Tag: UDMR

  • Kelemen: Am propus ştergerea datoriei TVR către bugetul de stat. Decapitarea conducerii nu e soluţia

    “Trebuie găsită o soluţie la nivel guvernamental. Prima variantă ar fi o discuţie cu Comisia Europeană şi o discuţie foarte serioasă despre datoria Televiziunii Române către bugetul de stat. Eu am propus, şi sunt convins că se poate realiza, ştergerea datoriei către bugetul de stat. Până când nu se va şterge această datorie, e puţin probabil că televiziunea se va relansa. Nu actuala conducere a cumulat datoriile. Decapitarea televiziunii, decapitarea conducerii nu va rezolva problema. Nu dispar datoriile şi nu vor fi mai mulţi bani, de aceea eu resping din start această soluţie”, a declarat Kelemen Hunor într-o conferinţă de presă.

    El a mai spus că ştergerea datoriilor TVR către bugetul de stat trebuie urmată de o restructurare a Televiziunii Române, declarându-se convins că, în momentul de faţă, o discuţie politică pe această temă “ar strica şi mai mult”.

    “Dacă Guvernul nu doreşte acest lucru, adică ştergerea datoriei către stat, atunci ar fi o soluţie modificarea legii de funcţionare, în sensul de a prelua toate cheltuielile Televiziunii Române, sigur, în anumite limite, nu este nici bugetul statului o fântână fără fund”, a declarat Kelemen Hunor.

    Această soluţie secundă nu trebuie să presupună transformarea jurnaliştilor Televiziunii Române în funcţionari publici, este de părere liderul UDMR.

    “Eu sper că săptămâna viitoare, sau cel puţin în septembrie, va exista o discuţie la nivelul liderilor politici, aşa cum am solicitat în iunie şi în august. De la liberali răspunsul a fost favorabil”, a mai spus Hunor.

    Copreşedintele PNL Alina Gorghiu a declarat, miercuri, că nu va accepta propunerile din partea PSD privind schimbarea sau politizarea TVR, ci aşteaptă o soluţie din partea Guvernului pentru rezolvarea blocajului televiziunii publice, arătând că în caz contrar va face front comun cu UDMR.

     

  • Kovacs Peter, ales preşedinte executiv al UDMR

    La şedinţa Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU) al UDMR care se desfăşoară, sâmbătă, la Târgu Mureş, secretarul general al Uniunii, Kovacs Peter, a fost ales în funcţia de preşedinte executiv al formaţiunii cu 53 de voturi “pentru”, fiind înregistrate şi 21 de voturi “împotrivă”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Kovacs, care a fost singurul candidat pentru acest post, fiind propus de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că este convins că, împreună cu echipa sa, va avea o performanţă mai bună în cadrul Uniunii.

    “Prin desfiinţarea funcţiei de vicepreşedinte politic la Congresul din aprilie, o bună parte din munca depusă de Borbely Laszlo va cădea pe umerii mei. Eu sunt gata pentru această provocare. Dacă până acum am călătorit foarte mult în Transilvania, în zonele în care trăiesc potenţialii noştri alegători, maghiarii, o să fiu mai mult în Bucureşti, în relaţiile cu partidele, cu diferite instituţii guvernamentale. O să am mai multe responsabilităţi şi pe linie politică”, a spus Kovacs.

    În cadrul CRU, au mai fost aleşi cei şapte vicepreşedinţi executivi ai Uniunii, propuşi de Kovacs Peter: Magyari Tivadar – educaţie, Hegedus Csilla – cultură, Bodor Laszlo – programe naţionale, Szekely Istvan – probleme sociale, Ilyes Gyula – administraţia publică locală, Nagy Zoltan – organizaţiile teritoriale şi Gered Imre – tineret.

    Delegaţii la Congresul UDMR care a avut loc, în 17 şi 18 aprilie, la Cluj-Napoca, au aprobat modificarea Statutului Uniunii, printre noile prevederi figurând desfiinţarea funcţiei de vicepreşedinte politic, deţinută de Laszlo Borbely, şi redenumirea Secretariatului General în Prezidiu Executiv.

  • UDMR propune reducerea TVA la 9% la facturile de întreţinere şi utilităţi

    Deputatul UDMR de Bihor, Szabo Odon, a declarat, sâmbătă, la Cluj-Napoca, la Congresul UDMR, că banii nu se pierd, ci se vor regăsi în consum în altă parte.

    “UDMR va depune în actuala legislatură, în Parlament, un proiect de lege privind reducerea TVA la 9% la facturile de întreţinere, de utilităţi – apă caldă, gaz, electricitate, încălzire -, pentru a ajuta toate familiile, mai ales în perioada iernii. Cei care au mai mulţi copii consumă mai mult şi au nevoie să fie ajutaţi şi din acest punct de vedere. Aceşti bani nu se pierd, se vor regăsi în consum în altă parte. Scăzând cheltuielile de întreţinere, banii rămaşi ai unei familii se vor cheltui în altă parte. Statul nu va pierde din reducerea TVA, iar familiile vor putea să trăiască mai bine”, a spus Szabo, iniţiatorul proiectului legislativ.

    Deputatul UDMR speră ca acest proiect să fie sprijinit şi de parlamentarii altor formaţiuni politice.

    Propunerea de reducere a TVA la 9% la facturile de întreţinere se regăseşte într-un document privind politica familială a UDMR, adoptat, sâmbătă, de Congresul Uniunii, care include mai multe măsuri care să ajute familiile, în special cele cu mai mulţi copii, indiferent dacă sunt româneşti sau maghiare.

    “Când UDMR realizează un asemenea proiect, acesta vizează, în ansamblu, toate familiile din România, nu se poate realiza o astfel de politică doar pentru familiile maghiare, iar concretizarea măsurilor propuse se face în urma unor iniţiative legislative. De exemplu, propun un abonament la teatru gratuit începând cu al treilea copil al unei familii, iar un abonament gratuit similar să fie pentru transportul public sau pentru programele unor cluburi sportive susţinute de administraţiile publice local sau de către stat. Mai propun o reducere graduală de impozit în funcţie de numărul copiilor pentru cei care au mai mulţi copii. O altă măsură ar fi acordarea unor facilităţi de către stat la cumpărarea unei maşini care să transporte o familie cu mai mulţi copii”, a spus deputatul UDMR.

    Congresul UDMR de la Cluj-Napoca a adoptat, sâmbătă, în ultima zi, mai multe documente, cuprinzând politicile în diverse domenii, printre care familia, economia, învăţământul, tineretul, relaţiile externe sau promovarea femeilor.

    De asemenea, sâmbătă, Congresul UDMR a modificat Programul politic al Uniunii, iar în cadrul manifestării a fost înmânată distincţia “UDMR la 25 de ani” unor membri din conducerea formaţiunii.

    Premierul Victor Ponta anunţa că taxa pe valoarea adăugată (TVA) va fi redusă la 9%, din luna iunie, pentru toate produsele agro-alimentare, inclusiv la băuturi nealcoolice şi la servicii de alimentaţii publice. El a precizat că TVA va fi redusă la toate alimentele, fără diferenţieri, pentru o aplicare simplificată, dar şi la băuturile nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică.

    Guvernul îşi menţine totodată intenţia de a reduce cota standard de TVA la 20%, din ianuarie, de la 24% în prezent, după ce în primul trimestru al acestui an încasările la buget au fost cu 5 miliarde lei mai mari faţă de trimestrul similar de anul trecut.

     

  • Kelemen: UDMR, de acord cu Parlament bicameral, vot mixt, 300 de deputaţi şi 100 de senatori

    Liderul UDMR a arătat că,în cadrul discuţiilor de la Palatul Cotroceni, au menţionat faptul că Uniunea este împotriva actualului sistem, care este greşit şi nu va aduce nicio îmbunătăţire Parlamentului.

    ”Suntem pentru schimbarea actualului sistem privind alegerile parlamentare. Suntem pentru un sistem mixt, cu o singură menţiune, să se păstreze reprezentarea proporţională”, a spus Kelemen Hunor.

    El a explicat că UDMR doreşte, astfel, un sistem mixt, cu distribuirea mandatelor în aşa fel încât reprezentarea proporţională să nu se schimbe.

    Kelemen a menţionat că, potrivit UDMR, proporţia a trebui să fie de 60%- 65% din mandate în colegii uninominale, şi 35-45% pe listă naţională, pentru a asigura reprezentarea proporţională.

    ”Am propus acest sistem mixt şi cu gândul de a reduce numărul de parlamentari. Noi am spus că am fi de acord cu 300 de deputaţi, plus 18 pentru minorităţi, iar la Senat am propus o primă variantă, cu doi senatori pentru fiecare judeţ şi pentru judeţele cu peste 600.000 de locuitori, încă un mandat, în plus, deci trei senatori. Asta ar însemna, cu sectoarele Capitalei, 100 de senatori şi ar însemna o reducere semnificativă a numărului de parlamentari”, a mai spus liderul UDMR.

    Kelemen Hunor s-a referit şi la alegerile locale, precizând că în opinia Uniunii, actualul sistem trebuie păstrat şi nu trebuie făcută niciun fel de modificare, astfel ca primarii să fie aleşi într-un singur tur de scrutin, iar preşedinţii de CJ să fie aleşi în mod direct.

    ”Putem accepta şi varianta alegerii preşedinţilor de CJ de către Consiliul Judeţean”, a mai spus Kelemen Hunor, adăugând că această problemă ar trebui discutată simultan cu cea a descentralizării.

    Potrivit preşedintelui UDMR, în ceea ce priveşte finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, UDMR consideră că suportarea acestor cheltuieli ar trebui să se facă de la bugetul de stat.

    ”Ştim că este un un efort substanţial, dar ar asigura un control foarte sever şi foarte serios, cu nişte limite superioare şi o transparentizare totală a cheltuielilor. Poate că nu vor fi campaniile electorale la fel de colorate ca până acum, dar sigur că va fi mult mai transparentă finanţarea campaniilor”, a spus Kelemen Hunor.

    El s-a referit şi la imunitatea parlamentară, precizând că ”se poate reduce numărul de zile, pentru avizul Parlamentului, ca să fie mult mai accelerat decât acum, nu o lună de zile, şi să nu existe posibilitate de tergiversare”.

    Hunor a menţionat, referitor la Ordonanţa 55, privind traseismul politic, că UDMR nu a fost de acord cu această Ordonanţă nici când era în Cabinetul Ponta şi nu a votat nici în Senat proiectul de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă.

     

  • Candidatele UDMR la alegerile din 2016, învăţate de specialişti cum să vorbească şi să se îmbrace

    Vicepreşedintele Organizaţiei de Femei a UDMR, Hegedus Csilla, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă la Cluj, că în programul de pregătire ar putea intra aproape 500 de femei din cele 22 de filiale judeţene ale organizaţiei.

    Vom lansa în perioada următoare un program, în premieră, care se adresează viitoarelor candidate din Organizaţia de Femei a UDMR care vor dori să participe la alegerile locale şi parlamentare din 2016. O echipă de traineri în comunicare le va învăţa cum să vorbească în public, oratorie, cum se formulează un punct de vedere, cum să se îmbrace la diverse acţiuni, cum să îşi construiască un discurs public, ce înseamnă administraţia locală şi politica, dar şi comunicarea online”, a spus Hegedus.

    Potrivit acesteia, femeile din UDMR care doresc să intre în administraţia locală şi în politică au nevoie de o bază de la care să pornească “pentru a dobândi o siguranţă de sine”.

    Situaţia femeilor alese în UDMR nu este tocmai roz. Doar doi la sută din primari sunt femei, 5,5 la sută sunt viceprimăriţe şi 13 la sută sunt femei în funcţii de consilieri locali şi judeţeni. Avem un singur parlamentar femeie, pe senatorul Biro Rozalia, iar Organizaţia de Femei a UDMR doreşte să schimbe aceste procente care nu sunt satisfăcătoare“, a susţinut Hegedus.

    Organizaţia de Femei a UDMR a fost înfiinţată în septembrie 2013 şi are 22 de organizaţii judeţene.

  • ANALIZĂ: UDMR se pregăteşte să părăsească Guvernul Ponta 3, al optulea din care a făcut parte, începând din 1996

    UDMR a decis în 27 noiembrie, la Consiliul Permanent al Uniunii, ieşirea de la guvernare, recomandarea urmând să fie validată în şedinţa CRU de sâmbătă, de la Târgu Mureş.

    Kelemen Hunor a spus la acel moment că, în urma alegerilor prezidenţiale, UDMR a înţeles mesajul electoratului, respectiv ca Uniunea să se întoarcă mai mult către alegători. El a menţionat că Uniunea nu vrea să creeze instabilitate prin ieşirea de la guvernare şi că a ajuns la concluzia că Guvernul poate funcţiona şi poate avea stabilitate şi fără UDMR.

    “Am constatat că şi fără noi Guvernul Ponta are majoritate. (..) Stabilitatea politică nu depinde de participarea noastră la guvernare. Nu vrem să creăm instabilitate, să dăm jos guverne, nu există nicio astfel de intenţie de a da un vot negativ Guvernului, care şi fără noi poate funcţiona (…) Recomandarea Consiliului Permanent pentru Consiliul Reprezentanţilor Unionali care va avea loc pe 13 decembrie este continuarea a ceea ce ştim foarte clar că este de făcut. Ne întoarcem şi ne ocupăm de comunitatea noastră, în Parlament vom susţine toate demersurile pentru susţinerea comunităţii noastre”, a afirmat liderul UDMR.

    El a precizat că decizia Consiliului Permanent al UDMR de a recomanda CRU ieşirea de la guvernare a fost luată cu majoritate, fiind înregistrate două abţineri şi niciun vot împotrivă, iar înaintea şedinţei Consiliului Permanent au avut loc consultări cu organizaţiile judeţene ale Uniunii.

    Întrebat dacă CRU ar putea întoarce propunerea, liderul Uniunii a spus că “orice este este posibil”, dar nu crede că se va întâmpla.

    Premierul Victor Ponta şi preşedintele UDMR Kelemen Hunor au avut, luni, la Parlament, o discuţie tehnică privind retragerea Uniunii de la guvernare, liderul UDMR precizând, după întrevedere, că miniştrii maghiari vor pleca din funcţii în momentul instalării noilor miniştri din Guvernul Ponta 4.

    UDMR deţine în actualul Cabinet două portofolii – al Culturii, prin Hegedüs Csilla (de asemenea unul dintre cei patru viceprim-miniştri ai Guvernului Ponta) şi al Mediului, prin Korodi Attila. Reprezentanţi ai Uniunii ocupă, de asemenea, mai multe funcţii de secretar de stat.

    Premierul Victor Ponta a precizat că UDMR va ieşi de la guvernare nu doar la nivel de miniştri, ci şi la nivel de secretari de stat, pentru că şi acestea reprezintă funcţii politice, el arătând de asemenea că schimbarea prefecţilor pe care Uniunea îi are în Harghita şi Covasna urmează a fi discutată.

    Din Guvernul Ponta 3 a făcut parte pentru o perioadă şi liderul UDMR Kelemen Hunor (vicepremier şi ministru al Culturii), el anunţând însă în vară decizia de a se retrage din funcţii, cu rămânerea UDMR la guvernare, în contextul unor controverse privind iniţiativa cetăţenească referitoare la minorităţi. “Cunoscând acest compromis adoptat de premierul Victor Ponta şi de mine (n.r. – privind iniţiativa cetăţenească referitoare la minorităţi), s-a ajuns la concluzia că UDMR rămâne în guvernare. Eu o să mă retrag în zilele următoare din funcţia de ministru al Culturii şi din funcţia de vicepremier (…). Nu pot să fiu şi în Guvern şi parte a procesului (n.r. – procesul de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene) din partea iniţiatorilor”, a spus Kelemen, la finalul unei reuniuni din luna iulie a Consiliului Permanent al UDMR.

    Guvernul Ponta 3, pe care UDMR se pregăteşte să îl părăsească, este cel de-al optulea Cabinet din care Uniunea a făcut parte începând cu anul 1996.

    Astfel, UDMR a avut în Guvernul Victor Ciorbea (decembrie 1996 – aprilie 1998) doi reprezentanţi – ministrul Turismului, Akos Birtalan, şi un ministru delegat pe lângă primul ministru pentru minorităţi naţionale, Gyorgy Tokay.

    După ce prim-ministru a devenit Radu Vasile (aprilie 1998 – decembrie 1999), UDMR a rămas aliat la guvernare al CDR, având în acest Cabinet portofoliulul Sănătăţii (ocupat succesiv de doi reprezentanţi – Francisc Baranyi şi Hajdu Gabor).

    Şi prim-ministrul Mugur Isărescu (decembrie 1999 – decembrie 2000) optează să îl păstreze pe Hajdu Gabor ca ministru al Sănătăţii în Cabinetul său.

    În perioada 2000-2004, UDMR a susţinut în Parlament guvernarea PDSR fără să facă parte, însă, din Guvern.

    Uniunea revine la guvernare în perioada 2004-2008, iniţial împreună cu Alianţa D.A., apoi, după ieşirea PD din Guvern, îşi asumă, alături de PNL, rolul de guvern “ultraminoritar”.

    În perioada 2004-2008 (Cabinetele Tăriceanu 1 şi Tăriceanu 2), Marko Bela a fost, până în 2007, ministru de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniul culturii, învăţământului şi integrării europene, portofoliul Comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei a fost deţinut, succesiv, numai de membri ai Uniunii – Zsolt Nagy, Laszlo Borbely, Iuliu Winkler şi Karoly Borbely, funcţia de ministru al Mediului şi gospodăririi apelor a revenit, din aprilie 2007, lui Attila Korodi. În perioada 2004 -2007, Laszlo Borbely a ocupat funcţia de ministru delegat pentru lucrări publice şi amenajarea teritoriului, ulterior fiind numit ministrul Dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor. Un alt ministru UDMR din Guvernul Tăriceanu a fost Iuliu Winkler, care a ocupat funcţia de ministru delegat pentru comerţ.

    După scrutinul parlamentar din 2008, UDMR intră în opoziţie alături de PNL. În decembrie 2008, după alegeri, Marko declara că liderii UDMR şi PNL au convenit să îşi coreleze mişcările şi să se consulte cât mai des în ceea ce priveşte eventualele majorităţi în care ar putea intra, acesta lăsând să se înţeleagă că o alianţă cu liberalii ar fi prima opţiune a Uniunii, pentru ca, ulterior, Marko să nu excludă şi o alianţă cu PDL.

    În 10 decembrie 2008, preşedintele de atunci al PSD, Mircea Geoană, declara la finalul negocierilor PSD-PDL pentru formarea unei coaliţii de guvernare că PSD va intra la guvernare fără ca Uniunea să facă parte din Executiv.

    “Dacă nu se va respecta condiţia PSD, ca UDMR să nu fie la guvernare, atunci nu va mai fi nici guvern PSD-PDL”, arăta el, adăugând că are mandat explicit din partea conducerii PSD, a Comitetului Executiv Central, să negocieze o formulă de guvernare care să excludă UDMR.

    În replică, liderul PDL, Emil Boc, declara că democrat-liberalii negociază în continuare şi cu UDMR, iar Marko Bela declara, în urma întâlnirilor din acea perioadă cu liderii PDL, că democrat-liberalii îşi menţin poziţia ca reprezentanţii Uniunii să facă parte din viitoarea formulă guvernamentală.

    Totuşi, la finalul negocierilor, UDMR nu este inclusă în coaliţia de guvernare formată după alegeri din PDL şi alianţa PSD+PC, “Parteneriatul pentru România”. Alianţa de guvernare între democrat-liberali şi social-democraţi se rupe, însă, în octombrie 2009, când PSD iese de la guvernare.

    În data de 13 octombrie 2009, UDMR a votat, alături de celelalte partide din opoziţie, pentru demiterea Guvernului Boc, după ce semnase, alături de PNL, moţiunea de cenzură.

    După căderea Guvernului Boc, Uniunea s-a alăturat PSD, PNL şi grupului minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor pentru formarea unui nou guvern, care să fie condus de Klaus Iohannis. În pofida eforturilor celor patru formaţiuni, preşedintele Traian Băsescu a optat să îl menţină în funcţia de premier pe Emil Boc, reprezentant al partidului care la ultimele alegeri câştigase cel mai mare număr de mandate.

    Ulterior acestor eşecuri, Uniunea optează să intre la guvernare alături de PDL.

    Scurta perioadă de opoziţie a UDMR se încheie în decembrie 2009, când Uniunea intră la guvernare alături de PDL şi UNPR, în Guvernul Boc 2.

    Consiliul Reprezentanţilor Unionali al UDMR a votat atunci intrarea Uniunii la guvernare. Înainte de vot, liderul UDMR Marko Bela a amintit poziţia Uniunii înainte de formarea unor guverne şi i-a întrebat pe reprezentanţii Consiliului Reprezentanţilor Unionali dacă moralitatea există în politică.

    “Noi, totuşi, cu cine să mai ţinem? Să mergem la Sibiu cu Klaus Iohannis, în opoziţie cu PNL sau alături de Mircea Geoană? UDMR a fost în diverse poziţii în viaţa politică din România. Nu vreau să despic firul în patru, să spun fiecare partid unde era acum cinci ani. Majoritatea guvernamentală va exista şi fără UDMR, vă spun eu”, a afirmat Marko Bela.

    El a arătat că intrarea UDMR la guvernare înseamnă totuşi o garanţie şi că reprezentanţii Uniunii vor încerca să obţină la maxim “posibilităţile guvernării”, în timp ce intrarea în opoziţie prezintă riscuri mai mari.

    În cadrul coaliţiei PDL-UDMR, Marko Bela a fost vicepremier, Kelemen Hunor ministru al Culturii, Laszlo Borbely şi Cseke Attila au condus Ministerul Mediului şi Pădurilor şi, respectiv, Ministerul Sănătăţii.

    După demisia lui Emil Boc, în februarie 2012, UDMR continuă activitatea la guvernare, alături de PDL şi UNPR, în Cabinetul Mihai Răzvan Ungureanu (februarie 2012 – aprilie 2012).

    UDMR a fost în opoziţie în timpul Guvernului Victor Ponta 1 (mai 2012 – decembrie 2012) şi Guvernului Ponta 2 (decembrie 2012 – martie 2014), dar s-a alăturat PSD, UNPR, PC, după ruperea USL, în Guvernul Ponta 3 (martie 2014 – prezent).

    Preşedinţii PSD şi UDMR, Victor Ponta şi, respectiv, Kelemen Hunor, au semnat, la 3 martie 2014, la Palatul Parlamentului, acordul pentru intrarea Uniunii la guvernare. După semnare, Ponta a precizat că întotdeauna a apreciat “competenţa şi seriozitatea” la UDMR, şi când au fost împreună la putere, şi când au fost în opoziţie. De asemenea, liderul UDMR Kelemen Hunor a menţionat, înainte de acest moment al semnării acordului, că Uniunea va intra la guvernare cu miniştri şi secretari de stat şi pe programul guvernamental aprobat de Parlament în decembrie 2012. “Am constatat că în acest moment România are nevoie de stabilitate guvernamentală şi contribuţia noastră este extrem de importantă ţinând cont de toată situaţia din România şi din jurul nostru”, a spus atunci Kelemen Hunor.

    Dacă decizia luată de Consiliul Permanent în 27 noiembrie este validată sâmbătă de CRU, UDMR va ieşi de la guvernare, însă va vota în favoarea învestirii Guvernului Ponta 4.

    Kelemen Hunor a declarat, după întrevederea de luni cu premierul Ponta, că Uniunea va vota pentru învestirea Guvernului Ponta 4, el opinând că opoziţia actuală “nu se înghesuie” să preia guvernarea şi că ţara trebuie, totuşi, guvernată. “În ceea ce mă priveşte, eu sunt convins că în acest moment trebuie să meargă mai departe acest guvern – sigur, nu ştim cu cine, cu ce miniştri, cu ce partide – în continuare, mai puţin UDMR. Dar, în principiu, nu avem niciun motiv să nu dăm vot pentru a învesti Guvernul Ponta 4 sau cum se va numi” a spus Kelemen.

    El a arătat că UDMR va intra în opoziţie. “Eu sunt de acord să meargă ei mai departe, fără noi. Noi vom intra în opoziţie, dar votul pentru învestire nu înseamnă că UDMR va vota toate proiectele Guvernului”, a mai spus Kelemen.

    Şedinţa CRU va avea loc sâmbătă, de la ora 10.00, la Târgu-Mureş.

    Consiliul Reprezentanţilor Unionali se întruneşte sâmbătă,13decembrie, ora 10.00 la Târgu Mureş.

     

  • Ca să duduie iar economia

    Previzibil, partidele au început să ridice pretenţii: Tăriceanu nu s-a sfiit să admită că partidul pe care îl conduce vizează principalele ministere din viitorul guvern, respectiv Ministerul Finanţelor sau Ministerul Economiei, în timp ce şeful UNPR, Gabriel Oprea, a anunţat că îşi propune să reintroducă în dezbaterea parlamentară proiectele legislative privind taxarea marilor averi şi reducerea vârstei de vot de la 18 ani la 16 ani, conform cu protocolul PSD-UNPR semnat în 2012, fără însă a confirma că ar condiţiona susţinerea guvernului Ponta de aprobarea acestor proiecte.

    Ponta a anunţat că în perioada 15-19 decembrie va veni în parlament cu noua structură de guvern şi cu proiectul de buget pe anul 2015. În ce priveşte UDMR, vicepreşedintele Laszlo Borbely a explicat că inclusiv dacă partidul său iese de la guvernare, aşa cum a anunţat recent că se va decide la reuniunea reprezentanţilor din 13 decembrie, nu există niciun impediment să voteze totuşi guvernul restructurat.

    Până atunci, guvernul a aprobat a treia rectificare bugetară din acest an, prin care sunt alocate în plus peste 4,4 mld. lei, din care aproape 2,3 mld. lei pentru plata în avans a titlurilor executorii câştigate în instanţă de către bugetari, iar restul în principal pentru plata arieratelor şi a despăgubirilor gestionate de ANRP. Potrivit proiectului, rezultatele de până în prezent argumentează posibilitatea unei creşteri economice pe 2014 de 2,6%, faţă de 2,2% cât se estimase la elaborarea legii bugetului de stat.

    Rectificarea a fost aprobată prin derogare de la legea care interzice efectuarea a mai mult de două rectificări pe an şi care stabileşte că o revizuire bugetară nu poate fi operată mai târziu de 30 noiembrie. Aceasta a determinat Consiliul Fiscal să acuze că rectificarea este ilegală şi că arată incapacitatea guvernului de programare şi execuţie a bugetului. Argumentul că guvernul îşi poate permite această rectificare pentru că bugetul are excedent de 0,29% din PIB la 10 luni ar fi fals, susţine Consiliul, întrucât excedentul nu se datorează unor venituri mult peste estimări, ci nerealizării cheltuielilor de investiţii.

    În privinţa bugetului pe 2015, ministrul bugetului, Daris Vâlcov, a promis din nou că nu vor fi operate niciun fel de majorări de taxe şi impozite şi a menţionat, ca noutate, doar că va fi discutată cu FMI reducerea TVA de la 24% la 9% la produsele bio. El şi-a menţinut poziţia că nu vor fi majorate taxele inclusiv după debutul negocierilor cu Comisia Europeană şi FMI, în cursul cărora Comisia Europeană a cerut un deficit bugetar de 0,9%, mai mic decât cel asumat iniţial de autorităţile române în cadrul traiectoriei de ajustare fiscală care prevede atingerea unui deficit structural de 1% din PIB în 2015 (acest prag de deficit structural este de fapt esenţa faimosului MTO – Medium Term Objective).

    Nici sistemul de redevenţe pentru sectorul petrolier nu va mai fi modificat pentru anul viitor, ci menţinut cu aceleaşi taxe, urmând ca o nouă formulă să fie gândită ulterior, potrivit ministrului Vâlcov. Decizia va fi luată de guvern prin ordonanţă de urgenţă. Un indiciu a ceea ce ar urma să se întâmple, în viziunea actualului guvern, l-a dat premierul Victor Ponta, care a apreciat că redevenţele ar trebui reduse pentru explorările şi exploatările offshore, “pentru că altfel nimeni nu va investi miliarde de dolari dacă nu au facilităţi pentru a-şi recupera aceşti bani în următorii 5-10-15 ani”. Premierul a mai argumentat că în cazul redevenţelor este necesar un consens cu opoziţia, astfel încât sistemul care va fi adoptat să nu fie schimbat ulterior. Bugetul de stat încasează anual redevenţe miniere şi petroliere care se cifrează în jurul sumei de un miliard de lei.

     

  • Marxiştii de dreapta şi forma deşteaptă a băsismului. Perlele politice ale săptămânii

    “O să spun o scurtă propoziţie: macoveismul e băsismul fără Udrea” – europarlamentarul Monica Macovei în replică la afirmaţia ironică a preşedintelui Băsescu despre”macoveism”

    “Dl. preşedinte Klaus Iohannis a spus că ne dorim să ajungem la putere. E un ţel prea mic să-l dai jos pe Ponta. Trebuie să ajungem la guvernare. Frecventabile sunt partidele din parlament, ca să ajungem la majoritate. Trebuie să discuţi cu UNPR, UDMR, minorităţile” – Vasile Blaga (PNL)

    “Pe Ponta l-aş da afară cu mâna mea din partid şi l-aş da în şuturi afară de la Palatul Victoria” – Mircea Geoană (ex-PSD)

    “Ce regret? Este o listă destul de lungă, dar tot ce am greşit a fost omenesc” – premierul Victor Ponta

    “Probabil s-a luat în considerare etnia maghiară a colegului Marko Attila, ceea ce este foarte grav şi eu personal o să semnalez la ambasade această problemă” – Mate Andras Levente (UDMR) după ce Camera a aprobat cererea de arestare preventivă a lui Marko în dosarul Bica

    “Dacă în faţa stângii comunistoide am ştiut să ne apărăm, în faţa acestei noi stângi, mult mai insidioase, legitimată de un grup de intelectuali marxişti, fără Dumnezeu, va fi mult mai dificil să o facem” – Aurelian Pavelescu (PNŢCD) despre orientarea doctrinară a PNL

  • Borbely: UDMR nu vede un impediment în a vota pentru un guvern restructurat

    ”(…)Nu cred că va fi o problemă, chiar dacă suntem în Opoziţie, să votăm pentru noul Guvern, pentru că în momentul de faţă se pare că nici Opoziţia nu e foarte interesată de a guverna (…) În cadrul grupului parlamentar am avut o primă discuţie, dar eu nu văd un impediment în momentul de faţă să dăm vot favorabil pentru acest Guvern, evident că o decizie se va lua la nivelul UDMR”, a spus, la RFI, vicepreşedintele UDMR.

    În ceea ce priveşte moţiunea de cenzură, Borbely a spus că, în acest moment, în Uniune nu se discută despre subiect, dar în februarie 2015, probabil cei din opoziţie vor ”căuta” UDMR pentru discuţii şi se va lua o decizie în consecinţă.

    De asemenea, liderul UDMR a precizat că formaţiunea sa nu este interesată ”acum” de participarea într-un guvern cu PNL şi se concentrează pe obiectivul alegerilor locale şi parlamentare din 2016.

    ”Nu se pune problema, noi nu suntem interesaţi acum de o asemenea discuţie. Noi ne concentrăm pe ceea ce va trebui să însemne 2016, alegeri parlamentare şi locale, unde UDMR-ul trebuie să demonstreze că în continuare este acea forţă de care are nevoie politica din România, are nevoie să fie în Parlament minoritatea maghiară, în autorităţile locale şi să reprezentăm această minoritate”, a mai declarat, la RFI, vicepreşedintele UDMR.

    UDMR a decis la sfârşitul lunii noiembrie să părăsească coaliţia la guvernare, hotărârea urmând să fie validată de Consiliul Reprezentanţilor Unionali, la şedinţa din 13 decembrie.

     

  • Alegerile s-au terminat, de-acum ocupaţi gările

    Primul interviu al preşedintelui ales a fost pentru presa străină, respectiv pentru agenţia Reuters, căreia Iohannis i-a declarat că e posibil ca în doar câteva săptămâni să se schimbe majoritatea parlamentară, astfel încât guvernul Ponta să poată fi dat jos rapid şi înlocuit cu un guvern PNL. A fost a doua oară după alegeri când Iohannis a vorbit de nevoia ca PNL să preia rapid puterea, uitând atât de atitudinea rezervată şi evazivă pe care o avusese în campanie faţă de această temă, cât şi de faptul că unul dintre principalele argumente ale campaniei a fost tocmai faptul că un singur partid (pe atunci era vorba de PSD) nu trebuie să dea şi preşedinţia, şi parlamentul, şi guvernul.

    Cât de rapid se va realiza planul lui Iohannis a explicat Sulfina Barbu, fost fruntaş PDL, actual vicepreşedinte PNL, care s-a referit la o moţiune de cenzură ce va fi depusă în februarie, adică la începutul noii sesiuni parlamentare, pe un motiv ce urmează să fie găsit la momentul respectiv. Cum era de aşteptat, viitorul guvernării a devenit deja instabil, după ce liderii UDMR au anunţat ieşirea formaţiunii din coaliţia care sprijină guvernul Ponta.

    Decizia UDMR ar urma să fie oficializată la 13 decembrie, însă ea deschide deja perspectiva ca partidul maghiarilor să se alăture unei viitoare guvernări PNL şi astfel să-şi satisfacă strategia de a rămâne în permanenţă la putere, indiferent cine câştigă şi cine pierde alegerile. Celelalte balamale permanente ale tuturor guvernărilor, UNPR şi PC, la care mai nou se adaugă PPDD şi rebelii din PPDD, sunt aşteptate şi ele să se ralieze noii puteri, fie oficial, la nivel de partid, fie individual, prin dezertări ale unora dintre parlamentari de genul celor care au făcut posibilă în mai 2012 căderea guvernului Ungureanu.

    Copreşedintele PNL, Vasile Blaga, a promis însă, pentru orice eventualitate, că PNL nu va primi traseişti în partid şi a dat de înţeles că omul care se ocupă de pregătirea guvernării este fostul fruntaş PDL Cătălin Predoiu, cel prezentat în campanie drept viitorul premier în cazul unei victorii a lui Klaus Iohannis.