BusinessMagazin

Tag: vanzare

  • Unde trebuia să vă puneţi banii pentru a-i tripla până acum în 2019

    Fondul de investiţii Vanda Global Fund, cu sediul în Singapore, este cel mai performant fond de investiţii de tip hedge fund până acum de la începutul anului, înregistrând o creştere de 278% la finalul lunii iulie, potrivit datelor Eurekahedge, citate de Bloomberg.

    Cu trei ani în urmă, Chong Chin Eai, fondatorul Vanda Global Fund, urmărea victoria lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale şi modul în care aceasta a influenţat parcursul pieţelor de capital. Fondul lui era atunci lansat doar de câteva luni, cu 24 de milioane de dolari de la prieteni şi familie, şi era pe scădere cu 50%.

    În acel moment, Eai voia să folosească propriile economii pentru a acoperi pierderile investitorilor şi să închidă fondul. În schimb, a adecis să păstreze strategia de investiţii şi să rămână în piaţă. Acum, când randamentele au depăşit 270%, grupul denumit după floarea naţională a statului Singapore, a livrat randamente anualizate de 40% de la înfiinţare.

    „Mulţi manageri de fonduri ar fi renunţat după şase luni pentru a începe un nou fond. Dar eu am vrut să le arăt investitorilor ritmul fondului şi creşterea fondului, atât în termeni de performanţă dar şi pentru a le arăta ce pot face”, spune Chong, 45 ani.

    Vanda, care are acum active de 194 milioane dolari în portofoliu, tranzacţionează pe platforma Swiss-Asia Asset Management. Investeşte în ETF-uri şi are peste 100 de investiţii în mai multe clase de active, de la bunuri şi titluri de stat şi până la indici bursieri. Contractele de tip future livrează pentru Vanda randamente bune, dar sunt investiţii riscante şi pot duce şi la pierderi masive. Vanda a înregistrat o creştere de 260% în 2017, dar a pierdut 49% în 2018.

    Chong a lucrat în trecut la Standard Chartered şi spune că Vanda a ajuns acum la aproimativ „10-15 investitori” şi plănuieşte să mai strângă încă 20 milioane dolari în următoarele 12 luni. Investitorii acreditaţi care investesc mai mult de 1 milion de dolari vor fi taxaţi cu un comision anual de 2% şi unul de performanţă de 20%, în timp ce aceia care investesc minim 250.000 de dolari vor deveni subscrieri de clasa B cu o taxă de 2,5% pentru subscriere şi 25% pentru performanţă.

    „Ţinta mea este să ajung la 500 milioane dolari până când fac 50 de ani, deci în pat4ru ani. Cred că o pot face, este doar vorba de timp”, spune el.

     

  • Birouri de 1 miliard de euro sunt la vânzare pe piaţa locală. „Proprietăţile care sunt pe piaţă pot obţine preţuri mai mari decât cele de acum un an“

     Dintre proiectele la vânzare, cel mai scump rămâne Hermes Business Campu (foto) al Atenor, amplasat pe Dimitrie Pompeiu, în partea de nord a Capitalei, care ar putea fi tranzacţionat contra sumei de 150 mil. euro. Până în luna august a acestui an, doar trei proiecte şi-au găsit cumpărător. Dedeman a cumpărat birourile The Office din Cluj de la NEPI-Rockastle şi Ovidu Şandor cu circa 130 mil. euro, potrivit estimărilor ZF, omul de afaceri Dorin Mateiu a plătit peste 20 mil. euro pentru birourile First Bank din Bucureşti, iar Lion’s Head a cumpărat oficial în iunie cea de-a treia clădire a proiectului Oregon Park.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum a ajuns o proprietate din Hollywood evaluată la 1 mld. dolari să coste cât un apartament cu două camere din Bucureşti

    Cunoscută sub numele de „Muntele” (Mountain) proprietatea a fost supusă unor litigii, care i-au pus pe moştenitorii lui Mark Hughes, fondatorul Herbalife, în faţa mai multor infractori şi criminali condamnaţi care au crezut că au fost la un pas de afacerea vieţii.

    Proprietatea a fost pusă la vânzare în schimbul a un miliard de dolari anul trecut, însă nu se ştia pe atunci cine era proprietarul sau dacă terenul este eligibil de fapt pentru a fi pus spre vânzare sau nu, precum şi dacă scopul era de fapt de a cere un preţ de 10 ori mai mare decât valora de fapt.

    Un an mai târziu şi după două proceduri de faliment, Muntele a fost licitat recent într-o procedură de execuare silită al cărei rezultat a fost faptul că un fond al familiei Hughes a răscumpărat proprietatea pentru suma de 100.000 de dolari, cu o datorie estimată însă la 200 de milioane de dolari, acumulată de la începutul derulării conflictelor legate de această proprietate. (Preţul de 100.000 de dolari este similar cu cel al unui apartament nou construit în Bucureşti, de doar două camere)

    Licitaţia a însemnat sfârşitul pentru Charles „Chip” Dickens, un investitor din Atlanta care a împrumutat 45 de milioane de dolari de la familia Hughes în 2004, în încercarea de a face o avere din această proprietate, precum şi pentru Victorino Noval şi fiul său,  un cuplu de investitori cubanezi care au promis să îl salveze pe Dickens la un moment dat.

    Cel mai probabil terenul va ajunge să fie mult prea costisitor pentru familia Hughes pentru că probabilitatea de a plăti datoria de 200 milioane de dolari pe care proprietatea a acumulat-o până în prezent rămâne nesigură. Cu toate acestea, o altă proprietate aflată destul de aproape de Muntele a fost vândută recent la un preţ record de 120 milioane de dolari – pe aceasta se afla însă şi un conac.

  • Tocmai acum e momentul să vinzi, când toate datele arată bine, când sunt bani ieftini pe piaţă şi când investitorii bat la uşă

    În 2007-2008, când economia României duduia, când pe pieţele financiare internaţionale erau bani, mulţi antreprenori români au avut posibilitatea să-şi vândă afacerile, au avut oferte pe masă, dar au mai tras de preţ, au tras de timp crezând că mai vine cineva cu ofertă mai bună, dar în final au pierdut tot.
    Într-adevăr a venit cineva: criza.
    Şi toţi investitorii au dispărut peste noapte, liniile de finanţare s-au retras instantaneu indiferent de preţ, iar milioanele şi zecile de milioane de pe masă s-au evaporat.
    Mai mult decât atât, multe businessuri au intrat în insolvenţă din cauza căderii vânzărilor şi a imposibilităţii de a restructura afacerea, în ritmul în care datoriile către bănci, către furnizori, către salariaţi ajungeau la scadenţă.
    Ioan Ciocan de la Ambient Sibiu era cel mai mare mare retailer din bricolaj şi discuta cu un fond de investiţii deţinut de cea mai bogată familie din Suedia, Wallenberg, vânzarea afacerii.
    De la 50-80 de milioane de euro pe masă, în doar câteva luni Ioan Ciocan a pierdut tot, compania a intrat în insolvenţă şi a rămas doar o amintire.
    Cu 15 ani de experienţă pe piaţa de fuziuni şi achiziţii, Alina Stăvaru de la casa de avocatură RTPR Allen & Overy spune că pentru antreprenorii români acum e momentul să-şi vândă companiile. Pare un paradox: economia României creşte în continuare susţinut cu un ritm de 4-5% pe an, consumul are un plus de 7%, dobânzile sunt la minime istorice, deci nu ar avea niciun sens să ieşi dintr-un business acum, să-l vinzi.
    Tocmai acum e cel mai bun moment, spune avocatul, căreia i-au trecut prin faţa ochilor în cei 15 ani tranzacţii cumulate de peste 3 miliarde de euro, când există cerere, când îţi bat investitorii la uşă, când datele economice arată bine şi când există finanţare pe piaţă.
    Toţi antreprenorii cred că mai există potenţial de creştere, că mai pot să câştige câteva milioane de euro, că vremurile economice bune vor continua la nesfârşit şi că investitori vor fi tot timpul.
    Orice investitor care cumpără – fie că este fond de investiţii, fie că este investitor strastegic – trebuie să aibă în faţa ochilor cifre în creştere, pentru care să plătească.
    Nu toţi antreprenorii români sunt Dedeman, să aibă un business care este lider şi care să producă un profit de 200 de milioane de euro pe an. Când vine criza, Dedeman are de unde să supravieţuiască.
    Pentru mulţi alţi antreprenori români care nu au neapărat o poziţie de lider, orice adiere de vânt le poate destabiliza businessul.
    Fondurile de investiţii sunt la cumpărare în acest moment pentru că au foarte mulţi bani şi pentru că pot obţine finanţare pentru achiziţie foarte uşor şi foarte ieftin.
    Investitorii strategici sunt plini de bani, fiind adevărate bănci.
    Niciun antreprenor român nu are resursele financiare ale acestora şi nici nu-şi poate permite scăderi, pentru că ar pierde tot.
    În 2008, acţionarii producătorului de medicamente Labormed au reuşit să-şi vândă afacerea pe ultimii zece metri, obţinând un preţ de 120 de milioane de euro, o sumă imensă. Cumpărătorul a fost fondul de investiţii Advent, care anterior dăduse lovitura cu Terapia Cluj: au cumpărat compania cu 44 de milioane de dolari în 2003 şi au vândut-o în 2006 cu 324 de milioane de dolari.
    Bazându-se pe acest succes, Advent a supralicitat pentru Labormed, dar de data asta a pierdut: piaţa s-a schimbat, au făcut greşeli strategice şi în doar câţiva ani tot businessul s-a prăbuşit.
    Advent, care pusese 60 de milioane de euro din banii proprii şi restul din banii băncilor, a predat businessul bancherilor, pierzând toţi banii, iar băncile au mai recuperat 20 de milioane de dolari.
    Bineînţeles că nu toate businessurile pot fi vândute, pentru că nici cumpărătorii nu sunt naivi.
    Iar dacă cineva are o ofertă bună pe masă, take it, exact acum, când toate condiţiile, şi economice, şi financiare, şi de împrumut, sunt extraordinare mai ales pentru cumpărător.

  • Ce afaceri mai deţin cei mai bogaţi oameni din România

     Există şi aceia care iau antreprenoriatul ca pe o provocare şi de fiecare dată construiesc ceva pentru a vinde şi pentru a o lua de la capăt. Care sunt poveştile afacerilor secundare ale marilor antreprenori români? 

    Raul Doicescu (Bog’Art), Doina Cepalis (TeRox Prod), Dragoş Pavăl (Dedeman), Dan Şucu (Mobexpert) şi Gabriel Comănescu (Upetrom) sunt câţiva dintre antreprenorii locali de top din România care şi-au construit afaceri în capitalism, businessuri în domenii cu greutate precum construcţii, energie sau producţie. În paralel, fiecare dintre ei a decis să dezvolte şi alte iniţiative fie ca urmare a unor pasiuni, fie ca urmare a unui potenţial neexplorat al unor sectoare. Aşa au apărut pe piaţă hoteluri de cinci stele, cafenele sau crame-butic care vin să condimenteze un mediu de business care are nevoie de culoare.

    „Eu nu mă îndrăgostesc de business, pot să vând orice afacere pe care o am”, spunea recent antreprenorul turc Omer Susli, cel care dezvoltă acum o reţea de magazine de decoraţiuni sub brandul Homelux. Acesta nu este singur business pe care îl are, deşi de-a lungul anilor a şi vândut alte câteva afaceri.
    El nu e de altfel nici singurul om de afaceri care şi-a împărţit ouăle în mai multe coşuri, modelul fiind deja practicat de marii antreprenori ai lumii, de la Bill Gates (Microsoft) la Bernard Arnault (Carrefour, LVMH) sau familia Ferragamo (brandul de modă cu acelaşi nume şi crama Il Borro). 

  • O maşină Aston Martin DB5, din filmele cu James Bond, vândută pentru 6,4 milioane de dolari

    Automobilul Aston Martin DB5 care se identifică cu personajul James Bond a fost vândut la licitaţie. Maşina i-a aparţinut lordului Bamford şi a fost folosită în campania de promovare a peliculei din seria James

    Preţul atins la licitaţia care a avut loc în California a transformat maşina în cel mai scump exemplar din seria sa. Iniţiale DB au fost folosite în onoarea fostului proprietar al companiei Aston Martin, David Brown, între 1947 şi 1972.

    Un reprezentant al casei de licitaţii RM Sotheby’s a confirmat recordul: “Suntem mai mult decât încântaţi şi mândri că am stabilit un nou record pentru cea mai scumpă maşină DB5 vândută într-o licitaţie”.

    Maşina vândută este un model cu mai multe modificări gândite în tonul personajului din film. Astvel, autoturismul dispune de o mitralieră Browning calibrul 30 şi iar luneta este utilată cu un ecran rabatabil din sticlă antiglonţ.

    Sean Connery, a condus o maşină DB5 în două dintre filmele dedicate agentului 007 films.

    Maşina nu a fost folosită la filmări dar este o replică identică realizată la comanda realizatorilor filmului pentru a fi folosită în evenimentele de promovare ale peliculei ”Thunderball/ Operaţiunea Thunderball”, din 1965.

    Următorul film din seria “James Bond”, care este regizat de americanul Cary Joji Fukunaga, va fi lansat pe 8 aprilie 2020.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • Guvernul Groenlandei a transmis că insula nu este de vânzare

    “Groenlanda nu este de vânzare”, a comunicat Guvernul autonom.

    Casa Albă şi Departamentul de Stat nu au avut încă nicio reacţie, relatează CNN.

    O serie de politicieni danezi şi-au manifestat dezaprobarea faţă de ideea că SUA ar putea cumpăra Groenlanda, după ce publicaţia The Wall Street Journal a relatat că preşedintele american Donald Trump a sugerat în discuţii private că ar fi interesat să achiziţioneze insula arctică.

  • Amazon lansează un program masiv de donaţii după ce s-a aflat că doar în Franţa gigantul a distrus 3 milioane de produse nevândute în 2018

    Gigantul Amazon vrea să îi încurajeze pe terţii care vând pe platforma companiei să utilizeze mai bine produsele lor nevândute şi nedorite care ajung să fie aruncate sau distruse, printr-un program masiv de donaţii, potrivit CNBC.

    Amazon lansează un nou program de donaţii denumit Fullfillment by Amazon Donations (FBA), care se adresează terţilor ce îşi păstrează produsele în depozitele Amazon din SUA şi Marea Britanie.

    Începând cu 1 septembrie, programul de donaţii va deveni o opţiune predefinită pentru toţi vânzătorii care vor să scape de stocurile masive de produse nevândute.

     Citiţi mai mult pe zf.ro.

  • Încă un indicator al boomului din piaţa imobiliară. Un dezvoltator local aproape şi-a dublat vânzările în primul semestru

    IMPACT Developer & Contractor SA (IMP) a încheiat primul semestru al anului 2019 cu venituri din vânzarea de proprietăţi imobiliare de 79,531 milioane de lei, în creştere cu 90% faţă de semestrul I din 2018, în timp ce marja EBIT înregistrată în primul semestru a fost de 30%, mai mare cu 141% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. În primele şase luni ale acestui an au fost vândute 161 apartamente şi 14 locuri de parcare în cartierul Greenfield Băneasa (Ansamblul Salcâmilor şi Ansamblul Platanilor), locuinţele însumând o suprafaţă construită de 15.167 mp, cu 69% mai mare decât cea a apartamentelor tranzacţionate în semestrul I 2018.

    Pe lângă cele 161 de contracte de vânzare-cumpărare, a căror valoare este reflectată în veniturile semestrului l 2019, în primele şase luni au fost încheiate contracte de pre-vânzare şi rezervări pentru 300 de apartamente din Greenfield şi Luxuria Domenii Residence, cu o valoare de circa 144 milioane LEI, estimate a se transforma în venituri în a doua jumătate a anului 2019 şi pe parcursul anului 2020. Din totalul celor 300 de contracte de pre-vânzare şi rezervări, 146 de locuinţe sunt în Greenfield iar 154 în Luxuria Domenii Residence.

      „Rezultatele înregistrate în primul semestru din 2019 au fost susţinute de creşterea vânzărilor de apartamente în cartierul Greenfield Băneasa, atât volumul, cât şi preţul de vânzare având o influenţă pozitivă, lucru care a condus la îmbunătăţirea indicatorilor financiari faţă de perioada similară din 2018. Perspectivele noastre pentru partea a doua a anului 2019 sunt în continuare ambiţioase. Până la sfârşitul acestui an avem în plan finalizarea etapelor aflate în construcţie ale proiectelor Greenfield şi Luxuria şi avansarea proceselor pentru a lansa următoarele faze, dar şi începerea, în trimestrul IV, a lucrărilor la noul ansambu din Constanţa, care va aduce pe piaţă peste 640 de locuinţe la un standard ridicat de calitate”, a declarat Bogdan Oşlobeanu, CEO Impact Developer & Contractor Group.       

    În primul semestru al anului 2019, activitatea Impact în a fost dominată de dezvoltarea celor două proiecte rezidenţiale din Bucureşti: Greenfield Residence Băneasa şi Luxuria Domenii Residence. Pentru proiectul Greenfield, la data de 30 iunie 2019 erau vândute 2.252 apartamente (circa 88.4%) din cele 2.548 de apartamente finalizate  şi în stadiu de construcţie, aferente primelor trei faze ale complexului.

    În perioada menţionată au fost continuate lucrările de construcţie pentru ultimele 192 de apartamente (14.500 mp construiţi) din Greenfield III (Ansamblul Platanilor), cu livrare în trimestrul III 2019 şi au fost iniţiate demersurile pentru obţinerea PUZ-ului pentru Greenfield IV (care va cuprinde circa 1.900 de apartamente) şi Greenfield V (care va cuprinde peste 2.400 de apartamente). Greenfield IV va include complexul Greenfield Plaza, care va pune la dispoziţia rezidenţilor un strip mall, o zonă office, o zonă de SPA şi sală de sport.

    De asemenea, a fost continuată dezvoltarea primelor două faze ale proiectului Luxuria Domenii Residence, estimate a se livra în 2019-2020 (232 apartamente – în trimestru IV al anului 2019; 268 apartamente – în trimestrul III al anului 2020). Demarat în anul 2018, proiectul Luxuria se va dezvolta pe o suprafaţă de circa 2,25 ha şi va include 630 de apartamente premium, ansamblul fiind amplasat în imediata proximitate a noului pol de birouri aflat în dezvoltare în zona Domenii – Expoziţiei.

    Înfiinţată în 1991, Impact Developer & Contractor SA este prima companie de real-estate 100% privată din perioada post-comunistă, potrivit informaţiilor oferite de reprezentanţii companiei.

     

  • Lidl scoate complet de la vânzare produsele de plastic de unică folosinţă

    Totodată, Lidl va începe în acest an testarea unei soluţii de tip sacoşă reutilizabilă pentru cântărirea şi transportul fructelor şi legumelor din Piaţa Lidl, dar şi a pungilor din plastic compostabil, analizând viabilitatea acestui material ca alternativă la plasticul subţire.

    În 2018, compania a anunţat că îşi propune să reducă plasticul utilizat cu cel puţin 20%, până în 2025. De asemenea, demersurile se află în linie cu decizia Consiliului UE, de a interzice utilizarea articolelor din plastic de unică folosinţă, fiind asumate de Lidl în mod voluntar, înainte ca aceasta să intre în vigoare, în anul 2021. Compania acţionează în linie cu strategia REset Plastic a grupului Schwarz, ce îşi propune să diminueze cantitatea de plastic folosită şi să închidă ciclurile de reciclare.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.