BusinessMagazin

Tag: vinuri

  • Feteasca Neagră, soiul de strugure din zona României cu cel mai mare po-tenţial calitativ

    Astfel, din dorinţa de a promova acest soi şi de a-l aduce mai mult în atenţia consumatorilor, echipa CrameRomania.ro şi ReVino.ro a lansat harta Feteasca Neagră care cuprinde o imagine de ansamblu a felului în care este repartizat acest soi în podgoriile de la noi din ţară, dar şi informaţii despre caracteristicile generale ale strugurelui, despre vinurile obţinute şi asocieri culinare.
     
    “Vinurile produse din soiurile locale au un potenţial enorm. Pe de o parte, pentru consuma-torul român acestea sunt alternative excelente la soiurile clasice din Franţa, pe de altă parte, pot fi pretextul perfect pentru a atrage tot mai mulţi turişti în România. Spun asta în ideea în care, turismul viticol se află pe un trend ascendent, iar pasionaţii de vin sunt mereu în căutare de ceva nou”, spune Alina Iancu, project manager CrameRomania.ro şi Revino.ro.

    Din Feteasca Neagră se pot obţine vinuri roşii care pot fi învechite în butoaie din lemn de calitate, rezultând vinuri cu tipicitate pronunţată, cu arome variate şi cu o structură de taninuri fine. Aromele întâlnite la vinurile obţinute din Fetească Neagră pot fi de fructe, precum mure sau vişine negre, de condimente, precum scorţişoara, vanilie, piper, de coajă de pâine prăjită sau de piele. Feteasca neagră este folosită şi în asamblaje, dar şi pentru producerea de roze-uri de exceptie.

    Potrivit unei estimări Organisation of Vine and Wine (OIV) Statistical Report on World Vitiviniculture privind producţia mondială de vin pe 2017, ţara noastră a înregistrat o creştere comparativ cu anul trecut: 5,3 mhl (2017) vs 3,3 mhl (2016) şi 3,6 mhl (2015). Astfel, după două recolte slabe, ne întoarcem la un nivel ridicat de producţie.

    Conform OIV, la nivel mondial, în 2016, România era pe locul al zecelea în topul ţărilor cu suprafaţa de viţă-de-vie cultivată pentru producţia de vin. Pe primele trei locuri, fiind Span-ia, China şi Franţa, urmate de Italia, Turcia, SUA, Argentina, Iran şi Chile.

    În ce priveşte producţia de vin, suntem al treisprezecelea producător de vinuri, cu 3,3 mil-ioane de hectolitri, în 2016. Pe primele trei locuri sunt Italia, Franţa şi Spania, urmate de SUA, Australia, China, Africa de Sud, Chile, Argentina, Germania, Portugalia şi Rusia.

    Consumul de vin la nivel mondial s-a situat la 241 mhl anul trecut. În topul celor mai mari consumatori fiind americanii, francezii, italienii, germanii şi chinezii. România se află pe locul al paisprezecelea, cu 3,8 mhl consumaţi anual. Un consum în scădere dacă este să ne uităm în urmă când în 2014 consumam 4,7 mhl, iar în 2015, 3,9 mhl.

    CrameRomania.ro este singura bază de date bilingvă online a cramelor din România. Proiectul non profit, creat şi dezvoltat de pasionaţi ai vinului, are ca obiectiv dezvoltarea turismului viticol şi creşterea nivelului de curiozitate al celor care călătoresc pentru vinurile, cramele şi podgoriile din România.
     
    Revino.ro este un agregator de tipul Trip Advisor care le oferă vizitatorilor toate informaţiile de care au nevoie pentru a organiza vizite la crame.

  • Cât a costat un Cabernet Sauvignon, cel mai scump vin vândut vreodată

    Vinul a fost creat de Jesse Katz, un vinificator celebru din SUA, pentru agentul de la Holliwood Shep Gordon. Acesta a donat-o fundaţiei caritabile a bucătarului Emeril Lagasse, Carnivale du Vin, care în fiecare an organizează un eveniment caritabil. Sticla de 750 ml avea chiar şi autograful agentului, iar eticheta a fost concepută chiar de el.
     
    Citiţi mai multe pe www.gustarte.ro

  • Sfaturi pentru tinerii manageri de la Radu Timiş, proprietarul şi fondatorul afacerii Cris-Tim

    Acum, grupul pe care l-a constuit are activităţi în domeniul mezelurilor, al lactatelor şi al vinurilor.

  • Domeniul Muntean a lansat prima gamă de vinuri sub brand propriu

    „Suntem bucuroşi că încă din primul an de activitate am adăugat în portofoliul nostru şi o gamă proprie de vinuri, care să stea alături de vinurile caselor prestigioase pe care le reprezentăm. Ne-am dorit să fie soiuri cunoscute şi apreciate de consumatorii români, care se diferenţiază prin terroir, viziunea oenologului şi nu în ultimul rând, prin povestea şi istoria lor. Filozofia noastră este aceea că pentru a supravieţui în această industrie în care concurenţa este mare, trebuie să arăţi individialitate şi personalitate. Dacă vinul nu poate spune o poveste frumoasă atât în pahar, cât şi pe etichetă, mesajul lui va fi repede uitat. De aceea, am ales ca vinurile noastre să poarte nume de zâne, pentru că ele reprezintă un simbol profund al mitologiei româneşti. Ne bucurăm, că deja au fost primite cu mult entuziasm în piaţă”, a declarat Dan Muntean, fondatorul Domeniul Muntean.  

    Povestea din spatele „Vinurilor de Poveste”

    Zâna Verde este un Sauvignon Blanc obţinut din recolta anului 2016, podgoria Dealu Mare. Primul vin alb produs de Domeniul Muntean se remarcă printr-un stil aromatic specific vinurilor din Lumea Nouă, fructuozitate ridicată şi aciditate plăcută.

    „Terroir-ul îi conferă acestui vin un caracter unic. Via noastră a fost plantată în 2004 şi a ajuns la maturitate, astfel că Sauvignon Blanc-ul îşi găseşte casă bună şi în Dealu Mare, o zonă viticolă cunoscută drept patria vinurilor roşii. Zâna Verde este şi unul dintre cele mai seci vinuri de pe piaţă, întrucât am reuşit să ducem procesul de fermentare aproape până la capăt, astfel că în compoziţia lui se regăsesc doar 0,8 grame de zahăr rezidual pe litru”, a declarat Marius Bratu, Somelier şi Sales & Marketing Manager Domeniul Muntean. 

    Zâna Roză (termen arhaic) este un rose obţinut din soiul Merlot, din recolta anului 2016, care se remarcă printr-o corpolenţă mai ridicată faţă de alte rose-uri şi prin arome de fructe roşii, căpşuni, zmeură.

    Zâna Purpurie este un Cabernet Sauvignon obţinut din struguri din recolta anului 2015, din zona viticolă Dealu Mare.

    „Vinul roşu al gamei noastre este un Cabernet Sauvignon foarte reprezentativ pentru Dealu Mare, zonă viticolă recunoscută pentru acest soi, fiind poziţionată la aceeaşi latitudine cu zona Bordeaux (unde 90% din soiuri sunt Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc şi Merlot). Zâna Purpurie este un vin în care intervenţia oenologului a fost minimă, obţinut din struguri recoltaţi manual, procesaţi prin zdrobire, fermentat la tancuri de inox, care a trecut printr-o maturare la sticlă timp de 6 luni, pentru a îmblânzi taninurile”, a adăugat Marius Bratu.

  • Jidvei a lansat un magazin online pentru gamele exclusiviste

    Domeniul vinurilor a fost mai lent în adopţia comerţului online, însă s-a înregistrat o creştere semnificativă a acestuia – conform unor studii, comerţul online cu vinuri a ajuns să reprezinte 4% din totalul vânzărilor la nivel global. Având în vedere faptul că vindem doar vinuri din gamele noastre de top, nu putem vorbi de ponderea online-ului din total business, însă dacă ne raportăm la vânzările corespunzătoare gamelor respective, ne aşteptăm ca online-ul să ajungă la o pondere de 5-6% în primul an, urmând să crească până la 10-15% ulterior”, a spus Maria Necşulescu, Director General Adjunct Jidvei.

    Vinurile disponibile în magazinul online din Gama Owner’s Choice cuprind soiurile Sauvignon Blanc şi Chardonnay – Ana, Fetească Albă şi Pinot Gris – Maria, iar cele din gama Mysterium cuprind cupajele Rhein Riesling şi Sauvignon Blanc; Traminer şi Sauvignon Blanc; Pinot Noir, Chardonnay şi Fetească Albă; şi rose-ul Cabernet Sauvignon, Syrah şi Pinot Noir. Până la sfârşitul anului, se urmăreşte şi adăugarea unui vin spumant.

    Vinurile din cele două game super-premium au primit numeroase medalii la competiţii naţionale şi internaţionale, printre care Decanter World Wine Awards, Concours Mondial du Sauvignon, AWC Vienna, Mondial du Rose, IWCB, Japan Wine Challenge şi Femmes et Vins du Monde.

    „Pentru mulţi consumatori, e-shopurile sunt folosite mai mult ca mijloc de informare în ceea ce priveşte vinurile, fiind un loc în care nu sunt copleşiţi de o selecţie mare de sticle. De aceea, scopul nostru principal în lansarea e-shopului nu este de a creşte vânzările, ci de a întări notorietatea gamelor şi, implicit, a brandului Jidvei”, a spus Ana Necşulescu, Marketing Manager Jidvei.

    Gama de vinuri exclusiviste Owner’s Choice reuneşte unele dintre cele mai apreciate şi impunătoare vinuri produse de Jidvei, acestea purtând chiar numele celor două fiice ale proprietarului — Ana şi Maria. Pentru vinurile din această gamă au fost alese cele mai bune parcele, cu expoziţie sudică, ce se bucură din plin de soare. Recoltarea a fost făcută exclusiv manual şi, pe parcursul transportului strugurilor spre cramă, s-a folosit zăpadă carbonică, pentru a păstra o temperatură scăzută, protectivă şi antioxidantă. Alegerea vinurilor exclusiviste din colecţia Owner’s Choice se face printr-o degustare în orb a peste 30 de vinuri de către un juriu format din oenologi, tehnologi, degustători autorizaţi şi jurnalişti din presa de specialitate.

    Mysterium provoacă iubitorii de vin să se lase învăluiţi în labirintul de arome şi să îşi folosească simţurile pentru a descoperi mai mult cu fiecare degustare. Secretul vinurilor este bine păstrat de vinificatorii Jidvei, care au combinat cu măiestrie soiuri nobile, alese cu grijă. Fiecare dintre cupajele Mysterium moşteneşte din calităţile soiurilor folosite, iar armonia îmbinării acestora dă şi mai mult farmec tainei acestor vinuri. Numele se dezvăluie numai privirilor atente, iar la căderea întunericului, întreaga poveste Mysterium prinde viaţă datorită etichetei reactive la lumina UV. 

  • A renunţat la 10 ani de muncă în multinaţionale şi dezvoltă acum una dintre cele mai vechi plantaţii de vie din România

    “Afacerile de familie, care se continuă din generaţie în generaţie, lipsesc din România; antreprenori sunt, dar trecerea de la o generaţie la alta nu se face întotdeauna cu succes“, descrie Paul Fulea unul dintre motivele pentru care a ales să se întoarcă în regiunea în care a copilărit şi să preia plantaţia de vie de la tatăl său. ”Eu acest lucru mi-l doresc: să pot dezvolta afacerea, să o pot lăsa copilului meu sau nepoţilor mei“, descrie el obiectivul fixat pentru Viticola SA, firma care operează singura plantaţie de vie din nordul judeţului Constanţa, regiunea Histria-Babadag şi pentru Crama Histria.

    În prezent, plantaţia se întinde pe o suprafaţă de 200 de hectare, dintre care 155 sunt cultivate de Viticola SA, iar alte 45 de producătorul de vin Serve. Majoritatea veniturilor Viticola SA se realizează în continuare din vânzarea de struguri; iar pentru anul în curs, antreprenorul previzionează venituri de 2,15 milioane de lei, dintre care 1,2 milioane de lei din vânzarea de struguri, 550.000 lei din vânzarea de vin şi 400.000 lei din prestări de servicii. Fulea mizează însă în continuare pe dezvoltarea vinurilor Cramei Histria; astfel, în 2017, la doar un an după lansarea celor două branduri ale acesteia, Mirachi şi Ammos, previzionează o dublare a vânzărilor.

    Istoria de familie a Viticola SA a început când tatăl lui Paul Fulea, care lucrase în domeniu toată viaţa, în Cogealac, a preluat plantaţia. Paul Fulea povesteşte că tatăl său a repus astfel pe picioare plantaţia şi via; anterior, aceasta făcea parte dintr-o fostă asociaţie economică de tip cooperativă din Cogealac, înfiinţată în 1976-1978, ce se transformase în societate pe acţiuni. Paul Fulea şi-a petrecut astfel copilăria în vie, iar cele mai frumoase amintiri ale sale din perioada aceea se leagă mai ales de goana după tatăl său prin vie, care ”avea un pas foarte mare pentru un copil“, precum şi de perioada recoltei.

    La vremea alegerii disciplinei studiilor universitare însă, a ales Relaţiile Internaţionale în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Totuşi nu a urmat o carieră nici în acest domeniu şi şi-a început un parcurs profesional în multinaţionale chiar din timpul facultăţii. Înainte să preia frâiele Viticola SA, spune că a lucrat doar şase luni într-o companie cu acţionariat român, experienţa sa anterioară concentrându-se în multinaţionale în industria hârtiei, sondajelor de opinie, outsourcingului şi a berii. ”M-a ajutat acest lucru, deoarece companiile multinaţionale îţi oferă o foarte mare disciplină – financiară, procedurală etc. – te obligă să fii cât mai eficient posibil, lucru care reprezintă o şcoală extraordinară.“

    A preluat plantaţia de la tatăl său în 2013, şi şi-a fixat obiectivul de a o moderniza şi a o adapta condiţiilor actuale ale pieţei. Astfel, după ce a intrat în lumea vinului, a decis să facă o cramă, pentru a închide cercul de fabricaţie cu produsul finit. ”Decizia a fost luată peste noapte, mi-am spus: «anul acesta trebuie să fac crama», fără să am foarte multe informaţii despre ce, cum şi în ce fel“, descrie el pasul făcut în 2013. Era familiarizat cu domeniul HoReCa şi ştia cum se lucrează în cadrul acestuia, dar admite că descoperirea lumii vinului atunci când se află în vârtejul ei ”este o experienţă extraordinară“. 

    Primul pas după preluarea frâielor afacerii a fost implementarea a patru planuri de reconversie a viţei de vie, o investiţie de peste 2 milioane de euro, fonduri europene (şi 5 hectare, pentru producţia de struguri de masă, replantate din fonduri proprii, potrivit antreprenorului). ”Fiind vorba despre o vie plantată în ‘76-‘78 şi axată până atunci pe producţie şi vânzarea strugurilor, nu era rentabilă o plantaţie bătrână“, explică el. Din cauza proceselor de reconversie iniţiate de antreprenor, aflate încă în desfăşurare, şi cifra de afaceri a scăzut (durează patru ani ca viţa de vie să ajungă la maturitate, explică el).

    ”Defrişezi plantaţii, replantezi, dar viţa de vie intră pe rod după patru ani; practic, noi având defrişări în fiecare an, cu excepţia lui 2016, suprafaţa productivă s-a diminuat constant. Astfel că veniturile obţinute din struguri au tot scăzut.“ Astfel, dacă anul trecut au avut cea mai mică suprafaţă productivă, din 2017 aceasta începe să crească, pentru că viţa de vie plantată în primul program de reconversie, întinsă pe o suprafaţă de 47 de hectare, a intrat pe rod anul acesta. Anul viitor, va mai culege roadele de pe încă 37 de hectare, în următorul, de pe alte 12 hectare, iar în 2021, de pe încă 26 de hectare.

    Pe piaţa vinului, Crama Histria a intrat în 2016, cu cele două branduri, Mirachi, care înseamnă ”dorinţă“ în aromână, şi Ammos, ”nisip“ în limba greacă. Numele cramei se leagă de cetatea Histria, care se vede din plantaţie, astfel că ”a fost oarecum naturală alegerea acestui brand“, povesteşte antreprenorul. ”Fiind o cramă mică, în momentul în care ne-am lansat, strategia noastră a fost să mergem doar către HoReCa şi magazinele specializate. În HoreCa îţi atragi de fapt consumatorii, acolo ai o interacţiune mai apropiată de ei, poţi să vezi cum relaţionează în interacţiunea cu vinurile tale şi poţi să adaptezi apoi mai bine produsul faţă de cerinţele pieţei“, explică Paul Fulea, care adaugă că produsele sale nu sunt în retail şi nici nu are un orizont concret de timp în care ar putea să ajungă cu produsele sale pe rafturile magazinelor generale.

  • Cum arată şi cât costă casa lui Floyd Mayweather din Beverly Hills – FOTO

    Mayweather, care a crescut în mijlocul sărăciei şi drogurilor, în Grand Rapids, Michigan, şi-a prezentat recent colecţia de vinuri şi ceasuri în conacul Beverly Hills pe care l-a cumpărat pentru suma de 25 milioane dolari. Acesta are domiciliul în Las Vegas şi deţine, de asemenea, o proprietate masivă în Miami, ce costă 5,6 milioane de lire.

    Acum, în cartierul celebru pentru opulenţa locuitorilor magnaţi, Mayweather se bucură de o viaţă de lux în casa de 15.096 de metri pătraţi, cu şase dormitoare, lângă faimosul hotel Beverly Hills. El şi-a prezentat pivniţa de vinuri distinse, precum şi o serie remarcabilă de ceasuri încrustate cu bijuterii.

    După ce a fost tentat de mai multe ori să se retragă din viaţa de sportiv, s-a hotărât ca în ultimul său meci să îl învingă pe McGregor la Arena T-Mobile.

  • Cum arată şi cât costă casa lui Floyd Mayweather din Beverly Hills – FOTO

    Mayweather, care a crescut în mijlocul sărăciei şi drogurilor, în Grand Rapids, Michigan, şi-a prezentat recent colecţia de vinuri şi ceasuri în conacul Beverly Hills pe care l-a cumpărat pentru suma de 25 milioane dolari. Acesta are domiciliul în Las Vegas şi deţine, de asemenea, o proprietate masivă în Miami, ce costă 5,6 milioane de lire.

    Acum, în cartierul celebru pentru opulenţa locuitorilor magnaţi, Mayweather se bucură de o viaţă de lux în casa de 15.096 de metri pătraţi, cu şase dormitoare, lângă faimosul hotel Beverly Hills. El şi-a prezentat pivniţa de vinuri distinse, precum şi o serie remarcabilă de ceasuri încrustate cu bijuterii.

    După ce a fost tentat de mai multe ori să se retragă din viaţa de sportiv, s-a hotărât ca în ultimul său meci să îl învingă pe McGregor la Arena T-Mobile.

  • Peste 3.000 de gospodari din 12 judeţe au comandat, în anul 2016, must de la Jidvei

    „Oamenii îşi doresc să facă vinul în propria lor casă, iar aceasta este o bună oportunitate de a avea cele mai bune condiţii. După procesul de limpezire, în urma căruia impurităţile din atmosferă sunt eliminate, se obţine un must cu o uşoară opalescenţă necesară pentru procesul de fermentaţie alcoolică”, a spus Ioan Buia, Director de Vinificaţie la Jidvei.

    Compania Jidvei pune la dispoziţia gospodarilor must din soiurile Fetească Regală cu Muscat Ottonel şi Sauvignon Blanc, calitatea acestuia fiind garantată prin Declaraţia de conformitate ce însoţeşte orice livrare. Cantitatea minimă care poate fi comandată este de 100 de kg, urmând ca după recoltarea strugurilor, cantităţile de must comandate să fie livrate, în condiţii optime, în localităţi din judeţele Alba, Sibiu, Mureş, Cluj, Braşov, Hunedoara, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Vâlcea, Harghita, Covasna şi Prahova (până la Comarnic). 

    „Tradiţiile naţionale de producere a vinurilor de casă sunt o moştenire pe care o preţuim şi o susţinem. Această campanie este unul dintre demersurile noastre de a încuraja producerea vinului de casă din must de calitate superioară şi, totodată, de a forma prima comunitate a micilor producători de vin de casă din România”, a spus Ana Necşulescu, Marketing Manager Jidvei.

  • O afacere spumoasă: cinci prieteni şi-au unit forţele pentru a crea o cramă de vinuri spumante

    Tibor Gál senior, un ambasador al Pinot Noir-ului, a intuit că acest soi de struguri, folosit pentru şampanizare, poate găsi în Sălaj un loc prielnic. Visul său, legat de revigorarea producţiei de vinuri spumante, a fost pus în aplicare de cinci prieteni de-ai oenologului, însă abia după moartea lui.

    Toţi cinci, iubitori de vinuri şi cu experienţă în domeniu, au pus bazele cramei Carastelec; investiţia iniţială în valoare de 5 milioane euro provine, în proporţii egale, din fonduri europene, proprii şi credite bancare. ”Carastelec este singura cramă de generaţie nouă care a fost gândită pentru a fi o cramă de spumante. Mai exact, aceasta a fost înfiinţată pentru gama de spumante Carassia“, spune Negele Enikő, brand & marketing manager la Crama Carastelec. Atât alegerea suprafeţei pentru cultura de viţă de vie, a soiurilor tradiţionale, cât şi echiparea cramei au fost gândite pentru a produce spumant din recoltă proprie.

    Astfel, echiparea cramei permite ca întreg procesul de vinificare a spumantelor – de la recoltă, prima şi a doua fermentare, maturare, remuaj, degorjare şi până la etichetare – să aibă loc în propria cramă. ”Ne dorim ca prin intermediul spumantelor noastre, produse exclusiv prin metoda tradiţională, de maturare în sticlă, să le oferim consumatorilor români o alternativă locală la oferta spumantelor internaţionale“, spune Enikő. Pe de altă parte, aceasta ţine să precizeze că spumantele Carastelec sunt obţinute din aceleaşi soiuri şi prin aceeaşi metodă folosită în faimoasa zonă Champagne, ”în timp ce lăsăm ca locul de provenienţă, terroir-ul, să îşi spună cuvântul“.

    Suprafaţa de viţă de vie deţinută de crama Carastelec este de 22 de hectare, iar volumul produs într-un an de recoltă, fără incidente naturale, este de 200.000 de sticle, preponderent vinuri petiante (efervescente, cu perlaţie uşoară) şi spumante, dar şi o gamă de vinuri liniştite, în ediţii limitate, de maximum 3.500 de sticle pe sortiment. Clădirea cramei, care a devenit funcţională în anul 2013, a fost distinsă în urmă cu doi ani cu Premiul de excelenţă în construcţii; a fost proiectată special pentru a permite ca prelucrarea strugurilor să fie făcută în imediata apropiere a plantaţiei.

    Pe de altă parte, clădirea funcţionează cu energie verde, mai exact încălzirea şi răcirea sunt asigurate cu pompe de căldură, iar consumul de energie este atenuat cu celule solare. Cea mai nouă gamă lansată este cea a spumantelor Carassia, care au fost maturate în sticlă timp de minimum 20 de luni şi care reuneşte trei tipuri de produse, cu preţul de raft între 70 şi 80 lei. Portofoliul Carastelec mai conţine vinurile efervescente Friza, la preţ de 25 de lei, dar şi vinuri liniştite Vinca, al căror preţ porneşte de la 25 de lei şi poate ajunge la 60 de lei.

    ”Momentan, cele mai vândute produse sunt vinurile petiante Friza, o gamă de vinuri uşoare, de vară, obţinute fără adăugare de bioxid de carbon. Această metodă de vinificare a fost o premieră în România în 2014, când Crama Carastelec a lansat prima ediţie a vinurilor“, susţine Enikő. în ceea ce priveşte spumantele Carassia, pentru moment nu există date referitoare la vânzări, gama fiind scoasă pe piaţă în urmă cu o lună. Lansarea acestei categorii înseamnă pentru companie atingerea principalului obiectiv pentru acest an, de la care au mari aşteptări.

    Toate produsele Carastelec sunt comercializate exclusiv în HoReCa şi magazinele de specialitate, iar în prezent echipa funcţionează cu 19 angajaţi, dintre care nouă lucrează pe plantaţie, patru în cramă, iar restul în vânzări şi administraţie. ”Un alt obiectiv important pentru 2017 îl reprezintă poziţionarea în segmentul premium a mărcii pe piaţa vinurilor din România“, adaugă Enikő. Iar producerea spumantelor de calitate superioară constituie un alt plan pe termen lung. ”Pentru gama Carassia, de exemplu, ne-am propus să creştem volumul de la 25.000 de sticle îmbuteliate în prima ediţie până la 50.000 de unităţi. Acelaşi obiectiv îl ţintim şi cu vinurile petiante, vrem să dublăm în următorii doi ani volumul de sticle îmbuteliate“, adaugă reprezentanta cramei. în viitor, după ce vor acoperi piaţa din România şi Ungaria, producţia Carassia vizează şi exportul spre alte pieţe.

    ”Spre deosebire de alte ţări, unde spumantele sunt consumate la micul dejun, în cadrul unor evenimente casual sau fără o ocazie specială, românii sunt mult mai tradiţionalişti. Circa 70% din consumul de spumante se concentrează în perioada sărbătorilor sau a unor ocazii speciale“, declară Negele Enikő despre obiceiurile de consum ale românilor. Pe de altă parte, observă un trend ascendent al apetitului pentru spumante la evenimentele casual sau wine baruri, iar semnalele indică o continuare a acestei tendinţe. ”Sperăm că datorită numeroaselor spumante româneşti nou apărute vom reuşi să creştem nivelul consumului de produse locale faţă de cele importate“, încheie aceasta.

    Potrivit datelor Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole, consumul de vin spumant creşte pe plan internaţional, înregistrând în ultimii 10 ani un plus de 30%, în timp ce producţia acestor vinuri a raportat un avans de 40% pe plan mondial. Prin comparaţie, producţia de vinuri liniştite a crescut cu doar 7% în acelaşi interval de timp. Tendinţa se reflectă şi pe plan local, iar în România piaţa de vinuri spumante s-a ridicat la aproape 5 milioane de litri în 2015, ceea ce înseamnă echivalentul a circa 50 de milioane de pahare, conform celor mai recente date ale ZF. De asemenea, mai bine de un sfert din sticlele de şampanie se deschid în noaptea de Revelion, iar primele cinci branduri reprezintă circa 44% din piaţă.