BusinessMagazin

Tag: vaccinuri

  • Începutul sfârşitului e departe: cu 20.000 de persoane vaccinate pe zi, populaţia României s-ar imuniza în circa 2-3 ani

    Valeriu Gheorghiţă a anunţat recent faptul că din data de 4 ianuarie ar trebui să existe cam 20.000 de persoane vaccinate pe zi. Până la data de 3 ianuarie au fost vaccinate circa 13.600 de persoane, campania de vaccinare începând în data de 27 decembrie

    Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul Comitetului Naţional pentru Planificarea Vaccinării COVID-19 în România, a spus recent că începând de ieri, 4 ianuarie, ar trebui să existe circa 20.000 de persoane vaccinate pe zi. Creşterea numărului de persoane vaccinate vine pe seama faptului că în peste 90% din cele peste 376 de centre de vaccinare destinate personalului medical va fi începută activitatea. Chiar şi cu o creştere de la 1.600 de persoane vaccinate pe zi în medie, la 20.000 de persoane vaccinate pe zi, România nu are şanse să scape prea curând de pandemie. Începutul sfârşitului pandemiei este mai departe decât s-ar fi aşteptat în contextul acesta. Cu 20.000 de vaccinări pe zi, populaţia României s-ar putea imuniza în circa 2-3 ani.

    Campania de vaccinare a început în data de 27 decembrie, fiind o zi istorică, care ar fi trebuit să marcheze începutul sfârşitului, dar la aproape 10 zile de la primele persoane vaccinate, am ajuns la circa 13.600 de persoane vaccinate, conform datelor din 3 ianuarie a Comitetului Naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID. Din cele 13.600 de persoane vaccinate, au fost semnalate doar 37 de reacţii comune şi minore.

    Totodată, din data de 4 ianuarie a început activitatea de vaccinare pentru Etapa I la nivelul întregii ţări.

    ​România a primit 150.150 de doze de vaccin, din care au fost folosit aproape 13.600 de doze, deşi autorităţile se aşteptau la rezultate mai bune în ceea ce priveşte vaccinarea românilor, rezultatele după aproape 10 zile nu sunt pe măsura aşteptărilor.

    Totuşi, Valeriu Gheorghiţă a spus că următoarea tranşă a vaccinului va veni săptămâna aceasta, astfel că cea de-a doua etapă a vaccinării, adică a persoanelor vulnerabile, cu risc să dezvolte infecţii severe, ar putea începe la jumătatea lunii ianuarie. Totodată, în cea de-a doua etapă a vaccinării vor fi incluşi şi persoanele din categorii esenţiale precum profesorii şi reprezentanţii structurilor de ordine.

    Numărul de mic de persoane care au ales să se vaccineze se poate datora şi neîncrederii pe care oamenii o au faţă de noul vaccin, care a stârnit multe controverse atât în rândul populaţiei României, cât şi a altor ţări.

    ​Totuşi, România nu ar putea scăpa prea curând de virusul care a marcat anul 2020, dacă nu va exista o accelerare a numărului de persoane vaccinate.

    Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a spus recent că a avut loc o consultare cu specialiştii din Israel pe campania de vaccinare, acolo unde s-au vaccinat circa 1 milion de persoane într-o săptămână.

    Autorităţile din România ar trebui să ia exemplul Israelului, unde se vaccinează circa 150.000 de persoane pe zi, adică circa 2% din populaţie. În doar o săptămâna de la începutul campaniei de vaccinare, Israel are circa o zecime din populaţie vaccinată.

     

  • India a aprobat două vaccinuri COVID-19

    India a aprobat două vaccinuri COVID-19 dezvoltate de AstraZeneca/universitatea Oxfod şi de compania locală Bharat Biotech.

    Şeful autorităţii de reglementare a medicamentelor din India a declarat duminică că a dat aprobarea finală pentru utilizarea de urgenţă a două vaccinuri împotriva coronavirusului, unul dezvoltat de AstraZeneca şi Universitatea Oxford şi celălalt de compania locală Bharat Biotech.

    Eficacitatea generală a vaccinului AstraZeneca / Oxford a fost de 70,42%, în timp ce COVAXIN-ul Bharat Biotech a fost „sigur şi oferă un răspuns imun puternic”, a spus V.G. Somani.

    Vaccinul dezvoltat de AstraZeneca / Oxford este realizat la nivel local de Serum Institute of India, în timp ce Bharat Biotech a făcut echipă cu Consiliul Indian de Cercetare Medicală, condus de guvern.

    Prim-ministrul Narendra Modi a salutat aprobările.

    India este a doua cea mai afectată ţară de pe glob de pandemie. Până în prezent a înregistrat peste 10 milioane de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2.

     

  • Preşedintele Iohannis: România va furniza până la 200.000 de doze de vaccin Republicii Moldova

    Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, marţi, la Chişinău, că România va sprijini vaccinarea anti-Covid a cetăţenilor din Republica Moldova, prin furnizarea a până la 200.000 de doze de vaccin.

    „Susţinerea procesului de vaccinare anti-Covid-19 a cetăţenilor Republicii Moldova prin furnizarea a până la 200.000 de doze de vaccin şi trimiterea la Chişinău în etapa imediat următoare a unei echipe de experţi români care să împărtăşească din experienţa României şi să ajute la pregătirea strategiei de vaccinare. Este însă necesară o cooperare strânsă cu autorităţile de specialitate ale Republicii Moldova şi implicarea acestora”, a declarat Klaus Iohannis în cadrul vizitei pe care o face marţi la Chişinău.

    Şeful statului a spus că România va furniza, aşa cum a mai făcut-o până acum, şi medicamente, echipamente medicale şi de protecţie pentru îngrijirea pacienţilor de Covid-19 din republica Moldova.

    La rândul său, Maia Sandu, preşedintele Republicii Moldova, a spus că dozele de vaccin vor fi destinate lucrărilor medicali.

    „Ne buurăm de deschiderea României de a oferi vaccinuri în Republica Moldova cât mai curând. Aceste vaccinuri, destinate în special lucrătorilor din prima linie, lucrătorilor medicali, vor salva vieţi şi ne vor ajuta să oprim răspândirea infecţiei”, a spus Maia Sandu.

  • Turismul în era COVID-19: Companiile tech se întrec să creeze o serie de „paşapoarte de vaccinare” prin care am putea intra pe teritoriul altor ţări în 2021

    De vreme ce vaccinurile anti-coronavirus continuă să fie distribuie în Europa şi Statele Unite, oamenii vor începe să călătorească şi să recupereze timpul pierdut de-a lungul ultimului an, însă posibilitatea unui paşaport de vaccinare va creşte constant în aceste condiţii, transmite CNN.

    În consecinţă, mai multe companii tech au început să dezvolte sisteme şi aplicaţii mobile care să afişeze detaliile testelor şi vaccinurilor pentru COVID-19, creându-se astfel un set de acreditări digitale de care am avea nevoie pentru a intra în stadioane, teatre sau pentru a avea acces pe teritoriul altor ţări.

    The Common Trust Network, o iniţiată a ONG-ului genevez The Commons Project şi Forumului Economic Mondial, a semnat în acest sens un parteneriat cu operatorii aerieni JetBlue, Lufthansa, Swiss Airlines, United Airlines şi Virgin Atlantic, dar şi cu alte câteva sute de sisteme de monitorizare a sănătăţii din Statele Unite.

    Totodată, aplicaţia CommonPass, asemănătoare proiectului Common Trust, poate genera un certificat de sănătate prin intermediul unui cod QR care poate fi arătat autorităţilor fără a dezvălui alte detalii importante. Pentru călătorii, aplicaţia listează o serie de condiţii de trecere la punctele de plecare şi sosire.

    De asemenea, International Business Machines (IBM) a început să proiecteze o aplicaţie numită Digital Health Pass, care le permite companiilor să filtreze oamenii vaccinaţi de cei nevaccinaţi. Informaţiile ar fi ulterior stocate într-un portofel smart.

    „Încrederea şi transparenţa rămân obligatorii în ceea ce priveşte dezvoltarea unui paşaport digital de sănătate şi oricărei alte soluţii care gestionează informaţii considerate sensibile. Confidenţialitatea rămâne o prioritate importantă pentru stocarea şi analizarea datelor în aceste vremuri complicate”, spune IBM.

    Până acum au fost raportate la nivel mondial 81.287.766 de infecţii cu virusul SARS-CoV-2 şi 1.775.149 de decese, potrivit Woldometers.

     

  • 140.000 de doze de vaccin vor sosi marţi în România şi vor fi distribuite în şapte oraşe

    Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 anunţă că marţi vor sosi în ţară 140.400 de doze de vaccin de la Pfizer BioNTech. Acestea vor fi trimise cu avionul şi vor fi distribuite la spitale din şapte oraşe.

    140.400 de doze de vaccin de la Pfizer BioNTech vor sosi marţi în ţară. Acestea vor fi trimise cu avioane care vor ateriza la aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Cluj-Napoca.

    Potrivit reprezentanţilor Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19, în jurul orei 7.50, pe aeroportul Henri Coandă din Otopeni vor ajunge dozele de vaccin care, ulterior, vor fi transportate pe cale rutieră de firma producătoare la centrul de stocare de la Institutul Cantacuzino şi la centrele regionale din Braşov, Craiova, Constanţa şi Iaşi. În jurul orei 11.00, alte două aeronave vor ateriza pe aeroporturile din Timişoara şi Cluj-Napoca, iar dozele de vaccin vor fi transportate, tot pe cale rutieră, spre centrele de stocare de la spitalele militare din Timişoara şi Cluj.

    Vaccinurile vor fi trasportate în containere speciale cu gheaţă carbonică şi folie etanşă. Autorităţile au mai anunţat că în Bucureşti vor fi distribuite 40.950 de doze, în Iaşi 25.350 de doze, în Cluj-Napoca 29.250 de doze, în Constanţa 8.775 de doze, în Craiova 12.675 de doze, în Braşov 12.675 de doze şi în Timişoara 10.725 de doze.

  • Experţii avertizează: Lansarea vaccinurilor nu înseamnă finalul pandemiei

    Vaccinurile pentru combaterea Covid-19 au fost lansate într-un timp record, iar la mai puţin de un an de când coronavirusul a început să răvăşească lumea, milioane de oameni au fost deja vaccinaţi, potrivit Bloomberg.

    Programele lansate deja în Marea Britanie şi în SUA dau o imagine despre cum ar trebui să arate campania de imunizare prin care este vizată întreaga populaţie a planetei, adică toţi cei aproape 8 miliarde de oameni din toate colţurile lumii.

    Cu siguranţă, există multe motive de optimism, în contextul în care vaccinurile reprezintă cea mai bună modalitate, sau chiar singura, de a combate boli infecţioase. Spre exemplu, variola a fost eradicată, iar poliomelita este la un pas de a fi eradicată, fiind transmisă în continuare doar în două ţări din lume. Însă, campaniile globale de vaccinare au nevoie de timp – decenii, de obicei – ceea ce sugerează că boala nu va fi eradicată prea curând, indiferent de tehnologie, resurse şi determinare.

    „Aş fi surprins să văd eradicarea acestui virus acum, în condiţiile în care s-a răspândit în toată lumea. Aş fi chiar şocat dacă ţinem cont de cât de contagios este virusul”, a declarat Walter Orenstein, fost director în cadrul Centrului Naţional pentru Controlul Bolilor din SUA.

    Primele probleme de ofertă şi distribuţie au început deja să apară în primele zile din campania de vaccinare din SUA. În acelaşi timp, Marea Britanie a vaccinat doar 138.000 de persoane în prima săptămână de campanie, deşi britanicii au fost prima naţiune vestică ce a început vaccinarea.

    Între timp, Europa nu a început încă vaccinarea, iar prognozele arată că nu va începe înainte de Crăciun.

    Există temeri din ce în ce mai mari legate de timpul necesar pentru a vaccina cea mai mare parte din populaţia planetei, în condiţiile în care ţările bogate au rezervat mai multe doze de vaccin decât au nevoie, iar pentru ţările sărace nu a rămas mai mult de o doză la zece persoane.

    „Este foarte, foarte complicat să ne asigurăm că dozele de vaccin sunt produse şi distribuite într-un mod echitabil la nivel global, atât din considerente morale, cât şi economice”, a declarat Mark Suzman, directorul executiv al Fundaţiei Bill & Melinda Gates.

    Campaniile de vaccinare în masă au reprezentat de-a lungul istoriei unele dintre cele mai bune intervenţii în ceea ce priveşte săătatea publică şi au jucat un rol important în creşterea speranţei de viaţă. Spre exemplu, speranţa de viaţă în SUA a crescut cu 50% în ultimul secol datorită vaccinurilor.

    Circa o treime din morţile înregistrate de americani în anii 1900 au fost înregistrate în cazul copiilor cu vârste de sub 5 ani, majoritatea cauzate de variolă, pojar şi tuse convulsivă – toate acestea fiind prevenite astăzi prin imunizare.

  • Încă un pas spre terminarea pandemiei: Operatorul aerian Air France-KLM se pregăteşte să livreze vaccinurile anti-COVID-19

    Compania aeriană franco-olandeză Air France-KLM se pregăteşte de livrarea vaccinurilor de combatere a coronavirusului prin intermediul unor hub-uri europene, Amsterdam – Schiphol şi Paris – Charles de Gaulle, care trec printr-o fază fără precedent de mobilizare pentru a spori nivelul de eficienţă al proceselor de transport.

    O aeronavă Air France sau KLM Cargo poate livra până la un milion de doze de vaccin, în timp ce o aeronavă intercontinentală de pasageri poate duce în cală circa 400.000 de doze. De asemenea, dozele vor fi păstrate la o temperatură de -80 de grade celsius.

    „KLM a contribuit la transportul aerian pentru un flux de aproximativ 90 de milioane de măşti de protecţie, îmbrăcăminte de protecţie şi echipament respirator. Acum vom aduce vaccinul în siguranţă şi rapid în Olanda şi restul lumii”, spune Pieter Elbers, CEO KLM.

    Autorităţile germane cred că Agenţia Europeană a Medicamentelor (EMA) ar putea aproba utilizarea vaccinului produs de Pfizer şi BioNTech în Europa până pe 23 decembrie. Anterior, EMA a declarat că board-ul de consilieri va lua o decizie până pe 29 decembrie.

    În vară, guvernele din Franţa şi Olanda au oferit un ajutor de 3,4 şi, respectiv, 7 miliarde de euro pentru a ajuta grupul Air France-KLM să treacă peste criza generată de SARS-CoV-2.

    Operatorul înregistrează în prezent o capitalizare de aproape două miliarde de euro, iar preţul unei acţiuni este de 4,86 euro.

     

  • Încă un pas spre terminarea pandemiei: Operatorul aerian Air France-KLM se pregăteşte să livreze vaccinurile anti-COVID-19

    Compania aeriană franco-olandeză Air France-KLM se pregăteşte de livrarea vaccinurilor de combatere a coronavirusului prin intermediul unor hub-uri europene, Amsterdam – Schiphol şi Paris – Charles de Gaulle, care trec printr-o fază fără precedent de mobilizare pentru a spori nivelul de eficienţă al proceselor de transport.

    O aeronavă Air France sau KLM Cargo poate livra până la un milion de doze de vaccin, în timp ce o aeronavă intercontinentală de pasageri poate duce în cală circa 400.000 de doze. De asemenea, dozele vor fi păstrate la o temperatură de -80 de grade celsius.

    „KLM a contribuit la transportul aerian pentru un flux de aproximativ 90 de milioane de măşti de protecţie, îmbrăcăminte de protecţie şi echipament respirator. Acum vom aduce vaccinul în siguranţă şi rapid în Olanda şi restul lumii”, spune Pieter Elbers, CEO KLM.

    Autorităţile germane cred că Agenţia Europeană a Medicamentelor (EMA) ar putea aproba utilizarea vaccinului produs de Pfizer şi BioNTech în Europa până pe 23 decembrie. Anterior, EMA a declarat că board-ul de consilieri va lua o decizie până pe 29 decembrie.

    În vară, guvernele din Franţa şi Olanda au oferit un ajutor de 3,4 şi, respectiv, 7 miliarde de euro pentru a ajuta grupul Air France-KLM să treacă peste criza generată de SARS-CoV-2.

    Operatorul înregistrează în prezent o capitalizare de aproape două miliarde de euro, iar preţul unei acţiuni este de 4,86 euro.

     

  • Vaccinul anti-coronavirus dezvoltat de chinezii de la Sinopharm prezintă o eficienţă de 86%, spun cercetătorii din Emiratele Arabe Unite

    Rezultatele ultimelor teste clinice realizate în Emiratele Arabe Unite arată că vaccinul chinez de combatere a coronavirusului prezintă o eficienţă de 86%, ştirea aducând astfel un nou concurent în cursa globală a vaccinului care va sfârşi pandemia, transmite The Guardian.

    Chiar dacă incertitudinile care înconjoară compania farmaceutică Sinopharm, deţinută de statul chinez, nu încetează să circule, EAU intenţionează să folosească vaccinul pentru un program masiv de imunizare pe teritoriul ţării. Cercetătorii din Emirate au efectuat în septembrie o serie de teste clinice cu ajutorul a 31.000 de voluntari din 125 de ţări.

    Ministrul arab al sănătăţii a declarat că autorităţile au „evaluat analiza interimară a Sinopharm şi nu s-a descoperit niciun motiv de îngrijorare”, însă nu a făcut referire la efectele secundare ale vaccinului.

    Spre deosebire de vaccinurile companiilor Pfizer/BioNTech şi Moderna, care trebuie depozitate la -70 grade celsius şi, respectiv, -20 grade celsius, vaccinul dezvoltat de Sinopharm poate fi transportat la temperaturi de 2-8 grade, un avantaj enorm pentru oamenii care trăiesc în zone fără electricitate.

    Zilele trecute, gigantul farmaceutic AstraZeneca au anunţat un parteneriat cu Institutul Gamaleya din Moscova pentru a studia posibilele combinaţii dintre vaccinurile dezvoltate separat de grupurile de cercetători.

    Anterior, oamenii de ştiinţă care au creat vaccinul Sputnik V au abordat compania anglo-suedeză pe Twitter în vederea unui parteneriat ce ar îmbunătăţi eficienţa şi siguranţa vaccinurilor.

     

  • Un pas în spate în combaterea pandemiei: Giganţii farmaceutici Sanofi şi GSK amână lansarea vaccinului anti-COVID spre sfârşitul anului viitor

    Giganţii farmaceutici Sanofi şi GlaxoSmithKline (GSK) au declarat că ultimele rezultate clinice ale vaccinului anti-COVID-19 pe care îl dezvoltă au arătat un răspuns imun insuficient în rândul persoanelor vârstnice.

    În consecinţă, companiile au amânat lansarea spre sfârşitul anului viitor, marcând un regres un combaterea pandemiei de coronavirus, notează Reuters.

    Acţiunile grupului francez Sanofi au scăzut cu 2,8% în urma anunţului, în timp ce GSK a înregistrat un declin de 0,2% pe bursa din Londra. Cele două companii au declarat că vor efectua un nou studiu de-a lungul lunii februarie, sperând să obţină un vaccin eficient până la sfârşitul anului viitor.

    Eşecul afectează una dintre cele mai cunoscute tehnologii de creare a vaccinurilor – utilizată împotriva virusului Papiloma şi hepatitei B – care se foloseşte de introducerea în corp a proteinelor dezvoltate în laborator pentru a forţa sistemul imunitar să producă un răspuns de apărare împotriva virusului SARS-CoV-2.

    De asemenea, anunţul întăreşte căutarea unor abordări noi, precum cele alese de Pfizer/BioNTech şi Moderna, care folosesc tehnologia genetică mRNA, prin care „păcălesc” corpul să producă aceste proteine. Vaccinurile produse de cele trei companii oferă o eficienţă de aproximativ 95%.

    Declaraţiile lansate de Sanofi/GSK conturează provocările cu care se confruntă giganţii farmaceutici în ceea ce priveşte controlarea pandemiei şi subliniază motivele pentru care ţările bogate au cumpărat doze pentru a-şi vaccina de trei ori populaţia în 2021.