BusinessMagazin

Tag: ue

  • Comisia Europeană vrea să blocheze alocarea de fonduri către Ungaria, pe fondul disensiunilor -surse

    Comisia Europeană vrea să activeze noul Mecanism UE în domeniul statului de drept din cauza impasului reformelor din Ungaria şi să blocheze fonduri de coeziune de 7,5 miliarde de euro în următorii cinci ani, afirmă oficiali UE citaţi de publicaţia Süddeutsche Zeitung.

    Bruxellesul consideră că instituţiile de la Budapesta nu înregistrează progrese suficiente în combaterea corupţiei, iar un raport de evaluare privind situaţia din Ungaria urmează să fie prezentat de Comisia Europeană săptămâna viitoare.

    Informaţiile privind intenţiile Comisiei Europene au fost confirmate de funcţionari UE citaţi de publicaţia Der Spiegel.

    Pentru blocarea fondurilor destinate Ungariei, propunerea Comisiei Europene va trebui aprobată de Consiliul Uniunii Europene cu o majoritate de două-treimi.

    În septembrie, comisarul european pentru Buget şi Administraţie, Johannes Hahn, a avertizat Ungaria că riscă blocarea fondurilor de coeziune dacă nu aplică până la jumătatea lunii noiembrie 17 reforme solicitate de Comisia Europeană în domeniul statului de drept şi corupţiei instituţionale.

    În plus, Ungaria nu a ajuns încă la un acord cu reprezentanţii Comisiei Europene privind Planul de rezilienţă post-pandemie, iar Budapesta riscă să nu primească rapid 5,8 miliarde de euro. Comisia Europeană condiţionează alocarea fondurilor tot de reformele din domeniul statului de drept.

  • UE declară Rusia drept stat sponsor al terorismului

    UE a declarat Rusia drept stat sponsor al terorismului în urma aprobării în Parlamentul European.

    Parlamentul European a desemnat Rusia drept stat sponsor al terorismului, potrivit Sky News.

    Măsura, care este în mare parte simbolică, a fost justificată prin atacurile militare ale Moscovei asupra unor ţinte civile, cum ar fi infrastructura energetică, spitale, şcoli şi adăposturi.

    UE a impus deja numeroase sancţiuni Rusiei ca urmare a războiului din Ucraina.

  • SFÂRŞITUL BENZINEI ŞI MOTORINEI anunţat de liderii europeni. De când vrea Uniunea Europeană să interzică complet motoare diesel şi cu benzină. Producătorii auto germani se revoltă

    Uniunea Creştin-Democrată şi Asociaţia Industriei Auto din Germania (VDA) au denunţat, vineri, planul Uniunii Europene de a interzice fabricarea de vehicule cu motoare pe benzină, motorină sau hibride începând din 2035, în contextul acordului preliminar care va trebui confirmat de Consiliul UE.

    Negociatorii Parlamentului European şi cei ai Consiliului UE au ajuns la un acord informal privind aplicarea planului controversat propus de Comisia Europeană, care prevede interzicerea fabricării de autoturisme şi autoutilitare cu propulsie pe benzină şi motorină începând din 2035. Practic, vor fi interzise şi maşinile hibride, întrucât planul va permite doar motoarele cu emisii zero de CO2.

    Ca pas intermediar în direcţia obiectivului “emisii zero”, noile standarde în materie de CO2 vor impune totodată o scădere a nivelului mediu al emisiilor produse de autoturismele noi de 55% până în 2030, iar pentru camionete de 50% până în 2030. Acest acord marchează primul pas în adoptarea propunerilor legislative din cadrul pachetului “Pregătiţi pentru 55”, prezentate de Comisie în iulie 2021, şi demonstrează, în perspectiva Conferinţei COP27, implementarea de către UE la nivel intern a angajamentelor sale internaţionale în domeniul climei.

    Planul a fost aprobat doar la nivel informal, urmând să fie necesar votul Parlamentului European, prin majoritate, şi cel al Consiliului UE, în unanimitate.

    “Acordul transmite un semnal puternic industriei şi clienţilor: Europa îmbrăţişează tranziţia spre mobilitate cu emisii zero”, a declarat Frans Timmermans, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene responsabil de aplicarea “Acordului Verde European”, citat de site-ul Politico.eu. Acordul a fost salutat de Comisia Europeană şi de Preşedinţia cehă a Consiliului UE.

    Pentru obţinerea acordului, oficialii din UE şi din statele membre au respins lobby-ul puternic al reprezentanţilor industriei auto germane. Acordul va conţine însă o clauză privind revizuirea acţiunilor în 2026, ţinând cont de evoluţia tehnologică şi de extinderea infrastructurii energetice pentru vehicule electrice.

    Uniunea Creştin-Democrată (CDU), principalul partid de opoziţie din Germania, a contestat planul UE. “Interzicerea totală a tehnologiei motorului cu ardere internă merge prea departe. Din punctul nostru de vedere, trebuia să fie o reglementare voluntară pentru biocombustibili şi carburanţi sintetici”, afirmă deputatul CDU Jens Gieseke.

    Şi Asociaţia Industriei Auto din Germania (VDA) contestă planul. Hildegard Müller, preşedintele VDA, consideră că este “ignorant” din partea UE să stabilească obiective pentru anii 2030 “fără a se adapta actualelor evoluţii” la nivel de reţea de încărcare a vehiculelor electrice, de resurse energetice, tarife la electricitate şi ciclu de producţie. Iniţiativa este contestată chiar de unele organizaţii de mediu, care nu cred că producţia de vehicule electrice este mai puţin poluantă, din punctul de vedere al ciclului de fabricare şi materiilor prime, decât actualele tipuri de motoare pe combustie.

  • Olaf Scholz este mulţumit de “progresele” înregistrate la summitul UE în privinţa energiei

    “Consider că s-au înregistrat progrese. Obiectivul este să împiedicăm achiziţiile de gaze prin fixarea de preţuri în mod arbitrar”, a declarat Olaf Scholz, conform publicaţiei Frankfurter Allgemeine Zeitung, referindu-se la acordul de principiu privind achiziţii de gaze în comun la nivelul Uniunii Europene, prin stabilirea unei cote obligatorii.

    “Am ajuns la un acord în domeniul energiei. Există un angajament puternic şi unanim în sensul de a acţiona împreună, ca europeni, pentru a atinge trei obiective: scăderea preţurilor, garantarea securităţii aprovizionării şi continuarea acţiunilor de reducere a cererii”, a declarat vineri dimineaţă Charles Michel, preşedintele Consiliului European.

    Joi seară, Olaf Scholz a declarat că Germania a fost “foarte solidară” în cadrul Uniunii Europene, respingând criticile referitoare la planul Berlinului de a aloca subvenţii de 200 de miliarde de euro pentru compensarea tarifelor la gaze şi electricitate. “Este foarte clar că Germania a acţionat în mod foarte solidar”, a afirmat Olaf Scholz, conform publicaţiei Handelsblatt, argumentând că Berlinul a acţionat pentru protejarea cetăţenilor şi a economiei. “Exact la fel procedează Franţa, Italia, Spania şi multe alte ţări”, a subliniat Olaf Scholz.

  • Acord de principiu, la summitul UE, pentru facilitarea aprovizionării cu energie

    Liderii ţărilor din cadrul Uniunii Europene şi cei ai instituţiilor comunitare au ajuns la un acord de principiu, vineri dimineaţă, în sensul reducerii preţurilor la energie şi garantării aprovizionării, urmând să fie creat un mecanism special de reglementare.

    “Am ajuns la un acord în domeniul energiei. Există un angajament puternic şi unanim în sensul de a acţiona împreună, ca europeni, pentru a atinge trei obiective: scăderea preţurilor, garantarea securităţii aprovizionării şi continuarea acţiunilor de reducere a cererii”, a declarat vineri dimineaţă, prin Twitter, Charles Michel, preşedintele Consiliului European.

    “Am avut o reuniune a Consiliului European foarte bună. Acum avem un plan de acţiune pe care vom continua să lucrăm asupra subiectului preţurilor la energie. Liderii au oferit reperele strategice pe care le voiam asupra propunerii pe care am prezentat-o marţi şi care va fi discutată marţea viitoare de miniştrii Energiei. Mă voi concentra pe câteva subiecte pe care le-am discutat intensiv. Primul este subiectul achiziţiilor comune de gaz; liderii au susţinut foarte mult ideea de a le permite companiilor să facă achizţii în comun prin crearea de consorţii, să colaboreze pentru a-şi uni forţele în sensul intensificării puterii pieţei noastre comune pentru cererea de gaz. Un element comun este ca, la început, când vom agrega cererea, 15% din cerere va fi agregată pe piaţă prin acţiuni comune. Al doilea subiect s-a referit la acţiuni de limitare a episoadelor preţurilor excesive la gaze. Iar aici este discuţia despre sistemul de referinţă al preţurilor la gaze, aşa numitul sistem TTF (bursa de gaze cu transferuri de titluri – n.red) (…). Acest sistem TTF nu mai reflectă realităţile de pe piaţă. Prin urmare, vom dezvolta un nou index complementar care să reflecte mai bine situaţia de pe piaţa energiei. Între timp, intenţionăm să introducem un mecanism de corectare pe pieţe, tocmai pentru a limita episoadele de preţuri excesive la gaz, pentru a ne asigura că există o ordine clară pe piaţă. Vom colabora cu miniştrii Energiei pentru a prezenta o propunere legală pentru a operaţionaliza acest mecanism de corectare pe pieţe. Liderii au discutat şi despre un mecanism potenţial de limitare a impactului preţului gazelor asupra electricităţii. (…). Săptămâna viitoare, Comisia Europeană va prezenta o propunere pentru prelungirea şi ajustarea cadrului temporar de criză, acesta le va oferi statelor membre abilităţi îmbunătăţite de a susţine companiile în contextul actualei crize (…)”, a declarat, la rândul său, Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene.

  • Tensiuni în UE:Germania se opune plafonării preţului gazelor şi asumării în comun a datoriilor

    Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a anunţat, joi, înaintea reuniunii Consiliului European, că se opune iniţiativei Comisiei Europene de plafonare a preţului la gaze şi asumării în comun a datoriilor, exprimând speranţa că naţiuni aliate, precum Statele Unite, nu vor amplificarea crizei energetice.

    Poziţia Germaniei riscă să amplifice disensiunile cu Franţa în privinţa cooperării energetice şi apărării în Uniunea Europeană.

    “Stabilirea prin lege a unui plafon al tarifelor generează riscul ca producătorii de gaz să vândă unde doresc, astfel că noi, europenii, nu vom primi mai mult gaz, ci mai puţin”, a afirmat Olaf Scholz, citat de site-ul Tagesschau.de. Cancelarul Germaniei a cerut ca Uniunea Europeană să ajungă la acorduri cu naţiuni precum Japonia şi Coreea de Sud, astfel încât aceste ţări să nu genereze concurenţă pe piaţa achiziţiilor de gaze.

    În plus, Olaf Scholz a exprimat speranţa, potrivit agenţiei ANSA, că “naţiuni precum Statele Unite, Canada şi Norvegia, care sunt solidare cu UE în privinţa Ucrainei, nu au interesul ca energia în Europa să devină imposibil de plătit”.

    În acest context, liderul de la Berlin a justificat încă o dată decizia Germaniei de a plafona preţul gazelor prin compensaţii în valoare de 200 de miliarde de euro, o măsură contestată de Comisia Europeană, de Franţa şi Polonia. Scholz a reamintit că Franţa, Italia şi Spania au adoptat măsuri similare.

    Cancelarul german, susţinut de Olanda, urmează să se opună, la summitul UE, şi iniţiativei de asumare în comun a datoriilor pentru subvenţionarea clienţilor casnici şi companiilor în criza energetică, un plan susţinut de Franţa, Italia, Spania şi Grecia.

    Comisia Europeană a propus un mecanism de urgenţă pentru contracararea preţurilor mari la gaze şi pentru garantarea aprovizionării în cursul iernii, preşedintele instituţiei, Ursula von der Leyen, explicând că este vorba de un sistem “temporar” pentru limitarea tarifelor “excesive”.

    “Comisia Europeană propune astăzi o nouă reglementare de urgenţă pentru contracararea preţurilor mari la gaze în Uniunea Europeană şi pentru garantarea securităţii furnizării în această iarnă. Acest lucru va fi realizat prin achiziţii comune de gaz, prin mecanisme de limitare a preţurilor la bursa de gaze cu transferuri de titluri (TTF), prin noi măsuri privind utilizarea transparentă a infrastructurii, prin solidaritate între statele membre şi prin eforturi continue de reducere a cererii de gaze”, a anunţat marţi Comisia Europeană.

    Guvernul de la Berlin a anunţat, miercuri, că reuniunea interguvernamentală dintre Germania şi Franţa, programată pentru săptămâna viitoare, va fi amânată din cauza unor “probleme logistice” şi a lipsei coordonării, situaţie care evidenţiază, conform unor surse, dispute în domeniile energiei şi apărării.

    Steffen Hebestreit, purtătorul de cuvânt al Guvernului german, a explicat că decizia de amânare a fost luată din cauza unor “probleme logistice”, explicând că unii miniştri germani nu erau disponibili pentru reuniunea de săptămâna viitoare, dar şi în contextul necesităţii coordonării asupra unor “probleme bilaterale”, conform publicaţiei Süddeutsche Zeitung.

  • Disensiuni între Germania şi Franţa / Reuniunea interguvernamentală va fi amânată

    Guvernul de la Berlin a anunţat, miercuri, că reuniunea interguvernamentală dintre Germania şi Franţa, programată pentru săptămâna viitoare, va fi amânată din cauza unor “probleme logistice” şi a lipsei coordonării, ceea ce evidenţiază, conform unor surse, dispute în domeniile energiei şi apărării.

    Steffen Hebestreit, purtătorul de cuvânt al Guvernului german, a confirmat că reuniunea interguvernamentală dintre Germania şi Franţa, programată pentru miercurea următoare în Fontainebleau, la periferia Parisului, a fost amânată, urmând să fie reprogramată în ianuarie 2023.

    Steffen Hebestreit a explicat că decizia de amânare a fost luată din cauza unor “probleme logistice”, explicând că unii miniştri germani nu erau disponibili pentru reuniunea de săptămâna viitoare, dar şi în contextul necesităţii coordonării asupra unor “probleme bilaterale”, conform publicaţiei Süddeutsche Zeitung.

    Cancelarul Olaf Scholz va avea însă o întrevedere bilaterală cu preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, la summitul Consiliului European, care se va derula joi şi vineri la Bruxelles, a subliniat Steffen Hebestreit. Există sugestii şi că Scholz se va deplasa la Paris săptămâna viitoare pentru o nouă întâlnire cu Macron, dar fără miniştri.

    Oficiali guvernamentali de la Paris şi Berlin afirmă că Olaf Scholz şi Emmanuel Macron au decis amânarea reuniunii interministeriale deoarece sunt necesare acţiuni pentru ajugerea la poziţii comune în domeniile energiei şi apărării. Conform unor surse, preşedintele Emmanuel Macron, care a lansat o serie de idei ambiţioase pentru viitorul Uniunii Europene, ar fi fost dezamăgit de o întâlnire pe care a avut-o recent cu Olaf Scholz şi de prudenţa acestuia privind intensitatea cooperării. Nemulţumirea Administraţiei de la Paris se referă şi la intensificarea cooperării Germaniei cu Spania, mai ales că Franţa se opune construirii unui gazoduct prin Munţii Pirinei. De asemenea, Macron ar fi nemulţumit că Berlinul nu l-a informat în avans despre planul de alocare a subvenţiilor de 200 de miliarde de euro pentru compensarea preţurilor la gaze în Germania, un program criticat inclusiv de Uniunea Europeană, care a denunţat acţiuni neconcurenţiale.

    Emmanuel Macron aşteaptă “solidaritate europeană” din partea Germaniei

    Emmanuel Macron a semnalat că aşteaptă “solidaritate” europeană din partea Berlinului. “Nu putem să insistăm pe politici naţionale, deoarece acest lucru creează distorsiuni pe continentul european. Eu cred în forţa cuplului franco-german şi în capacitatea noastră de a produce împreună o strategie ambiţioasă”, a declarat Emmanuel Macron într-un interviu acordat publicaţiei Les Échos, potrivit postului de televiziune TF1.

    “Germania este într-un moment de schimbare a modelului şi nu trebuie să subestimăm caracterul destabilizator al acestui lucru. Dar trebuie să fim coerenţi, nu trebuie să adoptăm strategii naţionale, ci o strategie europeană. Există solidaritate europeană cu Germania şi este normal să existe solidaritatea Germaniei cu Europa”, a insistat Emmanuel Macron.

  • UE este departe de a găsi soluţii la criza energetică, afirmă un ministru spaniol

    “Deşi se fac progrese cu o viteză fără precedent în cadrul parametrilor obişnuiţi ai UE, suntem departe de a putea identifica în mod clar soluţii care să poată fi susţinute în timp”, a declarat Ribera, adăugând că este nevoie de mai multă flexibilitate şi solidaritate între statele membre.

    Anterior, Reuters anunţa că ţările UE sunt în dezacord cu privire la modul de abordare a crizei energetice.

    Croaţia şi Lituania doresc un plafon pentru gazele naturale en-gros, Slovenia pledează pentru un plafon doar pentru gazul lichefiat, în timp ce Finlanda şi Slovacia nu sunt de acord cu privire la subvenţiile directe.

    Germania – cea mai mare economie a blocului şi principalul oponent al plafonării preţurilor la gaze – a declarat că achiziţiile comune, reducerea consumului şi creşterea ofertei sunt mai degrabă calea de urmat.

    Oficialii din aceste ţări şi-au exprimat opiniile la sosirea la Luxemburg pentru discuţiile dintre miniştrii afacerilor europene, în vederea pregătirii unui summit al liderilor naţionali care va avea loc joi şi vineri şi pe agenda căruia se va afla în principal criza energetică.

    Înaintea summitului, Comisia Europeană va propune separat, marţi, un alt set de măsuri pentru a reduce preţurile ridicate la energie. Totuşi, acestea nu vor include o plafonare imediată a preţurilor la gaze, lucru care a divizat blocul comunitar.

    Miniştrii croaţi şi lituanieni au susţinut o plafonare a preţului angro al gazelor, iar Croaţia a subliniat, de asemenea, necesitatea unor achiziţii comune de gaze între cele 27 de state membre ale UE. Slovenia, însă, a optat pentru un plafon de preţ doar pentru gazul lichefiat.

    “Slovenia va pleda pentru introducerea aşa-numitului plafon dinamic de preţ pentru gazul lichefiat cât mai curând posibil, dacă este posibil – acum”, a declarat secretarul de stat al ministerului de externe al acestei ţări, Marko Stucin.

    Colegul său slovac, Andrej Stancik, a cerut o reformă a pieţei pe termen mai lung pentru a decupla preţul energiei electrice produse din gaz de cel al energiei electrice generate din alte resurse, precum şi solicitarea de subvenţii directe din partea UE pentru consumatori şi întreprinderi.

    Tytti Tuppurainen, ministrul finlandez al afacerilor europene – o ţară în general sceptică faţă de intervenţiile pe piaţă – a declarat că Helsinki este acum pregătită pentru un plafon “temporar” al preţului la gaze. Dar ea s-a declarat împotriva ajutoarelor pentru consumatori.

    “În loc să subvenţionăm gospodăriile individuale, ar trebui mai degrabă să stimulăm investiţiile în energia verde”, a spus ea, adăugând că acest lucru ar limita, de asemenea, dependenţa Europei de furnizori de energie precum Rusia.

    Anna Luehrmann, ministrul german al afacerilor europene, a subliniat necesitatea achiziţiilor comune de gaze, precum şi a reducerii consumului şi a diversificării structurii de aprovizionare prin adăugarea mai multor surse regenerabile şi a unor furnizori diferiţi.

    “Este important ca măsurile naţionale şi europene să funcţioneze mână în mână”, a declarat Luehrmann, fără a menţiona deloc un plafon.

  • Cancelarul germanl Scholz face apel pentru o Uniune Europeană mai mare. “O Uniune Europeană cu 27, 30, 36 de state, cu peste 500 de milioane de cetăţeni liberi şi egali, îşi poate exercita greutatea şi mai puternic în lume”

    Cancelarul german Olaf Scholz a cerut sâmbătă o Uniune Europeană extinsă, spunând la o adunare a social-democraţilor europeni că aceasta ar putea astfel să-şi exercite mai bine influenţa în afacerile globale, scrie Reuters.

    De la preluarea mandatului, Scholz a făcut din extinderea Uniunii Europene pentru a include Balcanii şi alte naţiuni un element important al politicii sale externe. Acest lucru a devenit şi mai urgent de la invazia Rusiei în Ucraina, care a devenit candidat la aderarea la UE la începutul acestei veri.

    “O Uniune Europeană cu 27, 30, 36 de state, cu peste 500 de milioane de cetăţeni liberi şi egali, îşi poate exercita greutatea şi mai puternic în lume”, a declarat Scholz la congres.

    UE are în prezent 27 de membri.

    “Mă angajez în favoarea extinderii UE. Faptul că UE continuă să se extindă spre est este un câştig pentru noi toţi”, a spus el.

  • Nici Occidentul nu blufează. Borrell ameninţă că armata rusă va fi “anihilată” dacă Putin foloseşte armele nucleare

    “Vladimir Putin spune că nu vrea să lanseze un semnal confuz prin ameninţarea nucleară. Atunci, trebuie să înţeleagă faptul că ţările care susţin Ucraina, Uniunea Europeană şi statele membre, Statele Unite şi NATO nu vor să lanseze un semnal confuz. Orice atac nuclear asupra Ucrainei va antrena o ripostă, nu o ripostă nucleară, dar o ripostă militară puternică, prin care armata rusă va fi distrusă”, a afirmat Josep Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, în discursul rostit la Colegiul Europei din Bruges, conform cotidianului Le Monde.

    Marţi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Alianţa Nord-Atlantică tratează cu seriozitate ameninţările preşedintelui Vladimir Putin. “Ameninţările nucleare voalate ale preşedintelui Putin sunt periculoase şi iresponsabile. Rusia ştie că un război nuclear nu poate fi câştigat şi că nu trebuie purtat niciodată”, a subliniat Stoltenberg.

    În septembrie, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a acuzat Occidentul de “şantaj nuclear” şi a afirmat că “reprezentanţi de rang înalt ai principalelor naţiuni NATO” au făcut declaraţii “despre posibilitatea utilizării armelor nucleare împotriva Rusiei”, fără însă a nominaliza pe nimeni. “Celor care îşi permit să facă astfel de afirmaţii la adresa Rusiei vreau să le reamintesc că ţara noastră are diverse mijloace de distrugere şi, când este ameninţată integritatea teritorială a ţării noastre, pentru protejarea Rusiei şi a cetăţenilor, categoric vom folosi toate mijloacele de care dispunem. Nu este o afirmaţie menită să genereze confuzie”, a declarat Putin, citat de agenţia The Associated Press.

    Un eventual atac nuclear al Rusiei asupra Ucrainei ar schimba cursul conflictului şi aproape sigur ar declanşa o “ripostă fizică” din partea aliaţilor Kievului şi posibil din partea Alianţei Nord-Atlantice, afirmat miercuri seară un oficial NATO. Orice utilizare a armelor nucleare de către Moscova ar avea “consecinţe fără precedent” pentru Rusia. “Aproape sigur ar atrage o ripostă fizică din partea multor aliaţi şi, potenţial, chiar din partea NATO”, a declarat un oficial din cadrul Alianţei Nord-Atlantice, sub protecţia anonimatului, conform agenţiei Reuters. Oficialul citat consideră că Rusia recurge la ameninţări de tip nuclear în principal pentru a descuraja NATO şi anumite naţiuni să se implice direct în războiul din Ucraina.

    Washingtonul a anunţat, marţi, că nu există indicii că preşedintele rus, Vladimir Putin, ar pregăti lansarea unui atac nuclear asupra Ucrainei, precizând că Washingtonul va menţine vigilenţa şi că nu vrea un conflict militar cu Moscova.