GMO, condusa de investitorul Jeremy Grantham, manageriaza 112 miliarde de dolari. Grantham nu crede in stimulii oferiti de guvern ori in cumpararea de actiuni, insa pariaza pe lemn. Motivul este interesul foarte mare pe care China il manifesta in directia acestui produs.
Si, desi cumpararea unei paduri nu este tocmai cel mai la indemana lucru, investitia are toate sansele sa-si arate roadele bogate in viitorul apropiat.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
208 mld. lei
stocul de depozite din bănci la sfârşitul lunii octombrie, în creştere cu 6,7% faţă de octombrie 2012
125 mil. euro
suma investită în acest an de fondurile de pensii la BVB, reprezentand 7% din lichiditatea acesteia, conform ING Pensii Private
10,1%
cu atât au scăzut în octombrie creditele în valută acordate de bănci companiilor faţă de aceeaşi lună din 2012, în timp ce creditele în lei au crescut cu 3,1%
783.000
numărul persoanelor care au dobândit cetăţenie UE în 2011, în scădere cu 4% faţă de 2010, cel mai mare aflux fiind consemnat de Marea Britanie (177.600 persoane, în scădere cu 9% faţă de 2010)
29,1%
ponderea din PIB UE cheltuită pe protecţie socială în 2011, cu un maxim de 34,3% în Danemarca şi un minim de 15,1% în Letonia (pentru România, procentul a fost de 16,3%)
1,2%
scăderea în termeni reali a soldului creditului neguvernamental în octombrie faţă de septembrie, la 221,023 miliarde lei
32,17 mld. euro
rezervele valutare de la BNR la 31 august, în scădere cu 1,18 mld. euro faţă de luna precedentă, în timp ce rezervele internaţionale ale ţării (valute plus aur) au fost de 35,68 mld. euro, faţă de 36,69 mld. euro la 31 iulie
58.099
numărul de absolvenţi înregistraţi de la începutul anului până la 27 august în baza de date a ANOFM, din care 1.776 sunt şomeri indemnizaţi
9.760
numărul de persoane muşcate de câini care s-au prezentat la Centrul Naţional Antirabic al Institutului Naţional de Boli Infecţioase “Matei Balş” din Bucureşti în perioada 1 ianuarie – 31 august, din care au fost vaccinate antirabic 7.918
1.635 lei
câştigul salarial mediu net în iulie, în creştere faţă de luna precedentă cu 29 lei, cele mai mari valori fiind înregistrate în extracţia petrolului şi a gazelor naturale (4.017 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (881 lei)
0,2%
creşterea în iulie a volumului de comerţ cu amănuntul din UE, după ce în iunie comerţul s-a restrâns cu 0,5%; cel mai mare avans a fost consemnat de Letonia şi România, unde comerţul cu amănuntul a urcat cu 2,1%, în timp ce la polul opus s-au aflat Slovenia (-3,4%) şi Germania (-1,4%)
În luna august, BNR a consemnat intrări de 888 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea contului Comisiei Europene, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice şi altele.
În acelaşi timp, ieşitile au totalizat 2,07 miliarde euro, rezultate din modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.
La capitolul plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută se regăsesc a noua şi a zecea rambursare de capital şi dobândă din împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional (pentru care Banca Naţională a României a rambursat 835 milioane echivalent euro, iar Ministerul Finanţelor Publice a rambursat 168 milioane echivalent euro), precum şi rambursarea emisiunii de obligaţiuni denominată în euro a Ministerului Finanţelor Publice scadentă pe data de 19 august 2013, în suma de 470 milioane euro, capital şi dobândă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Guvernatorul Gyorgy Matolcsy declarase la 23 iulie că orizontul de reducere a dobânzii se situează între 3 şi 3,5%. Banca s-a ferit să reducă însă dobânda mai mult, încercând să evite astfel pe cât posibil tendinţa generală de părăsire a activelor din pieţele emergente de către investitori, tendinţă la care Ungaria este foarte vulnerabilă, din cauza ponderii mari a îndatorării în valută. Pe parcursul lunii august, forintul s-a depreciat cu 6,5% faţă de euro.
Deja, pentru a reglementa chestiunea creditelor ipotecare în valută, guvernul studiază în prezent mai multe variante, toate implicând conversia creditelor în forinţi, însoţită fie de o restructurare a termenilor de credit, fie de subvenţii guvernamentale pentru datornici.
Creditele ipotecare în valută echivalează cu 6,5% din PIB, în timp ce datoriile în valută ale guvernului şi ale companiilor nefinanciare ajung la echivalentul a 40% din PIB.
“Noi vom face tot ce este posibil, prin reducerea dobânzii de politică monetară, prin asigurarea lichidităţii pe piaţă, prin îngustarea coridorului de variaţie a dobânzilor de pe piaţa monetară să venim cu dobânzile la lei în apropierea dobânzilor în valută”, a afirmat miercuri Isărescu, într-o conferinţă de presă.
El a arătat că împrumuturile imobiliare în lei, deşi presupun rate cu 30% mai mari decât cele în valută, sunt mai avantajoase pentru client întrucât împrumutul în valută are, pe lângă costul vizibil, şi unul invizibil, dat de fluctuaţia cursului valutar.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Creditul în lei s-a majorat cu 0,3% (0,3% în termeni reali), iar cel în valută exprimat în lei a urcat cu 1,6% (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 0,2%).
La 30 iunie, creditul neguvernamental a înregistrat o reducere cu 1,3% (-6,3% în termeni reali) faţă de 30 iunie 2012, pe seama majorării cu 2,2% a componentei în lei (-3% în termeni reali) şi a diminuării cu 3,3% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 3,5%), se arată într-un comunicat al BNR.
Creditul guvernamental a scăzut în iunie cu 4,5%, la 74,64 miliarde lei. La 30 iunie, creditul guvernamental a înregistrat o diminuare de 7,4% (-12,1% în termeni reali) faţă de 30 iunie 2012.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
În cursul lunii iunie au avut loc intrări de 662 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea contului Comisiei Europene, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice şi altele.
Pe de altă parte, s-au consemnat ieşiri de 1,046 miliarde euro, care au inclus modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută, printre care şi a opta rambursare de capital din împrumutul de la FMI pentru care BNR şi Ministerul Finanţelor Publice au plătit fiecare circa 123 milioane echivalent euro şi altele, potrivit unui comunicat al băncii centrale.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Nu favorizăm creditarea în valută, venim în întâmpinarea nevoilor clienţilor. Ecartul este mare şi sunt clienţi care nu pot suporta acel cost”, a spus Radu la ZF Bankers Summit 2013.
Oficialul UniCredit a explicat că nu se referă la ecartul dintre dobânzile pasive şi active pe cele două valute, sau la marja aplicată de bănci, ci la ecartul între referinţa la euro şi referinţa la lei.
România are cea mai înaltă dobândă de referinţă din Uniunea Europeană, de 5,25% pe an, în timp ce rata de referinţă a Băncii Centrale Europene (autoritatea monetară din zona euro) se situează la 0,5% pe an.
Răsvan Radu spune că creditarea nu este oprită şi trebuie anallizat de la bancă la bancă, întrucât există bănci care nu mai pot credita şi atrag resurse pentru acoperirea creditelor din sold, bănci care stau bine şi nu vor să se expună şi bănci care vor să crească.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Creditul în lei s-a diminuat cu 0,5% (0,6% în termeni reali), iar cel în valută, exprimat în lei, s-a redus cu 2,5% (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 0,4%).
“La 30 aprilie 2013, creditul neguvernamental a înregistrat o reducere de 2,1 la sută (-7,0 la sută în termeni reali) faţă de 30 aprilie 2012, pe seama majorării cu 3,8 la sută a componentei în lei (-1,5 la sută în termeni reali) şi a diminuării cu 5,4 la sută a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 3,8 la sută)”, arată BNR, într-un comunicat.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro