bani şi-au permis să se testeze de COVID din timp. Asupra acestui lucru atrage atenţia The Atlantic. Tot în SUA, când testul pentru SARS-CoV-2 al jucătorului vedetă de baschet Rudy Gobert a ieşit pozitiv, s-a simţit un scurt moment de panică naţională. Mijlocaşul clubului de baschet Utah Jazz a fost în contact strâns cu coechipierii, personalul şi fanii care căutau autografe.

    Atinsese mânerele uşilor, mingiile, microfoanele, dispozitivele de înregistrat – ar fi putut transmite virusul la sute de oameni. Asociaţia Naţională de Baschet (NBA) a acţionat agresiv. După doar câteva ore, statul Oklahoma testase deja 58 de jucători şi membri ai personalului de la Utah Jazz şi Oklahoma City Thunder. Jucătorilor de la Raptors din Toronto, care au jucat cu Jazz cu două zile înainte, li s-au făcut şi lor teste, din precauţie.

    Unul dintre coechipierii lui Gobert, Donovan Mitchell, a fost găsit pozitiv. Restul testelor au fost negative. NBA a suspendat totuşi sezonul. Acţiunea rapidă a contrastat puternic cu răspunsul la nivel de stat. Spre exemplu, în perioada 6 – 12 martie, statul Alabama – care a anunţat primul caz confirmat de COVID-19 – a efectuat doar 12 teste. În Oklahoma, Utah Jazz a consumat 20% din întregul stoc de kiturilor de testare ale statului.

    „Oamenii vor să vorbească despre acest virus ca despre un agent patogen care nu face discriminare, dar nu este chiar aşa”, spune Ashwin Vasan, profesor de sănătate publică la Universitatea Columbia. „Virusul atacă direct prin fisurile societăţii noastre.”

    În Financial Times, Angus Deaton, autor alături de Anne Case al cărţii „Moarte şi disperare şi viitorul capitalismului”, scrie că oamenii din păturile superioare ale societăţii sunt mai sănătoşi şi trăiesc mai mult. Cu toate acestea, pandemia de COVID-19 pare că oferă o excepţie de la regulă – este o infecţie care nu-i iartă pe liderii mondiali, pe politicienii de rang înalt sau chiar pe membrii caselor regale şi nici pe celebrităţi.

    Pe măsură ce bursele de acţiuni se prăbuşesc, boala loveşte la fel de feroce portofelele precum atacă plămânii. Companiile din industria farma lucrează din greu pentru a dezvolta teste, pe care le vor furniza gratuit, şi investesc în dezvoltarea rapidă a unui vaccin. În SUA, o industrie scumpă arată lumii un chip mai blând. În Marea Britanie, un sistem naţional de sănătate cronic subfinanţat se confruntă cu un tsunami de cazuri de îmbolnăviri şi decese. Poate că pandemia de COVID-19 va inversa inegalitatea crescândă din ultimele decenii. Dacă da, este puţin probabil ca aceste efecte ale virusului să dureze. Istoria arată că în epidemiile anterioare, în fazele incipiente, când bolile sunt noi sau slab înţelese, cei bogaţi şi puternici nu sunt scutiţi.

    Cu timpul, situaţia se schimbă. În Anglia modernă timpurie, ciuma şi bolile epidemice erau încă un flagel frecvent. Speranţa de viaţă a fluctuat sălbatic, scăzând brusc atunci când variola sau ciuma cuprindea ţara. Speranţa de viaţă la naştere era aceeaşi în 1800 ca în 1550. În cea mai mare parte a timpului, aristocraţia nu s-a descurcat mai bine; ducii şi familiile lor bogate trăiau la fel de mult (sau de puţin) ca lucrătorii, slujitorii sau iobagii. Nimeni, bogat sau sărac, nu a înţeles cum să evite ciuma şi nici cum să se protejeze de variolă.

    O schimbare esenţială a venit odată cu variolizarea – o formă incipientă de imunizare împotriva variolei – şi mai târziu cu vaccinarea. Inocularea s-a extins printre păturile sociale, dar începând cu familia regală. A ajuns la mulţime mult mai târziu şi mai lent. Ducii au început să trăiască mai mult în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, dar creşterea longevităţii generale nu s-a manifestat serios până în anii 1850. Cei bogaţi şi puternici s-au descurcat mai bine, odată ce şi-au dat seama ce să facă – sau după ce cineva şi-a dat seama pentru ei. De atunci, sănătatea mai bună a celor avuţi este documentată anecdotic şi în statisticile naţionale, fie ele şi înscrise în piatră.

    Pietrele funerare dintr-un cimitir din Glasgow sunt mai mari şi mai ostentative atunci când datele arată că defunctul a ajuns la bătrâneţe. În ultimii ani, pe măsură ce speranţa de viaţă la nivel naţional s-a apropiat de stagnare, mortalitatea în Anglia a crescut în zonele mai defavorizate din nord şi a scăzut în sud-estul mai activ economic. Americanii zilelor noastre aflaţi în al patrulea deceniu de viaţă trăiesc mai mult cu 15 ani dacă declaraţiile lor fiscale arată că au un venit din top 1% comparativ cu cei 1% de la nivelul cel mai de jos al societăţii. Începând cu mijlocul anilor 1990, decalajul educaţional în ceea ce priveşte vârsta morţii s-a lărgit. Numărul celor care „mor din disperare” – prin sinucidere, supradozaj de droguri şi boli hepatice cauzate de alcool – s-a ridicat în SUA de la 65.000 în 1995 la 150.000 în 2018, sprijinit de utilizarea la scară largă şi de abuzul de OxyContin şi alţi opioizi.

    Aproape toată creşterea a fost în rândul americanilor mai puţin educaţi. O diplomă universitară de patru ani a reprezentat un certificat de exceptare aproape infailibil. În aceeaşi perioadă, de creşterea de şase ori a preţurilor acţiunilor, măsurată prin evoluţia S&P 500, au beneficiat în mod disproporţionat americanii mai înstăriţi, care sunt mai susceptibili să deţină acţiuni, direct sau prin planurile de pensie. Între timp, câştigul mediu pe oră pentru salariaţii obişnuiţi, ajustat la inflaţie, abia dacă depăşeşte nivelul anilor ’70.

    Va inversa aceste tendinţe pandemia de COVID-19? Datele sunt disponibile doar parţial. Testarea în SUA şi Marea Britanie a fost extrem de inadecvată. Poate că virusul este astăzi cum au fost variola sau ciuma bubonică din Europa înainte ca aceste boli să fie bine înţelese şi tratabile. Acest virus este nou, nimeni nu are imunitate şi, în afară de autoizolare, oamenii de azi sunt la fel de neputincioşi ca oraşul italian Pistoia în anii 1630-31, când autorităţile au blocat porţile împotriva ciumei şi au expulzat străinii.

    Desigur, comercianţii săi pofticioşi după bani au insistat pe o deschidere temporară pentru toţi cei de veneau acolo pentru a facilita exportul vinului. Unii directori de firme fac astăzi presiuni mari pentru un sfârşit prematur al distanţării sociale. Dar 400 de ani au făcut o diferenţă. ARN-ul coronavirusului a fost decodificat rapid – nu va trebui să aşteptăm secole pentru un vaccin sau un tratament. Cu toate acestea, şansele sunt ca, odată ce vom şti să controlăm virusul, nu toată lumea va beneficia în egală măsură de succes.

    Odată ce pandemia se va termina, scenariul cinic este ca producătorii farma şi spitalele din SUA să devină mai puternici şi mai bogaţi ca niciodată până acum. Sau poate că nu. Dacă americanii vor fi indignaţi de costurile tratamentului sau de un tratament preferenţial pentru doar câţiva, ei cel puţin ar putea să solicite ca asistenţa medicală să ajungă sub controlul comunităţii. În Marea Britanie, indignarea privind pagubele produse NHS, sistemul naţional de sănătate, de anii de restructurare a serviciilor pentru a spori eficienţa va îngreuna subfinanţarea serviciului – cel puţin pentru un timp.

  • Cercetătorii au descoperit 6 tipuri noi de coronavirus la lilieci, care fac parte din aceeaşi familie ca SARS-CoV-2

    Oamenii de ştiinţă au descoperit 6 tipuri noi de coronavirus la liliecii din Myanmar, potrivit publicaţiei Live Science.

    Aceste virusuri fac parte din aceeaşi familie ca virusul SARS-CoV-2, responsabil pentru pandemia de COVID-19.

    Cu toate acestea, cercetătorii susţin că din punct de vedere genetic, aceste noi virusuri nu sunt atât de apropiate de SARS-CoV-2 sau de celelalte două coronavirusuri care au cauzat probleme de sănătate la nivel global – SARS şi MERS.

    Cercetătorii au descoperit virusurile în timp ce analizau lilieci din Myanmar, ca parte a unui program guvernamental de cercetare denumit PREDIC – proiectat pentru a identifica boli infecţioase care au potenţialul de a trece de la animale la oamenii.

    În acest context, liliecii sunt principalii suspecţi, întrucât se crede că mamiferul ar fi gaza a mii de coronavirusuri încă nedescoperite. Până acum, se crede că şi virusul SARS-CoV-2, care cauzează COVID-19, ar fi plecat de la lilieci înainte de ajunge la oameni, însă cercetătorii iau în calcul posibilitatea ca acesta să fi avut o gazdă intermediară.

    Între 2016 şi 2018, cercetătorii au colectat sute de mostre de salivă şi excremente de liliac de la 464 de lilieci din cel puţin 11 specii diferite. Aceşia Au colectat mostre de la trei locaţii din Myanmar unde oamenii iau contact cu viaţa sălbatică în contextul unor activităţi recreaţionale sau culturale.

    „Două dintre aceste situri cuprind o serie de peşteri populare, unde oamenii sunt expuşi în mod constant la lilieci în timpul recoltării de excremente în scopul fertilizării solului, cât şi în timpul practicilor religioase şi al turismului”, au scris cercetătorii în studiul lor publicat în data de 9 aprilie în jurnalul PLOS ONE.

    Sunt necesare analize pentru a înţelege impactul potenţial al acestor şase noi descoperite virusuri de a trece la alte specii şi pentru a aprofunda modul în care acestea ar putea afecta sănătatea oamenilor”, au scris cercetătorii.