BusinessMagazin

Tag: turisti

  • O altă faţă a faimoasei Baba (Cappa) Dochia: regiunea istorică din inima Turciei îmbrăcată în alb

    Legenda Babei Dochia nu este străină nimănui. Mai cu seamă, întipărite în minte sunt cele 12 cojoace pe care le purta ca să se protejeze de frig, pe care a început să le dea jos pe măsură ce vremea se schimba şi se încălzea. De obicei, aşa se întâmplă în perioada aceasta şi în tărâmul magic din Turcia, Cappadocia.

    În luna martie temperatura în timpul zilei era, în medie, de 15℃, cu excepţia acestui an, când temperatura înregistrată a fost cu minus în faţă, a nins, iar de la o zi la alta simţeai nevoia să mai pui un cojoc pe tine. În noile haine, albe, am descoperit un loc, în percepţia mea, mai pur, poate şi fiincă încă nu era supraaglomerat de turişti.

    Distanţa dintre Bucureşti şi Antalya este de aproximativ 1.300 de kilometri, dar cu avionul ajungi în mai puţin de două ore în oraşul din sudul Turciei, aflat la poalele munţilor Taurus, pe litoralul Mării Meditarane. Iar de acolo până în inima Turciei, în zona Anatolia, mai precis în Cappadocia, unde se găsesc numeroase vestigii istorice şi oraşe subterane, drumul este mai scurt de o zi pe cale rutieră. În luna martie, drumul a fost cu atât mai lin cu cât pe măsură ce înaintai stratul de zăpadă de pe munţii Taurus era mai gros. Uimirea şi bucuria, în acelaşi timp, creşteau doar gândindu-te că în Antalya a nins pentru prima dată, în 2022, după 29 de ani. Apoi, ninsoarea de dimineaţă din Cappadocia ori Nevşehir (înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO pentru districtul său Cappadocia) a creat imagini spectaculoase în locuri precum Goreme, Cavuşin ori Valea Porumbeilor, un motiv în plus pentru care a meritat să fac călătoria. Brokerul de vacanţe Destine Holidays, parte a Destine Holding, un grup de firme cu afaceri de 130 de milioane de euro, controlat de antreprenori români, are în portofoliu un circuit spre Cappadocia, care porneşte de la 314 euro de persoană în cameră dublă pentru 7 zile, se arată pe site-ul acestora. În prima zi turiştii sosesc în Antalya, în următoarea merg spre Cappadocia, unde stau trei zile, iar pentru celelalte se întorc în Antalya.

    „Circuitele şi city breakurile se vând cât mai aproape de plecare, iar destinaţiile clasice sunt Turcia, Grecia, Bulgaria şi Spania”, spune Cosmin Cismaş, director de dezvoltare în cadrul Destine Holidays. Compania a luat naştere în 2018 şi astăzi are 12 sucursale la nivel naţional, dar planul reprezentanţilor companiei este să mărească de patru ori numărul lor până în 2024 şi să ajungă la 50 de sucursale. În programul circuitului oferit de Destine Holidays, în drumul spre Cappadocia, una dintre opririle turiştilor este în oraşul Konya, fosta capitală a Imperiului Selgiucid în Evul Mediu, pentru a vizita mănăstirea Mevlana. Aici se află mormântul lui Djalal al-Din Rumi, un învăţat mahomedan vestit, poreclit Mewlana (învăţătorul nostru – trad.) de către discipoli şi admiratori din ţinut, pentru că, în mijlocul haosului, în prima parte a secolului al XIII-lea, era un lider al tuturor musulmanilor. „Rumi a susţinut un jihad lăuntric, al cărui ţel era să lupţi împotriva propriului ego, nafs, şi în cele din urmă să învingi” (Elif Shafak, Cele patruzeci de legi ale iubirii, pag. 30). De altfel, Rumi a fost un poet pasionat, un mistic şi creator al dansului extatic al dervişilor rotitori, care a avut o strânsă legătură de prietenie cu un derviş pe nume Shams. Mănăstirea Mevlana este locul unde a luat fiinţă ordinul religios al dervişilor rotitori şi în prezent este un muzeu al artelor islamice –  unul dintre cele mai mari din ţară. Înainte să devină dervişi, adică sfinţi, pe vremuri, oamenii treceau prin anumite probe şi se mutau dintr-o cameră în alta. Toate acestea pot fi vizitate. Bucătăria, ultima cameră, unde ajungeau după o perioadă lungă de post, presupunea ca persoana care urmează să devină derviş să se abţină să mănânce. Aceasta este impresionantă chiar şi acum, căci în Mevlana există acum o reprezentare 1:1 a activităţii dervişilor în această cameră. Apoi, la o mică distanţă de Konya se află Sultan Han din provincia Aksaray. Acest caravanserai este un han de pe marginea drumului, din secolul al XIII-lea, unde călătorii puteau să se odihnească după o zi de călătorie. Caravanseraiul a fost construit de sultanul Selgiucid Alaeddin Keykubad I şi era o importantă oprirea de-a lungul Drumului Mătăsii. Acum, arhitectura este cea care atrage mai întâi trecătorii.

    Zăpadă, ceai turcesc şi balon cu aer cald

    În Turcia, un obicei vechi este ca atunci când cineva pleacă într-o călătorie să se arunce cu apă peste o oglindă ori pe drumul din spatele său, pentru a fi neted ca apa. Însă, turcilor cel mai mult le place să toarne ceai în orice moment al zilei. Ceiul turcesc, o formă de ceai negru, se serveşte într-un pahar special, de mici dimensiuni, potrivit pentru o zi friguroasă. De altfel, cu trupul încălzit, mai uşor parcurgi drumul până la Parcul Naţional Goreme, aflat în vechea Cappadocie. Acolo, ce-i drept, fiind un muzeu în aer liber, îţi îngheţa nasul oricât de corespunzător erai îmbrăcat pentru sezonul rece, însă toleranţa creştea instant văzând impresionantele fresce ale bisericilor, acoperite de zăpada ce rafina micile imperfecţiuni, precum fisurile apărute în timp. Bisericile sculptate în piatră de creştinii care au fugit din sud pentru a se ascunde de persecuţia romanilor fac parte din patrimoniul cultural UNESCO, iar în pofida lungilor cozi făcute de turişti pentru a intra în biserici, două dintre ele ar trebui neapărat vizitate: biserica Întunecată şi biserica Tokali, care este cea mai mare din vale. Apoi, nu departe de Goreme este Cavuşin, unde se află mai multe biserici şi capele, dar şi case săpate în piatră. Pe o culme înaltă din oraşul Goreme se află şi Castelul din Uchisar, o rocă în care pe vremuri au locuit oameni şi care acum este muzeu. Tot în Cappadocia se găseşte o salbă frumoasă de văi colorate, cu nume dintre cele mai diverse. Pe mine m-a „sedus” Pigeon Valley sau Valea Porumbeilor, care vine de la căsuţele acestora săpate în roca moale, ei fiind şi o sursă de fertilizare naturală, importantă la începuturi pentru producerea hranei. Apoi, fascinantă este şi Valea Cămilelor sau Valea Imaginaţiei, unde, de departe se obervă o formaţiune în formă de cămilă. În afara acesteia mai erau multe altele care lăsau loc imaginaţiei. În apropiere mai erau Valea Calugărilor, Valea Ihlara şi Valea Coşurilor de fum.

    Tot în Cappadocia se află un imens atelier de ţesut covoare, cu 100 de camere unde am descoperit întregul proces de realizare a faimoaselor ţesături, începând cu producerea materialelor: bumbac, mătase şi lână, până la ţeserea produsului finit. Chiar şi Angelina Jolie l-a vizitat, după spusele reprezentanţilor şi imaginile cu ea „la locul faptei” afişate pe pereţi. Într-o altă zi am făcut o plimbare în frumosul oraş Avanos, renumit pentru arta ceramicii, unde am asistat la un atelier explicativ şi exemplificat prin producerea unui vas de ceramică pentru păstrarea vinului, specific Turciei. Interesant era că pâmântul roşu folosit provenea din Râul Roşu, iar pământul alb era adus de la muntele Avanos, după cum povesteau reprezentanţii Hitit Seramik. De asemenea, Cappadocia are mai multe oraşe subterane, utilizate de primii creştini ca locuri de refugiu înainte de acceptarea creştinismului ca religie. Pe final, am lăsat întrebarea des întâlnită „merită zborul cu balonul cu aer cald în Cappadocia?”. Da sau nu, depinde de fiecare. Un tur de o oră costa în luna martie 150 euro/persoană şi începea dimineaţa devreme, la ora 06:00. Având în vedere frigul puternic şi teama de înălţime, am lăsat această aventură pentru altă dată. Însă experienţa celorlalţi parteneri de călătorie a fost una „de poveste”, iar acest lucru m-a determinat să-mi doresc să mă întorc în Cappadocia în sezonul estival chiar şi numai pentru plimbarea cu balonul cu aer cald. La întoarcerea în Antalya, am vizitat zona veche a oraşului, am mers pe străduţele înguste din centrul istoric, am ajuns în port, unde forfota a fost sub estimările mele, iar la finalul zilei am mers la cascada Karpuzkaldiran, numită şi Lower Duden, care se varsă direct în mare. Şi dacă în oraşul Antalya am văzut magazine succesive cu bijuterii din aur, aurul din Turcia fiind considerat cel mai ieftin de pe piaţă, într-una din zile am vizitat şi o fabrică de bijuterii din aur, unde am aflat tainele din spatele podoabelor ce înfrumuseţează femei din toate colţurile lumii. Dincolo de aur, Turcia este şi un important crescător de oi şi am ajuns şi într-o fabrică de articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte din piele, de unde cu greu am mai găsit ieşirea, după ce am intrat în diverse încăperi ticsite cu astfel de articole, preţ de mai bine de o oră. Preţurile erau exorbitante, de mii ori zeci de mii de euro, dar, nu e o noutate, turcilor le place foarte mult să negocieze.

    Ce este de reţinut dacă mergeţi în Turcia: încercaţi din cât mai multe feluri de mâncare, dar mai ales, clasicele supă de linte roşie, shish kebap de pui, suberek, baklava, kunefe şi rahat. Neapărat, să beţi cafea turcească dimineaţa, chiar şi numai pentru a fi actori secundari în procesul de preparare a acesteia în nisip.

    În Avanos se practică arta ceramicii, mai cu seamă datorită resurselor naturale disponibile: pământul alb folosit este adus chiar de la muntele Avanos, iar cel roşu provine din Râul Roşu.

     

  • Hotelurile de lux de pe Valea Prahovei îşi vor rotunji veniturile de Paşte. Tarifele depăşesc şi 3.200 de lei de cuplu pentru un sejur de trei nopţi la cinci stele

    ♦ Staţiunile din Prahova şi Braşov pun la dispoziţie 40.000 de locuri  de cazare în hoteluri, pensiuni şi vile turistice, arată ultimele date de la Institutul Naţional de Statistică. 

    Hotelurile de cinci stele din staţiunile de pe Valea Prahovei şi Braşov îşi vor rotunji conturile cu câteva mii de euro cu ocazia sărbătorilor pascale,  aproape jumătate din camere fiind deja rezervate, chiar dacă tarifele sunt mult mai  mari faţă de cele dintr-o perioadă normală şi ajung şi 3.200 de lei de cuplu pentru un sejur de trei nopţi în camera standard.

    „Pachetul costă 3.260 de lei  pentru un sejur în perioada 22-25 martie în camera dublă standard, conţine trei nopţi de cazare şi mic dejun bufet, trataţie tradiţională în noaptea de Înviere“, a spus un reprezentant din departamentul de rezervări al hotelului de cinci stele Ioana Hotels din Sinaia, singura unitate cu această clasificare din staţiune. Aproape 40% din camere sunt deja rezervate. Unitatea cu o capacitate de cazare de 23 de camere şi apartamente a fost deschisă în 2011 în urma unei investiţii de 2,5 mil. euro, realizată de compania NDI Grup Expert. În 2020, omul de afaceri Octavian Radu a preluat 51% din acţiunile Ioana Hotels din Sinaia.

    La hotelul de cinci stele Lux Garden din Azuga, care are o capacitate de cazare de 50 de camere, tarifele variază de la 469 de euro pentru trei nopţi în camera dublă standard şi ajung la peste 700 de euro pentru un apartament, potrivit datelor de pe site-ul hotelului. Pachetul include cazare cu mic dejun, prânz de Paşte, acces la spa, activităţi pentru copii. „Aşteptăm mai multe rezervări săptămâna aceasta, mai avem locuri“, potrivit unui reprezentant de la rezervări.

    Infrastructura hotelurilor de cinci stele nu este foarte bine dezvoltată pe Valea Prahovei, fiind prezente doar câteva unităţi cu această clasificare, de capacitate mică cele mai multe.

    Cerere este şi pentru locurile de cazare din unităţile de lux din Poiana Braşov şi Braşov.

    Hotelul de cinci stele Aure­lius împăratul Romanilor din Poiana Braşov a fost rezervat integral de Paşte.

    „Nu avem nicio cameră liberă de Paşte la hotelul Aurelius, hotelul este rezervat, nu am avut pachete la vânzare. Din 26 aprilie se pot face rezervări“, a spus un reprezentant al hotelului  de cinci stele Aurelius din Poiana Braşov. Hotelul cu 87 de camere, poziţionat pe malul Lacului Mioriţa, este este cea mai cunoscută unitate a  lanţului împăratul Romanilor, de al cărui nume se leagă cel al omului de afaceri sibian Aurel Munteanu, fost jucător de fotbal la Sportul Studenţesc.

    La hotelul de cinci stele Aro Palace din Braşov se pot face rezervări cu 300 de euro de cuplu pentru un sejur de trei nopţi. “Pachetul de Paşte costă 300 de euro pentru doi adulţi, trei nopţi de cazare în cameră dublă, cu mic dejun inclus, acces la piscinăm spa. Mai avem locuri“, potrivit unui reprezentant de la hotelul Aro Palace din Braşov. În 2020, compania Aro Palace Braşov (ARO) a avut venituri totale de 10 de milioane de lei, faţă de 31 milioane de lei anul anterior.

    În judeţul Braşov sunt 121 de hoteluri, potrivit datelor INS, doar hotelul Aro Palace din oraşul Braşov fiind clasificat la cinci stele, alte unităţi de lux fiind în staţiunile din judeţul cu acelaşi nume. Braşov a atras 725.000 de turişti care s-au cazat în 2020, faţă de 1,4 milioane de turişti în anul de referinţă 2019, iar judeţul Prahova a atras 312.000 de turişti în unităţile de cazare în 2020, faţă de 585.000 de turişti în 2019, potrivit insse.ro.

    În total,  Prahova şi Braşov pun la dispoziţie 40.000 de locuri  de cazare în hoteluri, pensiuni şi vile turistice, arată ultimele date de la Institutul Naţional de Statistică.

    În 2020, în unităţile de cazare locale au fost cazaţi 6,3 milioane de turişti, din care foarte puţini au fost străini. Pe piaţa locală sunt doar 34 de hoteluri de cinci stele, aproape jumătate din acestea se află în Bucureşti şi Cluj.

  • Ridicarea restricţiilor de călătorie a revitalizat cererea de vacanţe pentru Paşte şi 1 Mai

    Potrivit unui comunicat al Hello Holidays, organizator de sejururi şi circuite, pentru zilele libere de la finalul lunii aprilie şi începutul lunii mai, românii caută vacanţe de cel puţin trei-patru zile în Bulgaria, Turcia, Grecia, Dubai, Egipt, dar şi România, pentru care alocă, în medie, un buget de 350 euro/persoană.

    Condiţiile pentru accesul în destinaţiile de vacanţă sunt clare, majoritatea ţărilor acceptând fie certificatul european care atestă vaccinarea, fie pe cel pentru trecerea prin boală, fie rezultatul negativ al unui test RT-PCR, ori al unui test antigen, cerinţele pentru returul în România din state non-UE au fost eliminate, ceea ce face ca prima vacanţă fără restricţii majore să fie cea de Paşte.

    Cele mai căutate destinaţii pentru sărbătorile pascale sunt Albena, Nisipurile de Aur şi Kusadasi-Istanbul. Vacanţa în Bulgaria costă de la 162 de euro/persoană/hotel de patru stele cu all inclusive, pentru trei nopţi, din 22 aprilie. În Turcia, turiştii îmbină programul de vizite la Troia, Cetatea Pergamon, vechiul sat grecesc Sirince, Pamukkale, Efes şi Casa Fecioarei Maria, Istanbul cu relaxarea în Kusadasi, iar în noaptea de Înviere participă la slujba de la Biserica Aya Fotini din Izmir. Programul de opt nopţi costă 349 de euro/persoană în perioada de Early Booking.

    „Este evident că oamenii au lăsat pandemia în urmă şi vor să îşi petreacă timpul liber ca înainte, alături de familie, de prieteni. Au fost încurajaţi şi de simplificarea condiţiilor de călătorie din ultimul timp. O cerere peste aşteptări pentru vacanţe în Bulgaria şi Turcia ne-a pus în situaţia să adăugăm locuri. Pentru vacanţa în Bulgaria am alocat deja două autocare, pentru cea în Kusadasi am început cu unul, apoi am suplimentat cu unul şi este posibil să ajungem la trei în total. Mai sunt trei săptămâni până la Paşte, iar cererile sunt constante”, declară Denisa Oprea, director de marketing al organizatorului de sejururi.

    Turiştii se relaxarează de Paşte şi în Grecia, Macedonia, Egipt, Emiratele Arabe Unite, România, în general oferta din 2022 fiind cu mult mai mare faţă de anul trecut, datorită ridicării restricţiilor de călătorie, iar preţurile sunt nemodificate. Astfel, vacanţa de patru zile în Grecia, Paralia Katerini ori Insula Evia, costă de la 149 de euro/persoană, respectiv de la 169 de euro/persoană. Paştele petrecut la Mamaia costă 595 de lei/persoană/trei nopţi/hotel de trei stele, iar într-un circuit de cinci zile la Cazanele Dunării, de la 974 de lei/persoană.

    Vacanţa la temperaturi ridicate, de vară, în Hurghada, costă de la 566 de euro/persoană/şapte nopţi, cu toate taxele incluse, zbor charter, la un hotel de patru stele. Iar în Antalya, pe primul zbor charter din sezonul 2022, pentru care pachetele s-au vândut deja, în totalitate, în jur de 400 de euro de persoană, la un hotel de patru stele cu all inclusive.

    Pentru 1 Mai, turiştii caută în general sejururi la mare, de la litoralul românesc la Antalya şi Hurghada. O vacanţă la mare costă de la 595 de lei/persoană pentru trei nopţi de cazare la un hotel de trei stele din Mamaia. În timp ce vacanţa în Antalya, care începe din 29 aprilie, costă de la 395 de euro/persoană/hotel de patru stele cu all inclusive şi de la 419 euro/persoană/hotel de cinci stele, cu all inclusive. În Egipt începe chiar din 1 mai şi costă de la 469 de euro/persoană/hotel patru stele cu demipensiune şi de la 522 de euro/hotel de cinci stele cu all inclusive.

  • Cum şi-a transformat un tânăr corporatist copilăria şi amintirile într-un loc unde îţi poţi petrece un concediu ca pe vremurile în care mergeai la bunici la ţară

    În Maramureş nu există prea multe prenume – ori eşti Ion, ori eşti Vasile, ori eşti Gheorghe. Aşa că Grădina lu’ Ion, un proiect turistic autentic din Vişeu de Mijloc, nu şi-a găsit greu numele, fiind o sinteză a tuturor Ionilor din familia Simon. Povestea începe cu multă vreme în urmă, într-o zonă cu dealuri şi văi, cu peisaje care te fac să spui „Eu nu mai plec de aici!”

    Am crescut în Maramureşul autentic, în satul simplu de la ţară, am crescut pe lângă animalele gospodăriei – cai, vaci, purcei, oi, găini, căţei şi pisici. Am crescut în modestia unei familii muncitoare, a unui cămin călduros, nu mi-a lipsit nimic, aveam şi jucării făcute de bunicul meu, din lemn. Aveam acadele de zahăr ars făcute pe lingura mică dintr-o cratiţă veche a bunicii mele. Am crescut alergând după mieii care zburdau de nebuni prin grădină, am crescut pe lângă caii pe care-i admiram şi mă apropiam de ei tremurând, dar cu mult curaj”, povesteşte Ionuţ Simon.

    Pe scurt, Ion este un „copil” simplu, crescut la ţară până la vârsta de 13 ani şi ajuns apoi în marele Cluj-Napoca. Astăzi lucrează într-o companie germană de IT ca HR manager, un job dificil, cu multe bătăi de cap, spune el, dar care îi aduce şi multe satisfacţii. Nici pe departe însă la fel de mari precum cele din Grădina lu’ Ion, o pensiune la care a început să muncească din 2018 şi pe care a deschis-o în 2020.

    „Mi-am dorit un loc de linişte, pentru că în viaţă trebuie să ai şi un loc unde să te relaxezi, să te bucuri de natură, de socializare, pe scurt – un loc care să-ţi dea o stare de bine. Totul este făcut diferenţiat, fiecare cameră este distinctă, iar decoraţiunile sunt unicat.” Sursa de inspiraţie pentru camerele pensiunii a fost chiar copilăria lui Ionuţ.

    Încăperile au denumiri diferite şi poveşti întocmai. Una dintre ele este Camera lu’ Mărie, cu coroniţă de lavandă şi mirosuri ameţitoare. E doar o bucăţică din proiectul mai mare, care are şi el o poveste aparte. „Când am terminat facultatea, tatăl meu mi-a zis: «Copile, ce maşină să-ţi iau?», iar eu i-am răspuns: «Tată, mie nu-mi trebuie maşini.

    Dacă vrei, fă-mi o casă!». A plâns atunci când a auzit, a adus meşteri şi a ridicat casa, mult mai mică decât e acum. Atunci ştiam că acea casă o să fie transformată într-o casă de oaspeţi. Vreau să le ofer turiştilor o experienţă, vreau să-i duc pe cărările pe care am fost eu cu laptele-n spate, să le arăt peisajele, să bea apă minerală direct din pământ, din grădina mea, să stea în hamace şi să se legene sub cântecul păsărilor. Vreau să vadă şi să simtă linişte. Sper să reuşesc.”

    Ionuţ Simon a plecat de mai bine de 20 de ani din satul natal, însă nu a putut părăsi cu mintea şi sufletul grădina copilăriei şi aşa a ajuns să ridice aici pensiunea. Şi-a vândut apartamentul din Cluj-Napoca după ce deja investise 170.000 de euro şi nu mai avea resurse pentru a continua şi a termina amenajările. Iar de la deschidere încoace a continuat să investească în dotări şi o face în continuare. Anul acesta, şi-a propus să pună în funcţiune un jacuzzi de exterior, saună, o masă de ping pong şi chilling spot (zonă de relaxare) în grădină.

    Ionuţ Simon, proprietarul Grădina lu’ Ion: Am o nouă idee de afaceri în turism, foarte diferită de cea pe care am creat-o deja. Pentru asta caut un investitor. Proiectul se ridică la peste 450.000 de euro.

    În Grădina lu’ Ion, un refugiu pentru dorul de copilărie al lui Ionuţ, din care a păstrat o mulţime de frânturi. „Sania din Camera lu’ Ion este sania pe care m-a adus bunicul meu de la spital când m-am născut. Sania mai mică este cea cu care mergeau bunicul şi tata după lemne în pădure. Paturile au fost făcute după modelul porţilor pe care le-am avut în curte. Balcoanele sunt exact ca acelea pe care le avea casa veche a străbunicilor.

    Funiile de la casa scărilor au fost împletite de bunica mea.” Coarnele de cerb le-a făcut bunicul din partea mamei lui Ionuţ, iar ţolurile (covoarele) de pe jos şi din spatele paturilor au fost realizate handmade de bunica şi mama lui, care şi-au pus „semnătura” şi pe păturile de lână şi ştergătorile de la farfurii. Farfuriile provin de la străbunica lui Ionuţ Simon şi au peste 100 de ani vechime.

    „Oraşul Vişeu de Sus are o încărcătură istorică şi culturală de o valoare impresionantă, datorată în principal poziţiei geografice favorabile, fiind situat din punct de vedere etno-cultural la confluenţa dintre Valea Vişeului şi Valea Vaserului, la limita unor zone de interes turistic şi intersecţia unor trasee şi circuite turistice deosebit de importante: Valea Vaserului alături de mocăniţă, Valea Vişeului, Valea Izei, Parcul Natural Munţii Maramureşului. Vişeu de Sus este una din cele mai noi staţiuni din România, recunoscută oficial în 2011”, spune Ionuţ Simon. Evoluţia Vişeului de Sus ca localitate urbană este legată de exploatarea lemnului şi de caracterul multicultural al locuitorilor săi.

    O legendă locală, adaugă Ionuţ Simon, spune că localitatea ar fi fost întemeiată de un tăietor de lemne al cărui fiu a murit lovit de un lemn în pădure. În amintirea fiului său, acesta a construit o biserică pe locul tragicului accident, iar în jurul bisericii ar fi crescut apoi şi localitatea numită la început „Între Râuri”, pentru că se întindea între râul Vişeu şi Vaser.

    Cum Vişeu de Sus este una dintre cele mai vizitate zone din Maramureş, Ionuţ Simon se gândeşte acum la un nou proiect turistic, pentru că nevoia de cazare acolo este încă foarte mare. „Am o nouă idee de afaceri în turism, foarte diferită de cea pe care am creat-o deja. Pentru asta caut un investitor. Proiectul se ridică la peste
    450.000 de euro.”

    Până atunci, Ionuţ se concentrează pe ce a reuşit deja să facă la Grădina lu’ Ion, unde au ajuns şi turişti din Anglia, Spania, Franţa sau Canada. Majoritatea turiştilor a fost însă din România, mai ales că pensiunea şi-a deschis uşile în plină pandemie, când posibilităţile de călătorie erau limitate. Chiar şi aşa, peste
    700 de persoane au ajuns în proiectul turistic al lui Ionuţ Simon de la deschidere până astăzi. Tarifele de cazare încep de la 260 de lei şi ajung la 480 de lei pe noapte, iar turiştii pot, pe lângă bucuria de a se relaxa într-un spaţiu amenajat în cel mai autentic stil, să facă plimbări cu căruţa sau chiar să meargă la cinema în aer liber. „Anul trecut a fost unul foarte bun şi trebuie să ţinem cont că, în extrasezon, pensiunea este deschisă doar în weekenduri. În timpul sezonului, adică perioada mai-octombrie, rata de rezervare a fost de 98%”, spune Ionuţ Simon.
     

     

  • Locul superb din România care se dezvoltă tot mai tare. Turismul trezeşte la viaţă vechi comunităţi care până acum câţiva ani erau aproape inexistente

    Dacă până acum atenţia turiştilor în căutare de autentic a fost atrasă de satele săseşti, Delta Dunării se conturează ca un pol de creştere semnificativ. Implicarea comunităţilor locale, protejarea trăsăturilor arhitecturale care definesc regiunea şi bogăţia gastronomică  readuc pe radarele călătorilor o zonă cu o diversitate naturală imposibil de egalat. Iar rezultatele se văd.

    Mici comune, care acum câţiva ani nici măcar nu erau cunoscute în peisajul turistic local, au răsărit şi pot fi exemplul potrivit despre cum ar trebui făcută ospitalitatea în România, dar şi cum ar putea excela turismul local având o strategie de promovare care să atragă cât mai mulţi turişti străini. Delta Dunării, cunoscută pentru bogăţia naturală, se dezvoltă din punct de vedere turistic, dar respectând în mare măsură valorile culturale şi naturale ale locului. Jurilovca este exemplul de comună din judeţul Tulcea despre care nu auzise multă lume în urmă cu câţiva ani, însă autorităţile locale au identificat potenţialul turistic al zonei.

    „Merg de doi ani în Jurilovca şi cred că este unul dintre cele mai frumoase sate din câte am văzut. Este atât de rară experienţa unui sat îngrijit la noi, cu flori în faţa caselor, cu locuinţe care au acelaşi fir estetic, încât plimbarea în sine pe aici este revigorantă. Faţă de satele săseşti, aici ai o comunitate de oameni de-ai locului, lipoveni, autentică, frumoasă, cu tradiţii vii. Ai lacul Razim lângă, Gura Portiţei şi marea la 20 de minute cu barca şi nişte crâşme la care am mâncat cel mai bun peşte şi raci fierţi, încât sunt puţine motive pentru care să nu revii. Şi se vede că nu sunt singura care gândeşte aşa doar uitându-te la casele care se renovează sau străzile care se refac”, spune Roxana, unul dintre turiştii care au redescoperit recent Jurilovca.

    Marian Sterea, fotograf, investitor în Jurilovca, iniţiatorul proiectului Lipovenesc: „Ne-a convins Jurilovca pentru că aici comunitatea este foarte unită a ruşilor lipoveni, păstrează tradiţiile, dar este şi o comună foarte bine îngrijită. Duminica satul se colorează, când toţi se duc la biserică îmbrăcaţi în haine tradiţionale, pe străzi e plin de culoare”

    Ion Eugen, primarul comunei Jurilovca, spune că la dezvoltarea turistică a contribuit semnificativ comunitatea locală, însă munca de convingere a oamenilor să facă şi o activitate turistică a fost de lungă durată. „În primele întâlniri pe care le-am avut cu pescarii, le-am explicat că pot face şi altceva pe lângă pescuit, astfel încât să îşi asigure traiul de zi cu zi. A fost foarte greu să îi conving, ei trăiau numai în trecut, când prindeau tonele de peşte, ceea ce nu se mai întâmplă. Nu mai trebuie să ne uităm aşa mult în trecut că altfel nu mai mergem în viitor.

    Dezvoltarea comunei a început când localnicii şi-au introdus propriile case în zona de agroturism, apoi au mai construit câte o casă pentru turişti. La început erau foarte sceptici şi nu înţelegeau de ce ar veni turiştii în Jurilovca”, spune Ion Eugen. Dar turiştii au venit. Jurilovca avea în 2012 doar 61 de locuri de cazare, pe când anul trecut numărul acestora a crescut de peste şase ori până la 383 locuri în care se pot caza turiştii. Interes de investiţii există în continuare, spune primarul comunei, având în vedere numărul în creştere a solicitărilor privind certificatele de urbanism. Jurilovca se mai poate mândri şi cu Gura Portiţei, un sat pescăresc care face parte din comună.

    Gura Portiţei este graniţa dintre Delta Dunării şi Marea Neagră, unde s-a construit un sat de vacanţă cu căsuţe pe nisip de un albastru specific zonei. Satul a reuşit datorită amplasării sale să atragă din ce în ce mai mulţi turişti în ultimii ani. În pofida acestui lucru, capacitatea de cazare a scăzut de la 132 de locuri de cazare în 2012, la 87 de locuri. Însă, primarul din Jurilovca spune că în perioada 2022-2023, satul de vacanţă Gura Portiţei se va extinde cu 120 de camere, o investiţie de circa 10 mil. euro. Comunitatea locală şi tradiţiile zonei sunt cele mai bune cărţi de vizită ale zonei, iar cel mai bine au putut fi ilustrate aceste lucruri de către doi fotografi, foşti orăşeni care au găsit în Jurilovca o a doua casă.

    Marian şi Daniela Sterea, doi fotografi de profesie din Constanţa, au început în 2018 construirea unei case în stil vechi lipovenesc. La acea vreme, cei doi au achiziţionat circa 5.000 mp de teren în Jurilovca, unde se afla şi o casă veche construită la sfârşitului secolului XIX şi pe care au de gând să o recondiţioneze. Tot procesul construirii a fost documentat de către cei doi, iar pozele au ajuns pe pagina Lipovenesc de pe Instagram. „Ne-a convins Jurilovca pentru că aici comunitatea este foarte unită a ruşilor lipoveni, păstrează tradiţiile, dar este şi o comună foarte bine îngrijită.

    Duminica satul se colorează, când toţi se duc la biserică îmbrăcaţi în haine tradiţionale, pe străzi e plin de culoare”, descrie Marian Sterea, iniţiatorul proiectului Lipovenesc. Marian Sterea spune că nu sunt singurii care au dat oraşul pentru Jurilovca, iar câţiva prieteni le-a urmat exemplul şi în anumite perioade vin în comuna tulceană pentru a lucra remote. Pe lângă tradiţii, Jurilovca a reuşit să creeze o poveste şi tocmai acest lucru este, poate, cel mai important pentru atragerea turiştilor. România, la nivel naţional, are nevoie de o poveste pentru a se putea dezvolta din punct de vedere turistic. Astfel de exemple precum este Jurilovca mai există în Delta Dunării, dar şi în zona Transilvaniei.

    România nu poate excela la turismul estival sau la cel de schi, având competitori cu tradiţie în domeniu precum sunt Bulgaria, Turcia, Grecia şi Austria, însă se poate mândri cu zonele rurale încă neatinse de peisajul modern, ceea ce ar putea fi biletul câştigător pentru turismul local şi şansa ca România să se poziţioneze ca lider la nivel european. „Noi putem să fim lideri europeni la acest tip de turism. Ar fi dezirabil să construim puţin şi bine, adiacent spaţiilor de cazare, mai bine facem o herghelie sau un spa în Sfântu Gheorghe, astfel încât să ne dezvoltăm din aprilie până în decembrie, decât să facem doar spaţii de cazare, nu aşa se face un turism sustenabil”, a spus Dragoş Anastasiu, proprietarul resortului de patru stele Green Village din Sfântu Gheorghe, Delta Dunării, în cadrul emisiunii emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor.

    Ion Eugen, primar, Jurilovca: „În primele întâlniri pe care le-am avut cu pescarii, le-am explicat că pot face şi altceva pe lângă pescuit, astfel încât să îşi asigure traiul de zi cu zi. A fost foarte greu să îi conving, ei trăiau numai în trecut, când prindeau tonele de peşte, ceea ce nu se mai întâmplă. Nu mai trebuie să ne uităm aşa mult în trecut că altfel nu mai mergem în viitor. Dezvoltarea comunei a început când localnicii şi-au introdus propriile case în zona de agroturism, apoi au mai construit câte o casă pentru turişti. La început erau foarte sceptici şi nu înţelegeau de ce ar veni turiştii în Jurilovca.”

    Delta Dunării nu are o infrastructură turistică foarte bine dezvoltată, existând puţine unităţi de cazare cu capacităţi mari, însă farmecul locului este creat tocmai de micile comunităţi locale care încă păstrează tradiţiile, dar şi de cadrul natural şi biodiversitatea Deltei. În ultimii ani, iniţiativele antreprenoriale, cât şi asociaţiile locale au reuşit să promoveze Delta Dunării astfel încât numărul turiştilor să crească, iar toate eforturile depuse de către toţi jucătorii implicaţi au dat roade. România nu are o strategie de promovare turistică la nivel naţional, iar atragerea turiştilor străini este încă o problemă cu care se confruntă sectorul, însă ce ar putea face autorităţile centrale ar fi să se uite către cea mai estică zonă a ţării şi să pună în aplicare la nivelul întregii ţări. Pentru a se putea dezvolta şi mai mult zona Deltei Dunării este nevoie de noi capacităţi de cazare, însă construirea unor hoteluri sau pensiuni noi trebuie să respecte arhitectura zonei, dar şi să ţină cont de restricţii având în vedere că este o rezervaţie naturală, parte din patrimoniul mondial al UNESCO. Cătălin Ţibuleac, preşedintele Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării, care se bazează pe un parteneriat public – privat şi care are ca obiectiv promovarea şi dezvoltarea zonei, spune că interes de investiţii există în continuare, însă Delta Dunării nu are nevoie de un turism de masă, ci mai degrabă de nişă, tocmai de aceea interesul este mai mare pentru construirea unor mici capacităţi de cazare. „Zona în sine nu permite construirea unor capacităţi mari de cazare, doar mici pensiuni, poate doar în Sulina şi Sfântu Gheorghe s-ar putea construi hoteluri mari. Avem o dezvoltare din ce în ce mai mare, dar trebuie să avem mare atenţie la modul în care se construieşte şi reabilitează”, atenţionează Cătălin Ţibuleac. El precizează faptul că turismul în Delta Dunării nu reprezintă doar o cazare şi o masă, ci e mai mult de atât, iar investitorii ar trebui să ţină cont de acest lucru. „Sunt localităţi care înainte nu erau cunoscute, dar au venit cu o ofertă turistică atractivă, au oferit şi altceva pe lângă cazare şi masă, oamenii se pot plimba cu caiac-canoe, sunt lucruri care apar ca noutate în peisajul Deltei”, spune el.

    Dorinţă de investiţii în Delta Dunării există, însă este nevoie de un capital financiar mult mai mare faţă de o dezvoltare într-o altă zonă a ţării, spune Dragoş Cătălinoiu Gociman, proprietarul platformei viziteazadelta.ro, unde sunt listate unităţi de cazare. „Vorbim de o investiţie cel puţin dublă, pentru că e nevoie de staţii de epurare, filtrarea apei, mijloace de transport, transportul materialelor, care este mai scump decât în mod normal. Investiţiile mari în Deltă sunt cele mai profitabile. Cu toate acestea, nu se poate investi în hoteluri mari pentru că nu există pământ, dar majoritatea investitorilor au optat pentru locaţii aerisite”, spune Dragoş Cătălinoiu Gociman. El precizează că Delta Dunării are nevoie de noi capacităţi de cazare, însă de forma unor complexuri de căsuţe. Delta Dunării va cunoaşte o dezvoltare şi anii următori, însă temerile activiştilor de mediu sunt că flora şi fauna Deltei ar putea fi ameninţate de noile construcţii şi numărul în creştere de turişti. Însă, exemplul pe care autorităţile statului ar trebui să îl urmeze este cel al satelor care au devenit o destinaţie turistică, dar nu şi-au pierdut din valoarea naturală şi culturală din cauza activităţilor turistice. Unul dintre antreprenorii care are în plan investiţii în Delta Dunării este Mohammad Murad, unul dintre cei mari mari proprietari de hoteluri din ţară. El urmează să investească circa 15-20 mil. euro într-un complex turistic destinat familiilor, care va avea şi o zonă de agrement.

    Dragoş Anastasiu, proprietarul resortului de patru stele Green Village din Sfântu Gheorghe, Delta Dunării: „Ar fi dezirabil să construim puţin şi bine, adiacent spaţiilor de cazare, mai bine facem o herghelie sau un spa în Sfântu Gheorghe, astfel încât să ne dezvoltăm din aprilie până în decembrie, decât să facem doar spaţii de cazare, nu aşa se face un turism sustenabil.”

     

  • Grand Hotel Italia, cel mai mare hotel de cinci stele din Cluj-Napoca: Vom deschide un centru spa ca să atragem mai mulţi turişti

    Grand Hotel Italia, hotelul de cinci stele din Cluj, parte a lanţului italian Select Hotels Group, a operat anul trecut la un grad mediu de 50% şi a finalizat cu afaceri de 13 mil. lei, potrivit oficialilor hotelului.

    „Sperăm la un an mai bun anul acesta, am bugetat afaceri în creştere cu 18-20% faţă de anul trecut. Vom deschide centrul spa ca să atragem mai mulţi turişti. Acesta se întinde pe o suprafaţă de 2.500 de metri şi investiţia este estimată la un milion de euro“, a spus pentru ZF Simion Prunean, administratorul hotelului şi acţionar minoritar, cu un pachet de 5%.

    Grand Hotel Italia, cu o capacitate de 187 de camere, dar şi 14 săli de conferinţă se întinde pe o suprafaţă de peste 30.000 mp. Hotelul a fost deschis în 2011 în urma unei in­ves­tiţii de peste 20 mil. euro făcută de familia de italieni Batani, care controlează mai multe unităţi hoteliere în Italia.

  • Hotelul plimbăreţ. Când şi unde se va deschide primul hotel cu camere care pot funcţiona independent şi pot fi mutate după bunul plac

    Hotelurile atrag turiştii cu dotările lor sau, mai nou, îi pot atrage cu mobilitatea, conform unui proiect al companiei americane Moliving, care propune hoteluri modulare. Mai precis, fiecare cameră este construită sub forma unui modul independent care poate funcţiona astfel sau fi unit cu altele şi mutat la nevoie.

    Fiecare modul poate fi conectat la reţelele de utilităţi sau poate funcţiona în absenţa acestora, fiind dotat cu panouri solare şi sistem propriu de reciclare a apei, scrie Dezeen.

    Primul astfel de hotel se va deschide în această primăvară într-o localitate din Valea Fluviului Hudson, Hurley. Operatorul său este Moliving, care caută parteneri pentru expansiune în SUA, precum şi în Europa, considerând soluţia sa potrivită pentru zonele unde numărul de turişti variază foarte mult în funcţie de perioada anului.

  • Gata bagajul?

    După cei mai grei doi ani din istoria sa, turismul îşi ia avânt şi se pregăteşte pentru un an cu rezultate similare cu cele din 2019, ultimul an de referinţă în această piaţă. Cererea early-booking pentru vacanţe începe să apară timid, însă anul acesta oferta va fi mai diversă, multe state îşi vor mai relaxa măsurile de restricţie, iar agenţiile de turism sunt optimiste. Operatorii din turism sunt de părere că 2022 va fi începutul sfârşitului celei mai dificile perioade pentru piaţa locală şi nu numai.

     

    Turismul a cunoscut cea mai dificilă perioadă din istorie, atât pe plan local, cât şi internaţional. Ultimii doi ani au reprezentant un rollercoaster, care i-a trecut pe operatorii din turism prin diverse stări şi emoţii. Provocările aduse de pandemie au determinat agenţiile locale de turism, care în mare parte sunt specializate pe vacanţe internaţionale, să îşi adapteze constant activitatea şi să găsească soluţii de supravieţuire. Rezolvările nu s-au lăsat aşteptate, iar pentru prima dată au fost introduse zboruri charter către destinaţii exotice, care înainte erau greu accesibile. Principalul criteriu de selecţie a destinaţiilor din ultimii doi ani s-a bazat pe restricţiile care se aflau în statele respective. Egipt, Zanzibar, Republica Dominicană, Kenya, Maldive, Seychelles şi Mauritius sunt doar câteva dintre destinaţiile pe care au mizat agenţiile de turism, dar care sunt destinaţiile acestui an? Egiptul a fost vedeta anului 2021, existând chartere din aproape toate aeroporturile din ţară către Hurghada sau Sharm el-Sheikh, cele mai populare staţiuni de pe tărâmul faraonilor.

    Dacă înainte de pandemie, existau oferte pentru Egipt doar pentru un sezon, în 2021 Egiptul a fost în ofertă pe tot parcursul anului. Pentru anul acesta părerile sunt împărţite, astfel că nici acum nu pot fi făcute previziuni foarte clare cu privire la cele mai solicitate destinaţii. O parte dintre jucătorii din piaţă sunt de părere că Egiptul îşi va păstra statutul de destinaţie vedetă, însă alţii consideră că odată cu redeschiderea ţărilor europene, locurile exotice vor scădea în preferinţele turiştilor. Alin Burcea, proprietarul agenţiei de turism Paralela 45, este de părere că românii sunt nerăbdători să călătorească în Europa, iar destinaţiile de tipul Spaniei vor creşte semnificativ anul acesta.

    Egiptul a fost vedeta anului 2021, existând chartere din aproape toate aeroporturile din ţară către Hurghada sau Sharm el-Sheikh, cele mai populare staţiuni de pe tărâmul faraonilor. Dacă înainte de pandemie, existau oferte pentru Egipt doar pentru un sezon, în 2021 Egiptul a fost în ofertă pe tot parcursul anului.

    „Se vede şi se aude că povestea cu omicronul merge în jos, reapar multe destinaţii care existau şi înainte. Sunt de părere că cererile pe Egipt se vor diminua pentru că vor creşte alte destinaţii. Spre exemplu, anul trecut, mai ales de sărbătorile de iarnă 2020-2021, au fost foarte căutate destinaţiile exotice, au existat multe chartere, iar românii au mers unde au putut. Pentru sărbătorile de iarnă 2021-2022 cererea s-a diminuat pentru aceste destinaţii, nu au mers la fel de bine ca anul trecut pentru că au existat alternative de zbor”, explică Alin Burcea. El spune că cererea pentru vacanţe în Spania va creşte foarte mult anul acesta, având în vedere că au tot existat restricţii care nu le-au permis turiştilor să îşi petreacă concediile pe teritoriul spaniol. Paralela 45 înregistrează în această perioadă câteva cereri pentru vacanţa de vară din acest an, însă nivelul este sub 2019. Criteriile cele mai importante, de care încă ţin cont agenţiile chiar şi în acestă perioadă, luate în calcul atunci când sunt introduse diverse destinaţii sunt măsurile de restricţii din statele respective.

    „Anul 2022 va fi în continuare unul atipic pentru turism, însă probabil că la fel ca în anul anterior, marile câştigătoare vor rămâne destinaţiile care vor fi deschise şi vor avea condiţii de călătorie mai relaxate pentru români. Astfel, preconizez că Turcia va rămâne pe primul loc în opţiunea turiştilor noştri, urmată îndeaproape de Egipt şi Grecia”, spune Cristian Pandel, proprietarul turoperatorului Christian Tour. El este de părere că şi anul acesta Egiptul va fi în topul preferinţelor turiştilor români, alături de tradiţionalele Turcia şi Grecia. Destinaţia din Africa beneficiază de temperaturi ridicate, preţuri accesibile şi distanţă mică de zbor faţă de România, factori care ar contribui la păstrarea Egiptului în topul preferinţelor românilor pentru o bună perioadă de timp. „Independent de voinţa noastră ca touroperator, tarifele pachetelor de vacanţă vor suferi unele majorări datorate creşterii costurilor furnizorilor (cazare, zboruri, servicii la sol etc.)”, precizează Cristian Pandel.

    Cosmin Marinof, managing director al DerTour

    „Acum este perioada cu cele mai mici tarife, având în vedere că se aplică discounturile de early booking. După această perioadă, preţurile vor fi mai mari şi hotelurile bune se vor umple pentru că anul acesta va călători toată Europa, ne aşteptăm la o creştere foarte mare a cererii.”

    Cristian Pandel, proprietarul turoperatorului Christian Tour.

    „Anul 2022 va fi în continuare unul atipic pentru turism, însă probabil că la fel ca în anul anterior, marile câştigătoare vor rămâne destinaţiile care vor fi deschise şi vor avea condiţii de călătorie mai relaxate pentru români. Astfel, preconizez că Turcia va rămâne pe primul loc în opţiunea turiştilor noştri, urmată îndeaproape de Egipt şi Grecia.”

     

    Creşterea preţurilor se prefigura încă de la finalul anului trecut, mai ales pentru Egipt, care a început să primească, după mulţi ani de absenţă, turişti ruşi. Rusia nu a mai avut zboruri directe către Egipt de la incidentul din 2015, când un avion rusesc s-a prăbuşit în Peninsula Sinai în urma unui atac terorist, care s-a soldat cu moartea a peste 220 de persoane, printre care mulţi cetăţeni ruşi. Rusia era printre cele mai importante pieţe turistice pentru Egipt, iar din acel moment, turismul egiptean s-a aflat pe o pantă descendentă. Ruşii s-au întors în Egipt, iar preţurile vor suferi majorări, însă turoperatorii locali nu se aşteaptă la creşteri foarte mari. Christian Tour a vândut începând cu luna noiembrie a anului trecut pachete pentru vacanţele de vară din acest an. „Chiar şi acum la început de an, după sărbători, cererile pentru vacanţele de vară sunt tot mai multe. Până în prezent avem un total de aproximativ 12.000 pachete deja rezervate în regim early booking. Acest tip de rezervare aducând beneficii clienţilor, în sensul că pot alege dintr-o paletă variată de oferte, de unităţi de cazare sau date de călătorie, dar şi pentru că pot alege să achite eşalonat vacanţa. Primele date de călătorie aproape sold-out sunt cursele charter de imediat după începerea vacanţei de vară a elevilor, adică după 15 iunie, în destinaţii precum Antalya, Creta sau Hurghada”, spune Cristian Pandel.

    O cerere mare pentru vacanţele de vară înregistrată în această perioadă o are şi turoperatorul DerTour. Oamenii au rezervat cu 30% mai mult în această perioadă faţă de anul trecut, ceea ce poate să însemne că rezervările de tip early booking îşi revin treptat, un semnal pozitiv pentru turismul local. Cosmin Marinof, managing director al DerTour, este de părere că aşa cum Egiptul a devenit o destinaţie operabilă pe tot parcursul anului, vor mai exista destinaţii exotice care vor merge perioade mai lungi din an, dacă nu chiar tot anul. „Republica Dominicană are tendinţa de a deveni o destinaţie pe care o vom opera 4-5 luni pe an, Mexic la fel. Aşteptăm ca destinaţiile din sud-estul Asiei să devină iar operabile, cu puţine restricţii. Sunt doi ani de când nimeni nu a fost în aceste locuri, cu siguranţa va fi o cerere foarte mare”, explică el. Cu toate că nu există încă o cerere mare doar pentru o anumită destinaţie, un lucru este clar şi anume faptul că turiştii vor fi nevoiţi să scoată mai mulţi bani din buzunare pentru vacanţele din acest an. Deschiderea mai multor pieţe turistice va duce la o cerere mai mare pentru destinaţiile populare, astfel că hotelierii vor creşte preţurile, iar cei care se grăbesc să îşi rezerve vacanţele vor beneficia de hoteluri mai bune, dar şi de preţuri mai mici dacă vor profita de reducerile de tip early booking ale agenţiilor.

    Spania va creşte foarte mult anul acesta, având în vedere că au tot existat restricţii care nu le-au permis turiştilor să îşi petreacă concediile pe teritoriul spaniol. Acum lucrurile s-au schimbat. Foto: jorge salvador/unsplash

    „Acum este perioada cu cele mai mici tarife, având în vedere că se aplică discounturile de early booking. După această perioadă, preţurile vor fi mai mari şi hotelurile bune se vor umple pentru că anul acesta va călători toată Europa, ne aşteptăm la o creştere foarte mare a cererii”, menţionează Cosmin Marinof. Şi pe segmentul de călătorii în scopuri de business se aşteaptă ca anul acesta cererea să crească, însă nu a început să apară. „Avem rezervări, dar nu foarte multe pentru că s-a schimbat comportamentul cumpărătorului, nu prea mai face rezervări cu foarte mult timp înainte. Pentru vacanţele corporate, cererea apare cu 2-3 săptămâni înainte de momentul călătoriei, momentan cererile sunt pentru primăvară, nicidecum pentru vară. Primim multe cereri de ofertă, dar nu se concretizează”, explică Codruţa Popescu, managing director, Go Travel, o agenţie de turism locală care îşi bazează activitatea pe segmentul corporate. Ea precizează că pentru anul acesta, cererea venită din partea de corporate va viza marile oraşe ale Europei. Anul acesta sentimentul de incertitudine va plana în continuare, însă nu la fel ca în ultimii doi ani. Turismul îşi va continua revenirea, începută anul trecut, iar şansele să fie atinse cifrele din 2019 sunt destul de mari, având în vedere apetitul crescut al românilor de a călători. Cu toate că părerile sunt împărţite cu privire la care vor fi destinaţiile acestui an, toţi operatorii spun la unison că va fi începutul sfârşitului restricţiilor de călătorie.

    Alin Burcea, proprietarul agenţiei de turism Paralela 45

    „Se vede şi se aude că povestea cu Omicronul merge în jos, reapar multe destinaţii care existau şi înainte. Sunt de părere că cererile pe Egipt se vor diminua pentru că vor creşte alte destinaţii. Spre exemplu, anul trecut, mai ales de sărbătorile de iarnă 2020-2021, au fost foarte căutate destinaţiile exotice, au existat multe chartere, iar românii au mers unde au putut. Pentru sărbătorile de iarnă 2021-2022 cererea s-a diminuat pentru aceste destinaţii, nu au mers la fel de bine ca anul trecut pentru că au existat alternative de zbor.”

     

  • Dispare definitiv cel mai mare hotel din România. Care este motivul şi ce vor să facă proprietarii cu clădirea

    Rin Grand Hotel, hotelul din sudul Bucureştiului, de lângă târgul de maşini Vitan, o investiţie de 60 mil. euro, care stârnea controverse la lansarea din 2017, când era anunţat ca „cel mai mare hotel din Europa“, s-a închis pentru turişti şi va fi convertit integral în apartamente.

    „Pandemia ne-a afectat foarte mult, gradul de ocupare şi veniturile s-au prăbuşit dramatic la Rin Grand Hotel, veniturile au scăzut cu 80%, am adus chiar bani de acasă. L-am închis şi transformăm ultimele camere ce funcţionau în regim hotelier în apartamente. Până în vara anului viitor vom finaliza această conversie“, a spus pentru ZF Ionuţ Negoiţă, proprietarul hotelului, fratele lui Robert Negoiţă, primarul sectorului 3. Anul trecut mai funcţionau în regim hotelier 480 din cele aproape 1.500 de camere pe care le avea la des­chidere hotelul.

    Ionuţ Negoiţă, fostul acţionar majoritar al echipei de fotbal Dinamo Bucureşti, cu afaceri în turism dar şi unul dintre cei mai mari dezvoltatori de proiecte rezidenţiale din Capitală spune că se va concentra doar pe investiţii în zona rezidenţială. “În turism aşteptăm vremuri mai bune. Vom continua investiţiile pe rezidenţial”.

    La lansarea în 2007, fraţii Negoiţă erau încrezători că cele 1.460 de camere vor fi bine primate de piaţă şi că hotelul Rin Grand Hotel va deveni profitabil în doar câţiva ani. În 2012, doar o treime din capacitatea totală de cazare mai funcţiona în regim hotelier, restul fiind transformată în apartamente care au fost scoase la vânzare.

  • Schiul în România, misiune imposibilă pentru străini: Pârtiile mici, preţurile mari şi lipsa colaborării conturează peisajul turistic de iarnă

    România nu are potenţialul de a atrage turişti străini pasio­naţi de schi, principalele motive pentru care prac­ticanţii străini ai acestui sport nu vin în ţara noastră fiind că nu dispunem de o infrastructură dezvol­tată, dar nici de oferte atractive.

    România, cu una dintre cele mai mici rate de infec­ta­re din Europa în această perioadă, ar fi putut profita de ocazia de a atrage turiştii străini către staţiunile locale de schi, însă e un tren pe care ţara noastră l-a pierdut de prea mult timp.

    Preţurile mari practicate de către unii hotelieri în această perioadă, dar şi lipsa colaborării dintre autorităţi şi mediul privat se traduc printr-o proastă organizare, care este resimţită direct de către turişti.

    „Nu avem turişti străini în această perioadă, avem tarife foarte mari, programe ale turoperatorilor nu prea sunt, cum erau acum ceva ani. Pachete de schi organizate pentru România nu există în extern, poate doar pachete indi­vi­duale, dar sunt scumpe“, explică Ovidiu Tudor, pre­şe­dinte al Asociaţiei Incoming România, care reuneşte mai multe agenţii de turism care practică turism de incoming.