BusinessMagazin

Tag: tutun

  • O sa fie fumatul in România interzis total în spaţii publice?

    Interzicerea totală a fumatului în spaţii publice dar şi a vânzării produselor din tutun la o distanţă de mai puţin de 250 metri de spitale şi unităţi de învăţământ a iscat vâlvă în rândul susţinătorilor ideii, al producătorilor de tutun, dar şi între comercianţi şi operatorii de spaţii Horeca. Care este miza?

    Tot ce s-a impus cu forţa nu a funcţionat. Oamenii fac legislaţie din birouri fără să aibă contact cu realitatea”, spune Tinu Sebeşanu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA). Propus în urmă cu câteva luni, proiectul de lege a produs reacţii din partea celor vizaţi de acest demers.

    Pe de o parte susţinătorii proiectului argumentează că noile prevederi apără dreptul la sănătate, dar fac referire chiar şi la dreptul de liberă circulaţie, argumentând că într-un local care permite fumatul un nefumător nu se poate deplasa după bunul plac. Pe de altă parte, reprezentanţii industriei, ai comercianţilor şi ai afacerilor din horeca afirmă că noile reglementări vor duce la creşterea pieţei negre şi la scăderea locurilor de muncă din domeniile vizate (producţie, distribuţie, desfacere).

    Peste 250 de organizaţii medicale, academice, de tineret şi protecţie a drepturilor copiilor şi a dreptului la sănătate au constituit Coaliţia România Respiră, care a semnat propunerea de modificare a legii privind efectele negative ale consumului de tutun. „Alături de Austria, Cehia şi Slovacia, România oferă protecţie limitată sau chiar deloc în ceea ce priveşte fumatul pasiv, în principal din cauza unei legislaţii ineficiente, limitate şi prost puse în aplicare”, arată un comunicat al Coaliţiei România Respiră.

    Pe de altă parte, Sebeşanu consideră că dreptul cel mai important câştigat la revoluţie este dreptul de a alege. „Tot aud exemple referitoare la ce se întâmplă în SUA, unde este interzis fumatul în public, iar eu am trăit acolo. Ar trebui să ne gândim şi la faptul că ei au început o campanie de educare în anii ‘70. Nu poţi veni cu o măsură represivă brusc, peste noapte. În alte ţări au început să limiteze fumatul şi în paralel au derulat campanii de educare a tinerilor. Iar în secunda în care au oprit total fumatul în public consumul era deja redus”, afirmă Tinu Sebeşanu.

    Anul trecut, HORA a desfăşurat o cercetare în rândul a peste 9.200 de persoane juridice cu activităţi în domeniul horeca, iar 70% dintre respondenţi au declarat că fumatul trebuie limitat în zone speciale, în cadrul operatorilor din industria ospitalităţii; 60% au indicat că numărul de clienţi şi veniturile vor scădea în cazul în care fumatul este complet interzis. „Lumea circulă prin Europa şi ia frânturi de ici-colo, din care vrea să facă legi care n-au cap şi nici coadă. Când vin normele metodologice, constată că nu se pot aplica, aşa cum s-a întâmplat cu bacşişul. Sunt legi făcute de birocraţi care n-au lucrat o zi în industrie şi nu înţeleg cum funcţionează”, mai spune Tinu Sebeşanu.

    Tot el este de părere că pierderile industriei „ar fi masive, nu numai pentru că nu mai intră clienţi, ci şi pentru că timpul de stat la masă se reduce substanţial, la fel şi consumul. Noi am avut o scădere de 30% în venituri în prima săptămână atunci când s-a aplicat prima oară legea. Iar acum propunerile de restricţii sunt mult mai drastice”. Pe de altă parte, conform legii în vigoare, respectiv 349/2002, care reglementează fumatul în spaţiile publice, atunci când proprietarii sau managerii de baruri şi resturante nu stabilesc că fumatul este interzis în localurile respective, legea impune separarea efectivă a spaţiilor.

    Şi reprezentanţii industriei tutunului au o poziţie fermă: „Este arhicunoscut că produsele noastre prezintă riscuri asociate de sănătate şi considerăm că sunt necesare reglementări echilibrate”. Conform scrisorii semnate de reprezentanţii companiilor producătoare de tutun, se estimează că „dintr-un total de 73.000 de puncte de vânzare cu amănuntul a produselor din tutun, aflate la ora actuală în România, vor fi afectate peste 46% la nivel naţional: 54% în mediul urban şi 27% în mediul rural. În Bucureşti, impactul estimat este de 65% din numărul punctelor de vânzare.”

    Iar proiectul de lege va favoriza creşterea contrabandei, susţin reprezentanţii industriei, care arată că anul trecut cele trei mari companii producătoare de ţigarete (British American Tobacco, Philip Morris şi JTI) au virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţiil; suma reprezintă 1,75% din PIB şi 12,5% din totalul veniturilor bugetare.

    La rândul lor, cei peste 750 de membri ai Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR) au subliniat într-un comunicat de presă că restricţiile propuse de proiectul antifumat sunt extreme şi au fost propuse fără consultarea celor care urmează să fie afectaţi, „cu toate că impactul economic şi social este major, pe tot teritoriul României”. Astfel, potrivit datelor ANCMMR, numai în Bucureşti există peste 600 de unităţi de învăţământ şi peste 100 spitale şi unităţi sanitare pentru o suprafaţă urbană de 285 kmp. Cora Maria Muntean, preşedinte al ANCMMR, afirmă că între consecinţele iniţiativei legislative se numără scăderea cifrei de afaceri în cuantum egal cu vânzările generate de ţigarete, precum şi scăderea traficului de consumatori fumători, ceea ce conduce la reducerea vânzărilor şi pentru alte categorii de produse, deoarece valoarea coşului de cumpărături al unui consumator fumător este mai mare decât cel al unui nefumător, cu 32%.

    În esenţă, discordia dintre taberele pro şi contra fumătorilor are la bază, practic, neaplicarea unei legi existente. Conform recomandărilor Consiliului European, fiecare ţară a avut libertatea de a reglementa diferit acest subiect. Astfel, există ţări unde s-a stabilit interdicţie totală – ca Irlanda, Marea Britanie, Grecia, Bulgaria, Malta sau Ungaria – dar şi ţări cu restricţii moderate, ca în Germania sau Estonia. Poate că toate aceste discuţii nu ar fi avut loc dacă legea existentă deja, care reglementează fumatul în locuri publice, ar fi aplicată.

  • Contrabanda cu ţigarete continuă trendul descrescător

    “În mai 2015, comerţul ilegal cu ţigarete a înregistrat scăderi importante comparativ cu luna martie, în sud-est (minus 8,2 p.p. până la  6,1%) şi vest (minus 7,3 p.p. până la 16,9%). Deşi la nivel naţional tendinţa contrabandei este în scădere începând cu luna martie 2015, în regiunea cea mai afectată de piaţa neagră, nord-est, nivelul comerţului ilicit se menţine relativ constant şi în luna mai, la 34,2%. Din punct de vedere al provenienţei, <cheap whites> continuă să deţină cea mai mare pondere pe piaţa neagră, de 55,8%, înregistrând o creştere semnificativă de 15 p.p. faţă de luna martie 2015. Ponderea produselor provenite din Ucraina (14,1%) şi Moldova (23%) se află în scădere, iar Serbia este relativ constantă (2,2%)”, a declarat Marian Marcu, directorul companiei de cercetare de piaţă Novel Research.

    ”Novel înregistrează două reduceri consecutive ale comerţului ilegal cu ţigarete, de 1,1 p.p. faţă de luna martie şi de peste 5 p.p. faţă de ianuarie 2015. A fost o perioadă de eforturi intense. În primele patru luni din 2015, poliţiştii de frontieră au capturat peste 1,5 milioane pachete ţigarete şi au destructurat 10 reţele de crimă organizată. Doar în luna mai, poliţiştii au efectuat peste 200 percheziţii, vizând astfel destructurarea unor grupări infracţionale. Cea de-a patra campanie regională pe care JTI a susţinut-o în parteneriat cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală a Vămilor, desfăşurată în perioada martie- iunie, a înregistrat deja efecte notabile în reducerea pieţei negre, însă doar în regiunile şi în perioadele în care s-a derulat. Companiile de tutun susţin eforturile autorităţilor de aplicare a legii. Din păcate, nu acelaşi lucru se poate spune despre autorităţile fiscale. Ministerul Finanţelor tocmai a decis, peste noapte, să compenseze scăderea de TVA cu  o creştere de acciză la ţigarete. Creşterea este, însă, excesivă, pune presiune pe piaţa legală şi crează premisele unei relansări a contrabandei. Considerăm că este necesară  revenirea la predictibilitate în materie fiscală şi la un calendar clar, mai ales în condiţiile în care nivelul de accizare prevăzut pentru 2018 a fost deja atins. De asemenea, este absolută nevoie de o nouă Strategie Naţională de combatere a comerţului ilegal cu ţigarete, pentru perioada 2015-2018, care să vizeze îmbunătăţirea legislaţiei şi măsuri concrete ce trebuie implementate, de către toate instituţiile responsabile. Cu toate că a fost cerută public şi în repetate rânduri, de ANAF şi DGV, şi chiar de Consiliul Concurenţei care, la finalizarea investigaţiei pe piaţa ţigaretelor, a concluzionat că traficul ilegal este principalul factor perturbator pentru sectorul tutunului, strategia nu există încă”, a declarat Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.

    „Este îmbucurător faptul că piaţa neagră continuă să scadă şi în mai, după reducerea din luna martie. Sperăm ca acest trend să continue şi să nu reprezinte din nou, ca de atâtea ori în trecut, doar un rezultat al unui anumit context. Spun acest lucru pentru că, circa 80% din preţul unui pachet de ţigarete reprezintă acciză şi TVA, taxe plătite la stat şi, ca urmare, evoluţia industriei tutunului depinde în foarte mare măsură de politica fiscală şi de cadrul de reglementare. Spre exemplu, recentele propuneri potrivit cărora comercializarea ţigaretelor trebuie să se facă la minimum 250 m de unităţile sanitare şi de învăţământ, având ca obiectiv declarat sănătatea publică, mai precis reducerea incidenţei fumatului în rândul tinerilor, nu vor face altceva decât să impulsioneze piaţa neagră. Cei care comercializează ţigarete ilegale vând oricui, fără a face diferenţa între minori şi adulţi, iar cine va dori să cumpere produse din tutun fără să meargă până la marginea localităţii, va putea opta pentru ţigaretele comercializate ilegal, în pieţe, oboare, în faţa staţiilor de metrou. Aşadar, îngrădirea comerţului legal, nu va face altceva decât să dea apă la moară vânzătorilor de ţigarete de contrabandă. În afara faptului că propunerea menţionată nu aduce vreun beneficiu sănătăţii publice, circa 50% dintre punctele de vânzare la nivel naţional îşi vor reduce cu aproape jumătate cifra de afaceri, cu efecte în lanţ asupra salariaţilor, furnizorilor şamd. Reglementările duse la extrem şi comerţul ilegal cu ţigarete duc la pierderi de locuri de muncă şi de bani la buget şi, în plus, invită crima organizată în comunitate. Orice autoritate care aplică legea ştie că reţelele de contrabandă cu ţigarete reprezintă o platformă şi pentru traficul de arme şi persoane. Reprezentanţii Direcţiei Generale a Vămilor declarau recent că, “una dintre sursele de finanţare a traficului de arme o constituie contrabanda cu ţigarete”, iar în contextul geopolitic actual, se poate spune că traficul ilegal cu ţigarete devine o problemă majoră de securitate naţională”, a declarat  Adrian Popa, director corporate & regulatory affairs, BAT Romania.

    „Sperăm ca această scădere să reprezinte semnul unui trend care va determina reducerea contrabandei cel puţin până la nivelul mediei europene, de circa 10%. Eforturile autorităţilor competente în combaterea comerţului ilegal trebuie dublate, însă, de o serie de schimbări legislative, pe care industria tutunului le solicită de ani de zile. Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, trebuie clarificată situaţia la punctele de trecere a frontierei interne cu Ungaria şi Bulgaria, iar poliţia locală şi jandarmeria trebuie să primească atribuţii specifice, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona lor de competenţă: pieţe, oboare, staţii de metrou etc. 

    Contrabanda cu ţigarete are efecte profund negative nu doar pentru producătorii şi distribuitorii legali şi pentru stat, dat fiind că un punct procentual din piaţa neagră înseamnă pierderi la buget de peste 35 de miloane de euro, dar reprezintă şi o ameninţare pentru securitatea frontierelor şi, implicit, pentru aderarea noastră la Schengen. De aceea, noua Strategie de combatere a comerţului ilegal cu ţigarete trebuie să conţină precizări clare şi să reunească toţi actorii implicaţi, începând cu decidenţii politicilor fiscale şi terminând cu autorităţile de aplicare a legii”, a declarat Sorana Mantho, director corporate affairs, Philip Morris Romania.

    „Faptul că piaţa neagră a continuat să scadă şi în luna mai, după reducerea din martie, este şi rezultatul eforturilor susţinute ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală a Vămilor. Doar în primele trei luni ale anului au fost capturate de către lucrătorii vamali, peste 200.000 pachete de ţigarete introduse  ilegal, utilizându-se mijloace de ascundere diversificate (în locaşuri special amenajate în mijloace de transport, ascunse pe corp de către călători, prin expedieri de colete poştale etc.). Cea mai importantă descoperire a organelor vamale din cadrul biroului vamal Constanţa Port a fost identificată în baza analizei de risc,  prin care s-a selectat pentru controlul vamal un container care figura încărcat cu serveţele umede, iar în realitate au fost găsite peste 300.000 pachete  (6.245.400 bucăţi)  ţigarete nedeclarate, fără marcaje, de diverse mărci.

    Eforturile ANAF şi ale DGV au fost susţinute şi de producătorii de ţigarete. În prezent, sunt active în punctele vamale 33 echipe canine specializate pentru depistarea ţigaretelor şi 11 cu dublă specializare – droguri şi ţigarete ilegale, echipe pentru care primim suport din partea companiilor de tutun. De asemenea, derulăm, în baza acordurilor semnate anul trecut cu producătorii, campanii publice de conştientizare a efectelor profund negative ale comerţului ilegal cu ţigarete. Contrabanda reprezintă o ameninţare la  adresa siguranţei naţionale, care ne afectează implicit aderarea la Schengen, dat fiind că România are a doua cea mai extinsă graniţă externă a UE, de peste 2.100 km”, a declarat Claudiu Ardeleanu, director, Direcţia Generală a Vămilor.

    Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerţului ilegal cu produse din tutun şi susţin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu ţigarete.

    Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, industria tutunului a virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă 1,75% din PIB şi 12,5% din totalul veniturilor bugetare.

  • Câţi fumători mai caută produse de contrabandă?

    “În martie 2015, comerţul ilegal cu ţigarete a înregistrat scăderi importante comparativ cu ianuarie, în zonele de nord-vest (minus 7 p.p. până la 13,3%), vest (minus 5,3 p.p. până la 24,1%), sud-vest (minus 4,6 p.p., pana la 21,7%). Regiunea cea mai afectată de piaţa neagră în martie rămâne, ca şi pe parcursul anului 2014 şi în ianuarie 2015, nord-est, în ciuda scăderii semnificative (minus 6,5 p.p. până la 34,7%). Din punct de vedere al provenienţei, şi în martie 2015 „cheap whites” au continuat să deţină cea mai mare pondere pe piaţa neagră, de 40,8%. Ponderea produselor provenite din Ucraina şi Serbia rămâne relativ constantă (20%; respectiv 2,9%), Moldova aflându-se însă în creştere (plus 6,8 p.p., până la 27,6%)”, a declarat Marian Marcu, directorul companiei de cercetare Novel Research.

    ”Reducerea pieţei negre din luna martie se datorează operaţiunilor desfăşurate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală a Vămilor, Poliţia de Frontieră, Inspectoratul General al Poliţiei. În perioada februarie-aprilie, în urma unor acţiuni derulate la nivel naţional, poliţiştii au capturat aproape 7.500.000 de ţigarete, precum şi dispozitive artizanale de confecţionat ţigarete. Eforturile autorităţilor au fost susţinute şi de companiile de tutun. În ceea ce ne priveşte, în prima parte a acestui an, JTI a demarat o campanie regională extinsă, în regiunile din nord, nord-est, vest şi sud-vest, în parteneriat cu ANAF, DGV şi autorităţile locale, în scopul reducerii pieţei negre în zonele de graniţă, cele mai afectate de comerţul ilegal cu ţigarete. Este a patra campanie regională pe care o derulăm în parteneriat cu autorităţile. Aceste campanii au efecte notabile în reducerea pieţei negre, însă doar în zonele şi în perioadele în care sunt derulate. Considerăm că este necesară o nouă strategie naţională de combatere a comerţului ilegal cu ţigarete, la nivel naţional, pentru perioada 2015-2018, care să vizeze îmbunătăţirea cadrului de reglementare şi măsurile concrete ce trebuie implementate în mod concertat, de către toate instituţiile responsabile. Această strategie a fost cerută în mod public, în repetate rânduri, de ANAF şi DGV, dar şi de alte autorităţi, ca de exemplu Consiliul Concurenţei care, la finalizarea investigaţiei pe piaţa ţigaretelor, a concluzionat că traficul ilegal cu ţigarete este principalul factor perturbator pentru sectorul tutunului”, a declarat Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.

    „Un punct procentual recuperat de piaţa legală din contrabandă reprezintă sume suplimentare la bugetul de stat de circa 35 de miloane de euro. Această scădere s-a obţinut însă cu eforturi deosebite şi resurse suplimentare din partea autorităţilor. De la începutul anului şi până în prezent, presa a relatat aproape în fiecare zi despre destructurări ale unor grupări de contrabandă sau capturi de ţigarete ilegale. În doar o săptămână, în portul Constanţa au avut loc două acţiuni în urma cărora au fost capturate peste 220.000, respectiv 300.000 de pachete de ţigarete de contrabandă. Exemplele trecutului ne-au învăţat însă, să fim pesimişti, pentru că ne desfăşurăm activitatea într-o industrie care depinde într-o foarte mare măsura de factori externi. După cum s-a văzut, măsurile ferme ale autorităţilor competente în combaterea pieţei negre au efectele scontate, dar pentru ca aceste eforturi să aibă consecinţe durabile, pe termen mediu şi lung, este nevoie de îmbunătăţirea legislaţiei, dar şi de corelarea politicilor fiscale cu puterea de cumpărare. Reamintesc că, deşi se află în scădere, un nivel al pieţei negre de 15,2% înseamnă pierderi la bugetul de stat de peste 530 milioane de euro. În acelaşi timp, acest procent depăşeşte încă media contrabandei din ultimii patru ani!”, a declarat Adrian Popa, director corporate & regulatory affairs, BAT Romania.

    “Procentul de 15,2% înregistrat de piaţa neagră a ţigaretelor în martie 2015, este încă departe de media de 10% raportată pentru acelaşi indicator la nivelul Uniunii Europene. De aceea, este important ca această scădere să devină o tendinţă constantă, şi nu rezultatul temporar al unui context. Evoluţia sinuoasă a contrabandei din ultimul an şi jumătate, aflată când în creştere abruptă, când în scădere, demonstrează cât se poate de clar necesitatea unei strategii coerente la nivel naţional, de combatere a pieţei negre şi a fenomenului de evaziune asociat cu aceasta. Dacă pentru combaterea evaziunii fiscale s-au luat deja o serie de măsuri concrete în ultima perioadă, nu acelaşi lucru se poate spune despre combaterea fenomenului de contrabandă, care reprezintă de fapt una din sursele evaziunii fiscale. Iar în acest caz, loteria fiscală nu generează efectele scontate, pentru că bonurile fiscale nu există, iar câştigătorii acestei “loterii” sunt desemnaţi de volumul de marfă transportat ilegal peste graniţă. De aceea, volumul contrabandei cu ţigarete, reprezintă nu numai un potenţial semnal de alarmă pentru nivelul de Securitate naţională, dar poate compromite definitiv eforturile României de aderare la Schengen, din cauza permeabilităţii excesive a frontierelor.”, a declarat Sorana Mantho, director corporate affairs, Philip Morris Romania.

    În opinia celor trei producători de tutun, în vederea reducerii pieţei negre este necesară, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria şi Bulgaria, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona de competenţă a acestora (pieţe, oboare, staţii de metrou etc.).

    Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerţului ilegal cu produse din tutun şi susţin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu ţigarete.

    Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, industria tutunului a virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă 1,75% din PIB si 12,5% din totalul veniturilor bugetare.

     

  • Mark Rock este noul general manager al JTI România, Moldova şi Bulgaria

    În 1987, s-a alăturat departamentului de vânzări şi marketing al Gallaher din Marea Britanie, unde a ocupat poziţii care au implicat responsabilităţi din ce în ce mai complexe, culminând cu conducerea departamentului respectiv al JTI, în Marea Britanie. În 2007, Gallaher, companie aflată în FTSE 100, a fost achiziţionată de JTI, iar în 2012 Mark Rock a fost numit la conducerea departamentului key accounts, category management & channel planning, la Geneva, unde se află sediul central al JTI. Ulterior, a condus departamentul corporate trade marketing de la Geneva, sprijinind  dezvoltarea şi exploatarea capacităţilor legate de trade marketing la nivelul întregului grup.

    „JTI a intrat în a treia decadă de când este prezentă în România (…) vom continua să investim în mărcile noastre, în fabrică şi în oamenii noştri. Vom colabora şi pe viitor cu autorităţile, într-o manieră constructivă şi transparentă, pentru un mediu fiscal şi legislativ stabil şi pentru a combate contrabanda cu ţigarete”, a declarat Mark Rock.

    El preia funcţia de general manager de la Charlie Cunningham-Reid, care va conduce departamentul corporate affairs & communications al JTI din Marea Britanie.

    JTI şi-a început activitatea în România în 1993 (denumită la momentul respectiv R.J. Reynolds), şi a fost una dintre primele companii multinaţionale înfiinţate în România. În 2012, JTI România a investit 25 de milioane de euro în fabrica din Bucureşti, 125 de oameni au fost angajaţi în urma acestei investiţii; în acelaşi an, echipa de vânzări s-a extins cu peste 50 de persoane. Anul trecut, JTI România a finalizat noul sediu din Bucureşti. Situată lângă fabrică, clădirea cu o suprafaţă de 5.000 m.p. este construită pe patru nivele, găzduind peste 200 de angajaţi. În total, JTI România are aproximativ 1.000 de angajaţi care lucrează în producţie şi în birourile de vânzări din întreaga ţară.

    JTI, membră a grupului Japan Tobacco, este unul dintre cei mai mari producători internaţionali de produse din tutun. JTI comercializează mărci precum Camel, Winston şi Mevius (Mild Seven). Portofoliul companiei include şi mărcile internaţionale Benson & Hedges, Silk Cut, Sobranie, Glamour şi LD. Având sediul central la Geneva, Elveţia, JTI are circa 27.000 de angajaţi la nivel mondial şi operaţiuni în peste 120 de ţări. Venitul de bază realizat în exerciţiul financiar încheiat la 31 decembrie 2014 a fost de 11,9 miliarde USD.

  • Peste 33.500 de magazine ar fi afectate de iniţiativa antitutun

    Producătorii de ţigarete au depus recent, la Camera Deputaţilor, un punct de vedere referitor la propunerea de interzicere totală a fumatului în spaţiile publice închise şi de interzicere a comercializării produselor din tutun la o distanţă de mai puţin de 250m de spitale şi unităţi de învăţământ.

    „Estimăm că, dintr-un total de 73.000 de puncte de vânzare cu amănuntul a produselor din tutun, aflate la ora actuală în România, vor fi afectate peste 46% la nivel naţional: 54% in mediul urban şi 27% in mediul rural. Dat fiind că în Bucureşti există peste 500 unităţi de învăţământ şi peste 100 unităţi medicale, impactul estimat este de 65% din numărul punctelor de vânzare (…)”, se arată în documentul menţionat. Potrivit semnatarilor, „restricţia listării produselor din tutun va reduce cifra de afaceri a comercianţilor afectaţi cu 35% până la 50%!”

    După cum se explică în scrisoarea adresată Camerei Deputaţilor, scăderea traficului de consumatori fumători poate conduce la reducerea vânzărilor şi pentru alte categorii de produse (coşul de cumpărături al unui fumător este cu peste 30% mai mare decât cel al unui nefumător). Cifra de afaceri va scădea în cuantum egal cu vânzările generate de categoria de ţigarete, iar reducerea volumelor şi a profitului va determina în mod direct scăderea posibilităţilor fiecărui comerciant de a plăti salarii sau de a menţine numărul de angajaţi. Ca urmare, sunt anticipate efecte în lanţ pentru antrepozitari, angrosişti, transportatori, fiind estimate pierderea a circa 20.000 de locuri de muncă din totalul de circa 40.000 in această ramură economică, pe lanţul de aprovizionare si distribuţie!

    În plus, în opinia producătorilor de ţigarete, „o restricţie de comercializare a unui produs legal vine în contradicţie cu principiile stabilite în tratatele economice la care România este parte, în calitate de membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, afectând libera concurenţă a agenţilor economici, creând discriminări, impunând bariere comerciale unora dintre comercianţi şi oferind, în mod artificial, avantaje altora”.

    De asemenea, potrivit scrisorii, „în contextul dezbaterilor publice pe marginea acestei iniţiative, precizăm că nu împărtăşim opinia vehiculată, conform căreia România ar fi „codaşa Europei” în legiferarea fumatului în spaţiile publice. România se află printre statele membre ale UE cu cea mai avansată legislaţie în domeniul controlului tutunului, începând de la fabricarea produsului în sine şi încheind cu publicitatea la tutun şi – în cazul de faţă – fumatul în spaţiile publice”.

    În România, fumatul în locurile publice este reglementat prin Legea 349/2002. Pentru restaurante şi baruri, atunci când proprietarii sau managerii acestora nu stabilesc că fumatul este interzis în localurile respective, legea impune separarea efectivă a spaţiilor, astfel încât cel alocat fumătorilor (izolat şi ventilat corespunzător) să nu depăşească 50% din întreaga suprafaţa destinată clienţilor. În acelaşi timp, proprietarii sau managerii localurilor cu o suprafaţă destinată clienţilor de sub 100mp, pot decide dacă spaţiile respective să fie alocate exclusiv pentru fumători sau nefumători, cu afişarea corespunzătoare a acestei informaţii. În ceea ce priveşte instituţiile publice, legea prevede interzicerea fumatului în spaţiile comune, de trecere şi în birouri. În acest moment, legea permite fumatul doar în spaţii special amenajate (marcate, dotate şi ventilate corespunzător).

    „Conform Recomandării Consiliului European, de a proteja cetăţenii de expunerea la fumul de ţigară, fiecare stat membru a reglementat diferit acest subiect, de la interdicţie totală, de exemplu în Irlanda, Marea Britanie, Grecia, Bulgaria, Malta sau Ungaria, până la restricţii rezonabile, cum ar fi, de exemplu: Germania, Austria, Estonia, Polonia sau România. În ciuda existenţei unui cadru legislativ clar şi echitabil, implementarea deficitară a acestuia şi lipsa unor măsuri ferme de control al implementării şi al aplicării sancţiunilor duc astăzi la propuneri extreme”, se mai arată în scrisoare, semnatarii opinând ca nu lipsa legislaţiei este problema în România, ci aplicarea ei deficitară.

    Aşadar, companiile de tutun califică propunerea legislativă drept „o supra-reglementare excesivă, fără precedent în Europa şi în lume”, solicitând „efectuarea unui studiu de impact, care să pună în perspectivă discrepanţa între obiectivul de sănătate publică urmărit şi mijloacele prin care se doreşte ca acesta să fie atins”, măsura necorelând obiectivul de sănătate publică cu efectul real al restricţiilor. „Nu în ultimul rând, încasările la bugetul de stat, încasări provenind din producţia şi comercializarea produselor din tutun, vor fi afectate major”, se concluzionează în scrisoarea adresată Camerei Deputaţilor.

    În luna septembrie a anului trecut, Camera Deputaţilor a iniţiat un proiect de modificare a Legii 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, proiect care are ca obiectiv de reglementare interzicerea completă a fumatului în spaţiile publice, în scopul micşorării numărului de fumatori pasivi şi activi. Printre propunerile de amendamente la Legea 349/2002, se afă şi unul care prevede interzicerea vânzării produselor din tutun, la o distanţă de mai putin de 250 de metri de punctele de acces în spitale şi unităţi de învăţământ.

    Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, industria tutunului a virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă 1,75% din PIB si 12,5% din totalul veniturilor bugetare.

     

  • A lăsat resursele umane pentru marketing, iar acum controlează o echipă de 37 de oameni

    “Personal, cred că succesul şi performanţa ţin mai mult de perseverenţă şi dorinţa de învăţare. Deşi statistic o realitate, discuţiile despre discriminarea de gen pot uşor aluneca în clişee care mai mult înalţă bariere de stereotipuri decât ajută. Ca femeie care mi-am construit cariera cu pasiune şi deschidere către provocări, cred cu convingere că putem ajuta mai mult generaţiile următoare vorbind deschis despre alegerile noastre, oferind exemple tangibile, fie că sunt succese sau eşecuri“, spune Natalia Stroe.

    Ea conduce echipa de marketing a Coca-Cola Hellenic, 37 de oameni, şi împreună cu echipa creează şi implementează planuri de marketing, deţinând funcţia actuală de aproape un an.

    Are 39 de ani şi povesteşte că a început să lucreze din anul doi de facultate, căutând să cunoască „de cât mai devreme partea practică a celor învăţate în mediul academic“. A absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţion-ale, ASE, apoi o serie de cursuri de specialitate la diferite centre de pregatire.

    Din 2004 s-a alăturat The Coca-Cola Company, cu responsabilităţi crescânde în management, strategie de marketing şi coordonare a portofoliului extins de branduri, pentru mai multe ţări din zona Europei de Sud-Est.

    Natalia Stroe consideră că în cariera sa cea mai mare reuşită, „nu numai ca profesionist, ci şi ca mamă“, este campania Dorna „Grijă pentru copii“. În doi ani, prin această campanie compania a contribuit la dotarea a 30 de maternităţi cu echipamente necesare îngrijirii copiilor născuţi prematur.

  • JTI distruge ţigarete şi tutun de contrabandă, în valoare de circa 2 milioane euro

    Potrivit Codului Fiscal, companiile de tutun cu o cotă de piaţă mai mare de 5% sunt obligate să distrugă  ţigaretele de contrabandă, care sunt mărci din portofoliul propriu. De asemenea, producătorii legali distrug şi restul mărcilor necomercializate în România, precum şi tutunul vrac confiscate, într-un procent corespunzător cotei de piaţă a fiecăruia. Distrugerea are loc în prezenţa unei comisii din care fac parte reprezentanţi ai Poliţiei şi ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Odată primită notificarea din partea autorităţii care a făcut confiscarea, fie că e vorba de două pachete capturate la Halmeu sau de 100.000 la Albiţa, reprezentantul producătorului se deplasează la locul respectiv şi le ridică, pe bază de proces verbal. Nepreluarea produselor de către companiile de tutun, în termen de 30 de zile de la data înştiinţării, atrage suspendarea autorizaţiei.

    Procedura de distrugere a ţigaretelor, propusă de industria tutunului în urma cu câţiva ani, s-a dovedit a fi cea mai eficientă. În urmă cu circa zece ani, ţigaretele confiscate erau revalorificate de autorităţi, la preţuri inferioare celor practicate de producători şi fără acordul deţinătorilor mărcilor. Astfel, statul făcea concurenţă neloială şi încălca dreptul de proprietate al companiilor asupra mărcilor. În aceste condiţii, Ministerul Finanţelor a acceptat soluţia distrugerii, cu toate că de-a lungul timpului aceasta a fost contestată de diverse autorităţi, dat fiind că o parte din sumele obţinute din vânzarea confiscatelor se transformă în bonificaţii. Iniţial, JTI a distrus prin incinerare, însă costurile ridicate şi eventualele probleme de mediu au impus găsirea altor soluţii. S-a încercat şi distrugerea directă, la groapa de gunoi, unde se turnau diverse substanţe pentru denaturarea produselor, după care pachetele erau presate cu buldozerul şi acoperite cu pământ. În prezent, pachetele sunt tocate înainte de fi duse la groapa de gunoi, pentru a se elimina riscul recuperării lor.

    ”Aşa-zisa indexare a cursului la care se calculează acciza şi ulterior stabilirea unui curs arbitrar pentru 2015 au dus contrabanda la cote record – media anuală de 16% din 2014, cea mai ridicată din ultimii patru ani, a fost mult depăşită de nivelul înregistrat în ianuarie 2015, potrivit datelor preliminare ale Novel. În plus, a fost schimbată şi structura accizei, astfel încât componenta ad valorem nu se mai modifică gradual, cu 1%, ci brusc, cu 4%, ceea ce înseamnă că diferenţele de preţ între produsele cele mai ieftine şi cele mai scumpe se va diminua. În consecinţă, cine va avea bani, va fuma Sobranie, cine nu, de contrabandă. Iar propunerile de modificare a Codului Fiscal nu fac decât să ne sporească îngrjiorarea. Accizele la ţigarete sunt singurele care continuă să crească înainte de termen, astfel că în 2015 vor ajunge la nivelul prevăzut în Directiva europeană privind taxarea produselor din tutun pentru 2018!  Experienţele trecutului, pe care guvernanţii le uită mult prea uşor, arată că tot ce s-a obţinut suplimentar pe termen scurt, a fost pierdut înzecit pe termen mediu.  În strategia fiscal bugetară era prevăzută o creştere anuală de 10% la încasări din acciză. Cursul la care s-a plătit acciza a crescut artificial în 2014 cu 5%, dar încasările numai cu 3-4% (procentul include creşterea anuală a accizei), din cauza scăderii pieţei legale! Reamintesc şi că, în 2010, după o mărire cu 50% a accizei în mai puţin de nouă luni, contrabanda a depăşit cota de 36%. Dat fiind că un punct procentual de contrabandă înseamnă pierderi la buget de circa 35 milioane de euro, subiectul a devenit la momentul respectiv o prioritate pe agenda Consiliului Suprem de Apărate a Ţării. Ar fi bine să nu ajungem în situaţia de atunci ca să elaborăm o Strategie naţională de combatere a contrabandei, strategie care să fie susţinută de toţi actorii implicaţi, de cei care concep politicile fiscale şi de cei care le aplică”, a declarat Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.

    Pe parcursul anului trecut, JTI România a distrus peste 985.000 pachete de ţigarete de contrabandă şi circa 3.900 kg de tutun. Compania a cheltuit 75.000 euro doar pentru procedurile de distrugere din 2014, sumă reprezentând transport, chirii, forţă de muncă, pază, electricitate. Acestor sume cheltuite periodic, li se adaugă investiţia iniţială în utilajul de tocare.

    Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, JTI a virat la buget circa 650 milioane de euro, reprezentând accize, TVA, taxe şi contribuţii.

    JTI a încheiat în 2007 cu Comisia Europeană, un acord potrivit căruia, în cazuri de confiscări mai mari de 50.000 de ţigarete, compania plăteşte integral diferenţa de taxe dintre statul în care au fost confiscate şi statul în care au fost produse. În cazul în care confiscările totalizează, într-un an, 90 milioane ţigarete, diferenţa de taxe e plătita de patru ori.

    De asemenea, compania a implementat sisteme de trasabilitate (“track and trace”) la nivel de cartuş, pe baza cărora se poate identifica exact când şi unde a fost fabricat produsul (până la detalii legate de schimbul de lucru sau maşina de împachetat) şi cine a fost primul distribuitor. De asemenea, s-a implementat  programul de cunoaştere a clienţilor, “Know Your Customer”, care a implicat verificări complexe şi eliminarea unor distribuitori care nu au indeplinit criteriile de certificare.

    JTI România a fost prima companie de tutun care a iniţiat colaborarea cu autorităţile statului în scopul combaterii traficului ilegal cu ţigarete, prin încheierea unui parteneriat cu ANAF, în 2005. Ulterior, compania a demarat parteneriate cu autoritatea vamală, Inspectoratul General al Poliţiei şi cu Poliţia de Frontieră. În perioada 2010-2013, JTI a donat Vămii 28 de câini instruiţi pentru depistarea ţigaretelor de contrabandă şi masini special echipate. Totodată, JTI oferă autorităţilor sprijin pentru identificarea produselor contrafăcute, descoperirea marcajelor false, informaţii referitoare la tehnica procesului de fabricaţie a ţigaretelor. În toamna anului trecut, cele trei mari companii de tutun au semnat un Protocol de colaborare cu Direcţia Generală a Vămilor, în scopul combaterii pieţei negre. În anul în curs, JTI donează Vămii alţi patru câini care vor fi instruiţi pentru depistarea produselor din tutun de contrabandă.

  • STUDIU: Pachetele standardizate de ţigări ar putea ajuta la renunţarea la fumat

    Într-o serie de articole ştiinţifice publicate în revista Addiction, cercetătorii au declarat că deşi pachetele de tutun standardizate sunt încă de prea puţin timp pe piaţă pentru a oferi dovezi substanţiale, studiile efectuate până acum au arătat că ar putea ajuta la reducerea numărului de fumători.

    Marea Britanie plănuieşte ca până în luna mai să devină a doua ţară din lume care va introduce ambalajele simple, standardizate pentru ţigări, după ce guvernul a promis luna trecută că va adopta o serie de măsuri legislative care vor intra în vigoare în 2016.

    Australia a introdus pachetele standardizate în urmă cu doi ani, în contextul unei opoziţii puternice din partea industriei tutunului. Legea australiană prevede că ţigările să fie vândute în ambalaje simple, verzi, cu avertismente privind sănătatea tipărite pe ele, arătând efectele negative pe care fumatul le are asupra organismului.

    În seria de articole din Addiction, cercetătorii susţin că după decizia din 2012 a Australiei, când pachetele simple au fost introduse, iar imaginile de pe ambalaje au fost mărite, fumatul în zonele exterioare ale cafenelelor, barurilor şi restaurantelor a scăzut , iar mai puţini fumători au lăsat pachetele la vedere, pe mese.

    Un alt studiu a arătat că îndepărtarea graficii referitoare la brandul comercial a dus la o concentrare a atenţiei asupra avertismentelor privind riscurile de sănătate în rândul fumătorilor ocazionali şi al adolescenţilor care abia au început să fumeze.

    Robert West, redactor-şef al revistei Addiction, a spus că efectul ambalajului simplu asupra tinerilor potenţiali fumători ar putea fi cel mai important impact iniţial.

    “Chiar dacă ambalajul standardizat nu ar avea niciun efect asupra fumătorilor actuali şi ar face ca doar unul din 20 de tineri să reziste tentaţiei de a se apuca de fumat (în Marea Britanie), tot ar salva circa 2.000 de vieţi pe an”, a declarat West în cadrul unei conferinţe de presă la Londra.

    Companiile din industria tutunului s-au opus puternic noii legi, spunând că pachetele standard afectează drepturile de proprietate intelectuală referitor la brand şi nu vor face decât să crească rata de contrafacere şi contrabanda.

    Dar Ann McNeill, profesoară la King’s College din Londra şi expertă în domeniul dependenţei de tutun, a spus că producătorii de ţigări ar trebui să ia în calcul faptul că dacă produsul lor ar fi inventat astăzi, nu ar ajunge niciodată pe piaţă.

    “Pentru un produs care dă dependenţă şi care ucide atât de mulţi dintre utilizatoprii săi, industria tutunului ar trebui să se considere norocoasă că măcar i se permite să-şi vândă produsele toxice şi să nu mai ceară să i se permită să le facă mai atractive prin ambalaje”, a declarat Ann McNeill.

  • În 2014 contrabanda cu ţigarete a bătut recordul ultimilor patru ani

    “În 2014, media anuală a comerţului ilegal cu ţigarete a crescut în toate regiunile ţării, comparativ cu 2013, cu excepţia zonelor de nord-vest (minus 3,1 p.p. până la 16,9%) şi vest (relativ constant, situându-se la 27,9% în 2014, faţă de 27,7% anul precedent). Regiunea cea mai afectată de piaţa neagră în 2014 a fost nord-est (plus 7,2 p.p. faţă de 2013, până la 33,2%). O creştere importantă s-a înregistrat şi în sud-est (plus 4,2 p.p. faţă de 2013, până la 14,6%).

    Din punct de vedere al provenienţei, şi în 2014 „cheap whites” au continuat să deţină cea mai mare pondere, de 46%, în creştere cu 12,6 p.p. faţă de 2013. Totodata, în 2014, comparativ cu 2013 a scăzut ponderea produselor provenite din Moldova (cu 3,4 p.p. până la 19,5%), Ucraina (cu 5,2 p.p. până la 19,3%) şi Serbia (cu 6,7 p.p. până la 2,6%)”, a declarat Marian Marcu, directorul companiei de Cercetare Novel Research.

    „Creşterea pieţei negre în 2014, comparativ cu 2013, este cauzată de lipsa unei strategii fiscale coerente, pe termen lung, deciziile în domeniul fiscal fiind punctuale, circumstanţiale, insuficient analizate sau fundamentate, dictate de necesitatea imediată de a arăta FMI creşteri de venituri pe hârtie. E ca şi cum măsurile din Codul Fiscal ar fi gândite de lingvişti, traducători şi PR-isti. În 2014, an electoral, în care “nu dădea bine la imagine” să anunţi direct o creştere de taxe, creşterea accizei a fost mascată printr-un artificiu lingvistic numit indexarea artificială a cursului de schimb la care să fie plătite taxele (fixate în euro şi, doar aparent, neschimbate). Momentul adevărului a venit abia după alegeri, când autorităţile au fost nevoite să recunoască faptul că accizele au crescut în termeni reali şi că nu mai există drum de întoarcere. Prin urmare, pentru 2015, s-a apelat la un alt artificiu, de “traducere” a accizei din euro în lei, însă la cursul artificial inventat pentru 2014. Prin urmare, vom atinge încă de anul acesta nivelul  minim de accizare prevăzut de Directiva europenă privind taxarea ţigaretelor pentru 2018: 90 euro/1.000 ţigarete! Ardem astfel etapele calendarului de creştere a accizei, îl ardem pe consumator la buzunar şi, dat fiind că 80% din preţul unui pachet de ţigarete înseamnă taxe, ardem şi din veniturile bugetare, prin erodarea bazei pieţei legale şi favorizarea contrabandei cu ţigarete ieftine. Pe durata respectării acestui calendar, care din 2015 nu mai există, contrabanda s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 13%. Lipsa de predictibilitate din ultima perioadă îşi arată efectele: piaţa neagră a ajuns la o medie anuală de aproape 16%, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani!”, a declarat Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications, JTI Romania, Moldova şi Bulgaria.

    „În noiembrie 2014, contrabanda cu ţigarete s-a menţinut la nivelul din septembrie, si anume 15,4%. Aceasta în condiţiile în care, în ultimele luni, aproape în fiecare zi aflăm ştiri despre desfăşurări de forţe ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Direcţiei Generale a Vămilor, Poliţiei de Frontieră sau ale Poliţiei: zeci de percheziţii, de arestări, capturi uriaşe de tigarete de contrabandă – ca să dau un singur exemplu, 500.000 pachete în Portul Constanţa. Iată cum menţinerea pieţei negre la un nivel constant pentru doar patru luni la rând s-a făcut cu resurse suplimentare din partea autorităţilor, susţinute şi de industrie. Recent, a fost semnat un Protocol între Direcţia Generală a Vămilor şi producătorii de ţigarete, care se constituie într-un cadru pentru programe comune anticontrabandă. Săptămâna trecută a avut loc o întâlnire între conducerea Direcţiei Generale a Vămilor şi reprezentanţii industriei tutunului. În urma discuţiilor, ambele părţi au concluzionat că este absolut necesară o Strategie Naţională care să cuprindă îmbunătăţirea cadrului de reglementare, principalele direcţii de acţiune şi măsurile concrete care trebuie implementate de instituţiile responsabile în combaterea contrabandei, la nivel naţional, în perioada 2015-2018. Aşa cum a anunţat Direcţia Generală a Vămilor, pe termen scurt, întrucât analizele Vămii, cât şi studiul Novel relevă o creştere a pieţei negre în zona de Nord, Vest şi Nord-Est, imediat ce capacitatea administrativă va permite, va fi reintrodusă la Birourile Vamale de Frontieră Sighet, Halmeu şi Siret monitorizarea micului trafic de frontieră cu anumite produse, inclusiv ţigaretele. Costurilor suplimentare ale instituţiilor de aplicare a legii, ca şi ale companiilor de tutun, li se adaugă pierderile la buget. Procentul de 15,9% înregistrat de piaţa neagră înseamnă peste 500 de milioane de euro pierderi anualizate. Dacă guvernul nu concepe o politică fiscală corelată cu strategia autorităţilor care trebuie să colecteze taxele şi să combată piaţa neagră, toţi actorii implicaţi – statul, companiile vor continua să înregistreze pierderi”, a declarat Adrian Popa, director corporate & regulatory affairs, BAT Romania.

    “În 2014, nivelul contrabandei cu tigarete a înregistrat cea mai mare creştere faţă de perioada 2011 – 2013, fapt care ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru autorităţi, din perspectiva veniturilor bugetare, industria tutunului generând peste 40% din total venituri colectate din produse accizabile.

    În acelaşi timp, ponderea ţigaretelor ilicite în zona cea mai afectată din România – zona de vest – a înregistrat o reducere substanţială, de la 42,1% în septembrie 2014, la 23,2 % în noiembrie 2014, conform datelor furnizate de studiul Novel.  Această scădere a survenit şi ca urmare a acordului încheiat între autorităţile vamale din România şi Serbia, dar şi a acţiunilor întreprinse în ultima perioadă de autorităţi. Este o demonstraţie clară că fenomenul comerţului ilicit poate fi combătut prin eforturile corelate şi susţinute ale tuturor părţilor afectate de acest flagel transfrontalier, şi salutăm pe această cale iniţiativa ANAF şi DGV de cooperare cu statele vecine pentru reducerea comerţului ilicit. 2014 a arătat că în industria tutunului este nevoie de coerenţă în materie de reglementare şi taxare – în beneficiul pieţei legale şi al bugetului de stat – dar şi de intervenţia coordonată a structurilor de control pentru prevenirea şi reducerea fenomenelor ilicite, până la asumarea unui obiectiv naţional în privinţa nivelului comerţului ilicit. Acesta se află, în acest moment, cu aproape 60% peste media înregistrată la nivelul statelor UE” a declarat Sorana Mantho, director corporate affairs, Philip Morris Romania şi Bulgaria.

    În opinia celor trei producători de tutun, în vederea reducerii pieţei negre este necesară, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria şi Bulgaria, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona de competenţă a acestora (pieţe, oboare, staţii de metrou etc.).

    Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerţului ilegal cu produse din tutun şi susţin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu ţigarete.

    Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2013, industria tutunului a virat la buget peste 2,6 miliarde euro, reprezentând accize, TVA, taxe şi contribuţii.

     

  • Angajaţi şi foşti angajaţi ai unei fabrici de ţigări din Ploieşti, cercetaţi pentru furt

    Potrivit datelor furnizate de reprezentanţii Poliţiei Prahova, poliţiştii de la Serviciul de Investigaţii Criminale au făcut, sâmbătă, 21 de percheziţii la locuinţele unor persoane şi la sediile unor firme din municipiul Ploieşti şi din localităţile Lipăneşti, Vălenii de Munte, Plopeni, Ariceşti Rahtivani şi Proviţa de Jos.

    Descinderile au avut loc într-un dosar în care poliţiştii cercetează mai multe persoane pentru furt de ţigări, prejudiciul estimat fiind de aproximativ 100.000 de lei.

    Între persoanele cercetate în acest dosar se numără actuali sau foşti angajaţi ai unei fabrici de ţigări din Ploieşti care aparţine unei companii producătoare, au declarat corespondentului MEDIAFAX surse din cadrul anchetei.

    De asemenea, sunt vizaţi în dosar şi administratorii mai multor firme care vindeau, prin intermediul unor magazine de cartier şi a unor magazine săteşti, tutunul furat.

    Suspecţii puseseră la punct o adevărată reţea infracţională. Astfel, unii dintre aceştia furau tutun vrac sau ţigări din incinta fabricii de la Ploieşti, iar produsele respective erau vândute către populaţie prin intermediul magazinelor.

    În cazul în care produsele furate nu erau ţigări, ci tutun vrac, acesta era folosit la fabricarea ţigărilor care de asemenea erau vândute.

    În urma percheziţiilor, poliţiştii au ridicat peste 283.600 de ţigarete, peste 161 de kilograme de tutun, şase dispozitive de confecţionat ţigări, 3.650 de tuburi goale pentru ţigări, 12.500 de lei şi 7.500 de euro.

    Anchetatorii au emis 15 mandate de aducere în acest caz.

    La descinderi au participat şi reprezentanţi ai Direcţiei Regionale Vamale Prahova şi jandarmi.