BusinessMagazin

Tag: turism

  • România va fi promovată ca destinaţie turistică în rândul tinerilor din întreaga lume

    Potrivit unui comunicat al MAT, ministerul, Asociaţia Europeană pentru Mobilitate (AEM) şi Asociaţia pentru Sprijinirea Tinerilor, Studenţilor şi Profesorilor (APSTSP) colaborează pentru promovarea României ca destinaţie turistică în rândul tinerilor care deţin o legitimaţie European Youth Card şi/sau International Studenty Identity Card.

    „Tinerii din întreaga lume sunt invitaţi să descopere România, o destinaţie ofertantă şi accesibilă! Pe lângă experienţele antrenante oferite de oraşele şi staţiunile locale sau naţionale, în vacanţele de tip city-break sau turism festivalier, un rol important în procesul de cunoaştere îl joacă şi schimbul cultural. Călătorind, elevii şi studeţii pot lega prietenii, iar aceste relaţii reprezintă fundamentul în înţelegerea frumuseţii diferenţelor şi asemănărilor dintre modalităţile de gândire şi trai ale unor societăţi diferite. În acest fel, pe lângă entuziasmul de a porni în aventură într-un loc nou, necunoscut, tinerii se pot dezvolta tot mai mult, prin îmbogăţirea cunoştinţelor, şi, cu ajutorul reţelelor sociale, îi pot încuraja pe apropiaţii lor să le urmeze exemplul”, a declarat ministrul Antreprenoriatului şi Turismului, Constantin-Daniel Cadariu.

    European Youth Card este o legitimaţie destinată tinerilor din Europa care aduce beneficii posesorilor atât în ţara de origine, dar şi atunci când călătoresc în restul ţărilor de pe continent. În prezent, peste 6 milioane de tineri cu vârste cuprinse între 12 şi 30 de ani deţin această legitimaţie, iar 38 de ţări sunt partenere.

    International Studenty Identity Card este singura legitimaţie recunoscută oriunde în lume, care atestă statutul de elev în ciclul gimnazial, licean, student, masterand sau doctorand şi care le oferă acestora cele mai eficiente modalităţi de accesare a serviciilor de interes. Peste 6 milioane de tineri, cu vârste de până la 30 de ani, deţin legitimaţia, iar 130 de ţări sunt partenere. Iniţiativa aparţine UNESCO.

    În urma protocolului de colaborare încheiat, MAT va pune la dispoziţia celor două asociaţii o serie de materiale audiovizuale, care evidenţiază atractivitatea destinaţiei România, cu accent pe activităţi, aventură, city-break şi turism rural, pentru promovarea acestora în mediul online, pe platformele digitale ale partenerilor, precum şi în cadrul altor acţiuni de interes.

    Totodată, ministerul acordă dreptul de utilizare a brandului de ţară „România – Exploraţi Grădina Carpaţilor”, precum şi a unui cod QR, care să redirecţioneze utilizatorii către portalul www.romania.travel. Colaborarea este pro bono, transmite MAT.

  • Aproape 500.000 de turişti au ajuns pe litoral în lunile iunie şi iulie, cu 5% mai puţini decât în 2021

    Circa 500.000 de turişti, mai exact 498.000 de persoane, au ajuns în primele două luni din acest sezon pe litoralul românesc, un număr cu 5% mai mic faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.

    Scăderea reflectată din datele de la INS este mult mai mică decât estimările jucătorilor din turism, care arătau o scădere de 30-40% pentru acest sezon de vară. Astfel de estimări s-au bazat pe faptul că turiştii au putut călători după doi ani de restricţii, în care nu prea şi-au petrecut vacanţele în afara ţării, drept urmare cazările de pe plan local au avut de suferit.

    Numărul de turişti ajunşi pe litoral este mult mai mare având în vedere că există multe unităţi de cazare care funcţionează la negru, iar alte unităţi nu raportează datele către Institutul Naţional de Statistică. Anul trecut a fost pentru al doilea an la rând când judeţul Constanţa s-a aflat în topul clasamentului celor mai vizitate zone din ţară, având peste 1,2 milioane de turişti.

     

  • Povestea unui fost fotbalist care a jucat pentru campioana României care acum este primar şi om de afaceri în comuna unde s-a născut soţia lui

    Pe Strada Principală din satul Apold, judeţul Mureş, la numărul 75, unei case fără un nume aparte începea să-i scrie o nouă poveste, în urmă cu patru ani, familia formată din Dana şi Gabriel Mureşan. Apold, un sat situat la 20 de kilometri de Sighişoara, pe traseul Via Transilvanica, era locul de baştină al Danei, soţia lui Gabriel, ajuns între timp fotbalist la Cluj. Au cumpărat casa cu câţiva ani înainte de a o deschide, în august 2018, sub numele „Casa Trappold” pe frontispiciu.

    Am deschis locaţia fără să stăm prea mult pe gânduri. Casa era cumpărată cu câţiva ani înainte şi am tot lucrat la ea. Partea din faţă am lăsat-o la fel – în Ardeal, camera din faţă a casei e de neclintit şi e cea mai răcoroasă, deci nu aveam cum să luăm oaspeţilor experienţa aceasta”, povesteşte familia Mureşan.

    Gabriel Mureşan s-a născut la Sighişoara în 1982 şi a luat calea fotbalului, evoluând pe postul de mijlocaş defensiv şi jucând la echipe precum Gaz Metan Mediaş, Gloria Bistriţa, CFR Cluj sau ASA Târgu-Mureş. În septembrie 2020, ajuns în Apold, a candidat din partea PNL şi a obţinut mandatul de primar al comunei, funcţie pe care o ocupă şi astăzi.

    O parte din camere sunt mobilate în stil tradiţional, iar în celelalte predomină lemnul alb.

    Înainte de a lua frâiele comunei în care s-a născut soţia lui însă, el le-a preluat pe cele ale Casei Trappold, proiectul turistic pe care l-a numit astfel cu gândul la denumirea săsească a Apoldului – Trappold. Iniţial, au vrut să denumească proiectul Casa din Pult, dar au ajuns la concluzia că ar fi sunat prea brutal.

    „Primele camere duble – Schaas, Pult şi Dendroff – au fost făcute, de fapt, în locul fostelor cocini de animale, iar şura am recondiţionat-o deoarece ne-am îndrăgostit de ea din prima. Arăta pierdută, însă i-am dat viaţă şi nu ne pare rău de niciun fel.” De altfel, şura este punctul forte al Casei Trappold, atracţia din toate sezoanele, dar mai ales din timpul iernii, când focul din şemineu aduce magie în atmosferă.

    Vara, există o piscină montată în curte, cu şezlongurile alături, iar ciubărele cu apă caldă şi sauna sunt disponibile permanent. Bicicletele se pot închiria pe tot parcursul anului, iar seara, la cerere, se organizează focuri de tabără. „Primul weekend de la deschidere a fost fully booked (ocupat integral – n. red.). Aproape că am plâns. Am pus locaţia pe Booking (platformă de rezervări – n. red.) şi au început să vină rezervările. Nu ne-am aşteptat, de fapt nu ştiam la ce să ne aşteptăm. Şi aşa a început totul, cu primii clienţi şi primele recenzii, iar restul au venit de la sine.”

    O noapte de cazare la Casa Trappold porneşte de la 360 de lei, cu mic-dejun inclus şi acces la ciubărul cu apă caldă.

    La Casa Trappold, care numără în prezent 15 camere, există o echipă închegată de oameni care lucrează zi de zi, fiecare pe segmentul lui. Gabi se ocupă de rezervări, iar Andreea – de comunicare şi conţinut în promovare. Paul este mereu pus pe glume şi responsabil cu primirea oaspeţilor, mama Danei gestionează rolul cratiţelor în bucătărie, iar Monica este ajutorul ei, responsabilă de curăţenie şi de modul în care clienţii găsesc casa. „La început, pregăteam doar micul dejun, totul fiind homemade (făcut în casă – n. red.) – de la pită făcută în cuptor, la brânză, roşii, ceapă. Salamul este şi el făcut de noi, la fel şi alte bucate. Am vrut mereu să oferim oamenilor simplitatea şi bunătatea cu care noi am crescut la Apold, pentru că nu am crescut cu mezeluri sau alte mâncăruri ambalate, ci cu ceea ce părinţii şi bunicii făceau în casă, totul provenit de la animalele din gospodărie.” La cerere, clienţii pot primi şi prânzul, şi cina, dar pensiunea nu are un restaurant à la carte, iar cei doi proprietari nici nu îşi doresc să deschidă unul, pentru că, spun ei, nu vor să devină prea comerciali, ci să rămână autentici, după principiul „Mai bine mai puţin, dar bun”.

    Au ales să se ancoreze în Apold, pentru că de acolo venea Dana, acolo a copilărit şi acolo simţea nevoia să aducă un plus comunităţii din preajma Colinelor Transilvaniei. Au lucrat îndeaproape cu o arhitectă şi cu o echipă de oameni care au venit cu recomandări – de la nuanţele în care să prindă culoare casa, la mobilier şi la recondiţionările necesare. Au depăşit pragul de 500.000 de euro investiţi, iar anul acesta continuă să aloce bani dezvoltării. Familia Mureşan locuieşte peste drum de pensiune, aşa că, practic, la Trappold, Dana şi Gabriel se simt chiar ca acasă. „Avem multe grupuri care vin fie în team building, fie în scopul unor evenimente private mai restrânse – capacitatea şurii este de 50 persoane – ceea ce ne-a făcut să mărim şi capacitatea de cazare. Momentan, avem 13 camere duble, una triplă şi o cameră de şase locuri, ultimele două fiind cele din partea din faţă a casei.

    Am început cu trei camere duble şi am ajuns aici.” O parte din camere sunt mobilate în stil tradiţional, iar în celelalte predomină lemnul alb. Au trecut prin ele mulţi străini – din Israel, Germania sau ţările nordice. Ca peste tot, pandemia a dat peste cap şi pensiunea din Apold, mai ales că a fost închisă o perioadă bună de timp. Apoi au început să vină românii, un lucru îmbucurător, mai ales că foarte puţini dintre ei cunoşteau zona aceea. „Anul 2021 a fost mai bun decât 2022, însă nici războiul din Ucraina nu ne-a ajutat.

    Am avut multe anulări. Încercăm să fim cu picioarele pe pământ şi să ne bucurăm că suntem aici, sănătoşi. Pe restul le luăm cum vin, mai ales că pandemia ne-a învăţat să nu mai programăm nimic şi să ne organizăm treptat. Ne bucură că vin clienţii corporate, având contracte cu agenţiile de travel. Ce este şi mai frumos este că apoi se întorc la noi în scop personal, cu familia, prietenii.”

    Când turiştii îşi doresc să iasă din curte, îi întâmpină împrejurimile bogate cu peisaje, Biserica Fortificată din Apold şi traseul Colinele Transilvaniei, numai bun pentru o plimbare cu bicicleta.

    O noapte de cazare la Casa Trappold porneşte de la 360 de lei, cu mic-dejun inclus şi acces la ciubărul cu apă caldă. Pensiunea este „acompaniată” de o grădină cu două astfel de ciubăre, cu saună, loc pentru focul de tabără, leagăne, trambulină, căsuţa copiilor cu tobogan şi multe jocuri şi jucării de exterior. „Oferim posibilitatea închirierii de biciclete, avem masă de tenis, mingi de fotbal, jocuri în şură, zonă de barbeque, pe timp de vară avem o piscină, iar iarna şura ţine loc de lounge area.” Iar când turiştii îşi doresc să iasă totuşi din curte, îi întâmpină împrejurimile bogate cu peisaje, Biserica Fortificată din Apold şi traseul Colinele Transilvaniei, numai bun pentru o plimbare cu bicicleta. La 20 de kilometri se află Sighişoara, cu a ei cetate medievală şi Turnul cu Ceas, şi tot rapid se ajunge şi la Cetatea de la Făgăraş. „Nu ne gândim să extindem proiectul în alte zone din ţară, ci ne gândim să-i extindem aria de servicii oferite clienţilor. Prin prisma aceasta, între localităţile Şaeş şi Apold există un lac ce a fost săpat anul acesta, iar din 15 iulie 2022 clienţii Casei Trappold se bucură de el. Sunt amplasate două hidrobiciclete şi sperăm şi la peşti care să tragă la undiţă. Aşadar, lacul este cu circuit închis pentru clienţii pensiunii”, mai spune familia Mureşan. Planuri mai sunt multe, însă până când fiecare va căpăta contur, Gabriel şi Dana, împreună cu echipa din jurul lor, se bucură de ce le aduce fiecare sezon în parte.

    Familia Mureşan locuieşte peste drum de pensiune, aşa că, practic, la Trappold, Dana şi Gabriel se simt chiar ca acasă.


     

     

  • De ce a ales un cuplu să se stabilească în Bran după un periplu de ani buni la mai multe hoteluri din jurul lumii. Vor să ducă mai departe povestea unui conac de aici

    După un periplu de ani buni la mai multe hoteluri din jurul lumii, Mustafa Kemal şi Raluca Bali au ales să se ancoreze în România, pentru a duce mai departe povestea unui conac ajuns acum pe mâinile celei de-a cincea generaţii a familiei Baciu. Törzburg, pentru că acesta este numele proprietăţii, se află în comuna Bran din judeţul Braşov, mai uşor recunoscută după castelul pe care îl găzduieşte, asociat contelui Dracula. De altfel, Törzburg este traducerea în germană pentru „Castelul Bran”.

    „Locul ne-a ales pe noi. Suntem a cincea generaţie a familiei Baciu care locuieşte în această casă. Predecesorii noştri au realizat lucruri remarcabile, care fac ca acest loc să fie special şi unic”, povesteşte Raluca Bali. Unul dintre aceşti predecesori a fost Ioan Baciu, administrator al castelului şi primul care a conceput un ghid turistic al Castelului Bran. Fiul său, Nicolae Baciu, avocat şi scriitor, devenit cunoscut pentru lupta sa împotriva comunismului, a evadat din închisoare, a trecut Dunărea înot, a fost întemniţat în Iugoslavia, a evadat şi de acolo, apoi şi-a cucerit libertatea atât în gândire, cât şi în profesie. O statuie a lui stă astăzi mândră chiar în faţa conacului. El şi familia lui, cea în care s-a născut Raluca, au dus mai departe povestea conacului transformat astăzi în proiect turistic.

    „Ioan Baciu a cumpărat casa (actualul conac – n. red.) la începutul secolului trecut şi acolo şi-a întemeiat propria familie, activând ca administrator al Castelului Bran, la doar câţiva kilometri de casa părintească din Sohodol. Scriind primul ghid turistic al castelului, îl considerăm printre primii care au transmis generaţiilor următoare dorinţa de cunoaştere a locului şi atracţia faţă de locurile în care oamenii călătoresc şi practică ceea ce noi numim turism în ziua de azi.” După Ioan Baciu, în actualul conac Törzburg au mai locuit patru generaţii ale aceleiaşi familii, până când, în 2016, Raluca Bali şi verişoara ei au hotărât să schimbe destinaţia proprietăţii în conac turistic. „Branul este, probabil, una dintre cele mai vizitate zone din România.

    Necesitatea unor locaţii mai cochete în zonă a fost factorul decisiv în demararea acestui proiect, deoarece, din păcate, zonele de cazare de calitate în zonă sunt foarte puţine”, spune Raluca Bali. Ea şi soţul ei, Mustafa Kemal Bali, de asemenea implicat în dezvoltarea conacului, au amândoi la bază studii şi experienţă în domeniul turismului şi al ospitalităţii. Raluca a absolvit Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, apoi a obţinut o diplomă în managementul ospitalităţii la Manchester Metropolitan University. Nu s-a oprit aici, ci a continuat să aprofundeze domeniul, aşa că a absolvit şi un master de profil, la Cesar Ritz University din Elveţia. „Acolo, toţi studenţii respiram gândul Ritz – «People create memories, not things» («Oamenii creează amintiri, nu lucruri» – trad.), afirmaţie rămasă ca aparţinând lui Simon Cooper, preşedinte al Ritz-Carlton Hotel Company.” Imediat după terminarea studiilor, Raluca şi Mustafa Kemal Bali au început să trăiască pe viu profesia turismului. Împreună, au cumulat peste 40 de ani de experienţă în hoteluri internaţionale de cinci stele, dintre care cele mai multe în Turcia (Sheraton Ankara, Ramada by Wyndham Mersin, Tugcan Gaziantep, Knidos Resort Marmaris sau Dedeman Cappadocia), dar şi Sheraton Dongguan China şi Royal Caribbean Cruises International.

    Capacitatea conacului este de opt camere – trei duble deluxe, două twin şi trei suite, iar preţul unei camere porneşte de la 130 de euro pe noapte
    cu mic-dejun inclus.

    Când periplul în jurul lumii s-a încheiat, familia Bali a ales să ducă mai departe povestea conacului Törzburg din Bran. „Eu am apreciat dintotdeauna dezvoltarea agroturistică a locului din anii ’90 încoace. Întorcându-mă periodic în ţară şi vizitându-mi familia, am văzut oportunitatea dezvoltării conacului şi am venit cu un concept diferenţiat şi puţin sau deloc practicat până atunci, şi anume cel de boutique hotel, cochet şi cu capacitate mică sau medie şi care păstrează şi subliniază istoria locului şi valorizează identitatea locului în moduri distincte.” Aşa că toată energia şi toate ideile adunate de-a lungul timpului s-au concretizat în ceea ce este astăzi un loc primitor pentru turiştii familiarizaţi sau nu cu poveştile care gravitează în jurul Branului. „În acest proiect s-a investit foarte multă muncă, pasiune şi dorinţa de a face ceva diferit în Bran.

    Proiectul a fost realizat de arhitectul Victor Ţurcanu, extrem de talentat şi implicat în ceea ce face. Investiţia nu este finalizată încă şi, probabil, nu va fi niciodată, deoarece constat că mereu se schimbă ceva, se fac investiţii pentru a ţine pasul cu trendul din ospitalitate. Până acum, peste 500.000 de euro au fost investiţi pentru renovarea clădirii”, spune Raluca Bali. Încă de la început, conacul Törzburg a avut ca target piaţa turiştilor străini, iar în prezent 90% dintre cei care ajung să se cazeze în conacul aflat în imediata apropiere a castelului Bran sunt călători din alte ţări şi doar 10% sunt români. Aşa se face că pe la Törzburg au trecut turişti din Noua Zeelandă, Coreea, Emiratele Arabe Unite, Canada, Statele Unite ale Americii, Peru sau Chile. Capacitatea conacului este de opt camere – trei duble deluxe, două twin şi trei suite, iar preţul unei camere porneşte de la 130 de euro pe noapte cu mic-dejun inclus. „Conacul are restaurant propriu, à la carte, iar atunci când vremea se încălzeşte, se poate sta şi la terasa din grădină. Atracţiile sunt extrem de multe în zonă, de la trasee de hiking în Bucegi şi Piatra Craiului, la rezervaţia de urşi de la Zărneşti, satul Peştera sau Cheile Grădiştei.” Nu mai rămâne decât dorinţa de a cunoaşte Branul şi dincolo de emblematica legendă care a adus atâtea sute de mii de turişti în zonă de-a lungul timpului.

     

    Încă de la început, conacul Törzburg a avut ca target piaţa turiştilor străini, iar în prezent 90% dintre cei care ajung să se cazeze în conacul aflat în imediata apropiere a castelului Bran sunt călători din alte ţări şi doar 10% sunt români.

  • Povestea Avincis, o afacere de familie cu o istorie de peste un secol

    Povestea cramei Avincis este una de familie, care începe în anul 1905 şi este continuată de cinci generaţii. În timpul comunismului, domeniul din Drăgăşani a fost confiscat, conacul şi via au rămas în paragină, dar au revenit toate la viaţă odată cu proiectul de restaurare început în anul 2007. Astăzi, vinurile Avincis sunt deja la recolta cu numărul 11, crama se dezvoltă şi pe partea de turism şi evenimente, iar povestea cu parfum de vin continuă.

    Pentru noi, Avincis este o poveste de familie şi probabil de aici vine şi autenticitatea brandului, consecvenţa şi faptul că păstrăm lucrurile simple. Ceea ce spunem este ceea ce suntem de fapt pentru că noi avem acest brand în noi, tocmai pentru că este o poveste. Am încercat să-i dăm o dimensiune, să-l conturăm ca brand în sensul adevărat al cuvântului, dar el a pornit de la o poveste de familie. Acest domeniu a aparţinut stră-străbunicilor mei şi ce a fost la început o casă de vacanţă, un conac foarte frumos care a fost construit în 1905 şi cumpărat de stră-străbunicii mei în 1927, s-a transformat treptat în locuinţa principală pentru că s-au îndrăgostit de domeniu, de potenţialul terroirului, au început să facă vinuri. Cumva, aşa s-a întâmplat şi cu părinţii mei, iar tatăl meu vorbeşte acum despre vinuri cu mai multă pasiune decât vorbeşte despre drept”, descrie Andreea Mici afacerea familiei sale. Familia de avocaţi Cristina şi Valeriu Stoica, părinţii Andreei Micu, au luat decizia de a restaura domeniul viticol de la Drăgăşani, un domeniu care are o istorie de peste un secol, bazele lui fiind puse în 1905. Povestea Avincis a început în anul 1927, când stră-străbunicii Andreei Micu au cumpărat conacul de la Drăgăşani şi au început să facă vin. Crama a trăit şi vremuri negre după anul 1950, când domeniul a intrat în posesia statului român odată cu instaurarea regimului comunist. Mai bine de jumătate de secol mai târziu, în 2007, familia Stoica a început proiectul de restaurare a domeniului ce a presupus plantarea viţei-de-vie, refacerea conacului şi construcţia cramei.

    În 2011 a avut loc lansarea oficială a cramei şi au apărut pe piaţă primele vinuri Avincis, din recolta anului 2010. Acum sunt deja la recolta cu numărul 11. „Cred că acesta este cel mai frumos element aici, faptul că deşi în timpul comunismului domeniul a fost confiscat, conacul a rămas în paragină, via a rămas în paragină, el a prins o nouă viaţă. Povestea pe care au început-o stră-străbunicii mei s-a reinventat acum, păstrând însă acele valori pe care le-au avut, calitatea  – vinurile pe care le făceau atunci erau foarte căutate, chiar şi atunci făceau şampanie –, autenticitatea. Noi nu am încercat să cultivăm nişte soiuri ciudate, rare, ci am încercat să venim cu ceea ce se potriveşte cel mai bine locului. Este adevărat că avem şi soiuri internaţionale, dar cele două vinuri care ne reprezintă sunt Crâmpoşia şi Negru de Drăgăşani”, mai spune Andreea Micu.

    În plus, ea cred că adevăratele branduri sunt cele care reuşesc să supravieţuiască la nişte standarde similare de la o generaţie la alta.

    „Chiar dacă stră-străbunicii mei nu au denumit locul acesta Avincis, Vila Dobruşa, ei au pus cumva bazele acestor valori, noi nu le-am creat de la zero. Am luat aceste valori şi le-am dat o imagine în plus, o interfaţă prin care să ajungem mai repede şi pe o cale mai simplă la diferite tipuri de public.” Via nu este un domeniu care aduce venituri imediat, ci trebuie să ai răbdare ani de zile până la obţinerea unui profit. „Vinurile sunt o investiţie frumoasă, dar, din păcate, în România nu poţi să trăieşti făcând doar vin. Dacă alţii reuşesc, să ne înveţe şi pe noi cum. Deocamdată susţinem investiţia, trebuie să muncim să menţinem domeniul la ceea ce este acum, dar îmi doresc ca în viitor să putem spune că putem trăi din vin 100% şi să nu mai facem drumuri de la Bucureşti atât de des. Avincis, înainte de toate, este o stare de spirit, este complexă, care îmbină toate simţurile, la fel ca vinul.”

    Anul trecut, producătorul de vin a demarat un proiect de modernizare a cramei cu fonduri europene, un proiect în valoare de 2,5 milioane de lei ce este încă în desfăşurare.

    „Investiţia de 2,5 milioane de lei este în curs de finalizare. Sunt multe proceduri şi de formalităţi pentru obţinerea acestor bani. Proiectul a decurs bine, am avut nişte modernizări în cramă pe care trebuia să le facem. Ideea este să avem întotdeauna la cele mai înalte standarde partea aceasta de producţie de vin, iar investiţia este legată şi de laboratorul pe care l-am făcut aici pentru analize pentru că este foarte important ca oenologul să poată să facă imediat analiza vinului, să poată să vadă în timp real şi aşa mai departe“, spune proprietara Avincis.

    Crama îşi propune să ajungă la o producţie de circa 300.000 de sticle de vin în următorii doi – trei ani de la circa 200.000 de sticle cât este în prezent. Producţia anuală este mai mare decât numărul de sticle de vin care ajung în piaţă pentru că o parte din vin trebuie să rămână la învechit. „Avem o strategie de vânzări corelată cu planul de producţie. Ţintim ca producţia de vin anuală să ajungă de la aproximativ 200.000 de sticle, la circa 300.000 de sticle de vin în următorii doi-trei ani. Dintre acestea, unele rămân la învechit, astfel că pe piaţă ieşim cu o producţie mai mică. De multe ori trebuie să stea la învechit circa doi – trei ani vinurile, mai ales cele roşii sau spumantul, care trebuie să stea cam doi ani.“

    Anul trecut, Avincis a vândut circa 190.000 – 200.000 de sticle, iar Andreea Micu spune că strategia businessului său este să crească uşor. „Nu avem o creştere spectaculoasă de la an la an şi nici nu ne dorim neapărat pentru că suntem o cramă de nişă, una medie. Nu avem o suprafaţă viticolă foarte mare, noi încercăm să ne menţinem la circa 200.000 de sticle vândute. Pentru anul acesta ne dorim să rămânem tot aşa.“

    Vinurile cramei Avincis sunt disponibile la nivel naţional în aproximativ 700 de localuri din HoReCa, în 45 de magazine online şi în şapte reţele internaţionale de comerţ modern, respectiv Carrefour, Kaufland, Auchan, Metro, Selgros, Mega Image şi Profi.

    „HoReCa reprezintă un procent aproximativ de 65% din activitate, în timp ce retailul acoperă o pondere de aproximativ 35%. HoReCa vine cu o experienţă mai complexă a consumatorului prin natura canalului de desfacere pentru că eşti într-un restaurant, bei un vin alături de prietenii tăi şi altfel simţi produsul. Dar şi experienţa vinului acasă este una plăcută în care cumva alături vinului într-un mod mult mai flexibil activităţile de zi cu zi“, a explicat Andreea Micu. În plus faţă de afacerea cu vin, Crama Avincis vine şi cu o componentă de turism, are facilităţi proprii de cazare pentru turiştii amatori de turism viticol. La crama din Drăgăşani sunt 15 camere şi ajung câteva mii de turişti anual. Turismul are o pondere de circa 30% în totalul businessului din anul 2021. 

    „Partea de turism reprezintă aproximativ 30% din business. Este foarte importantă nu neapărat la nivel de cifre, cât la nivel de interacţiune cu brandul. În momentul în care vii aici, vezi altfel vinurile şi cumva se creează o legătură mai puternică, cei care vin aici tind să rămână fideli brandului Avincis“, explică proprietara businessului.

    Ea crede că o creştere a ponderii turismului în business nu se va vedea neapărat anul aceasta, dar de anul viitor, datorită piscinei, perioada estivală va fi mai încărcată, inclusiv în timpul săptămânii. „De obicei, turiştii doresc ca momentul în care vin undeva să aibă la dispoziţie tot, şi posibilitatea de a se plimba, şi activităţi sportive. Noi le aveam pe toate acestea acoperite, mai puţin zona asta de destindere acvatică, care este foarte căutată. Acum este deja un plus şi cred că oamenii vor veni şi în timpul săptămânii.”

    O altă direcţie pe care mizează crama în viitor este partea de organizare de evenimente.

    „În weekend este de obicei o ocupare completă la nivel turistic, sunt botezuri, sunt nunţi, sunt petreceri private, oamenilor le place tot mai mult să vină aici, să aibă un domeniu întreg la dispoziţie. Am început să organizăm evenimente de circa patru ani. Făceam şi înainte de pandemie, dar acum deja se caută foarte mult pentru că oamenii tind să evite restaurantele clasice. Este o direcţie bună pentru noi. De cele mai multe ori, ei vin cu un organizator propriu care face practic totul pentru ei, noi le punem la dispoziţie domeniul. Sunt şi anumiţi oaspeţi care vor mâncarea de la noi, vor totul de la noi şi atunci organizăm noi evenimentele. Preferăm să vină ei cu un furnizor extern şi noi să punem la dispoziţie domeniul şi locurile.” Andreea Micu spune că în pandemie a fost nevoie ca businessul său să devină mai flexibil, să găsească nişte modalităţi noi de a ajunge la consumatori. Astfel, în timpul pandemiei a dezvoltat partea de online foarte mult, a deschis magazinul online, dar a crescut şi vânzările pe distribuitorii online. În ceea ce priveşte schimbările comportamentului de consum în pandemie, ea spune că sunt nişte tendinţe, oamenii sunt mult mai atenţi la ce cumpără, sunt mai informaţi, nu mai acceptă să dea banii pe orice, compară foarte mult înainte de a cumpăra, dar îşi doresc mai multă calitate. „Adică această atenţie vine la pachet şi cu un standard mai ridicat. În mod cert, în toate canalele de distribuţie obiceiurile de consum sunt diferite faţă de 2019, din cauza modificărilor generate de pandemie, război, preţuri mărite. Exigenţele distribuitorilor şi ale partenerilor de afaceri sunt şi mai ridicate, iar piaţa este din ce în ce mai competitivă.  Consumatorul caută o sticlă „fair” în raportul calitate-preţ.”

    Una dintre provocările din această perioadă este chiar consumatorul, care, fiind tot mai pretenţios, are şi aşteptări de schimbare, vrea să vadă produse noi în portofoliu, vrea să vadă etichete noi. „Noi suntem cumva direcţionaţi într-un stil mai simplu, mai clasic, adică nu schimbăm foarte des nici etichetele, nici soiurile de vin din care producem, ci dimpotrivă, încercăm să cultivăm ideea de clasic. Astfel, automat provocarea noastră este să atragem consumatorul cu produsele cu care deja el este obişnuit sau pe care deja le cunoaşte bine, în detrimentul unora poate mai noi, mai atractive, dar care poate pe termen lung nu oferă aceleaşi standarde şi aceleaşi valori constante.” Inflaţia are un impact asupra creşterii costului de producţie în general la Avincis. „Am încercat şi noi să le mai creştem pe ale noastre, era un lucru care trebuia făcut, dar nu au crescut atât de mult, adică nu am lăsat pe seama consumatorului toată diferenţa asta suplimentară, o parte o suportăm şi noi, adică nu am crescut cu acelaşi grad cu care am simţit noi. Unele preţuri au crescut şi cu 10% – 15% – 20%, unele au crescut cu 30%”, explică Andreea Micu.

    Nu doar pandemia, ci şi războiul are efecte adverse, este o reacţie în lanţ. Dacă se întâmplă ceva în Europa, tot continentul este afectat. „Chiar şi dacă se întâmplă ceva în lume, la un moment dat efectele vin şi la noi. Şi în felul acesta este o anumită situaţie de incertitudine, este o anumită stare de nesiguranţă care influenţează consumul, influenţează trendurile, influenţează atractivitatea unei investiţii, te gândeşti la viitor. Brandurile se întreabă dacă vor mai fi stabile în doi – trei – cinci ani, sunt întrebări majore pe care ni le punem. Dar există speranţă”, concluzionează proprietara cramei.

    Andreea Micu, proprietar, Avincis: „Pentru noi, Avincis este o poveste de familie. Acest domeniu a aparţinut stră-străbunicilor mei şi ce a fost la început o casă de vacanţă, un conac foarte frumos care a fost construit în 1905 şi cumpărat de stră-străbunicii mei în 1927, s-a transformat treptat în locuinţa principală pentru că s-au îndrăgostit de domeniu.”

     

  • Spania, pe cale să înregistreze un an record pentru turism

    Ignorând haosul din aeroporturile europene şi inflaţia de două cifre, turiştii iau cu asalt plajele spaniole, notează Bloomberg.

    Astfel, turismul, care reprezintă aproximativ 13% din PIB-ul celei de-a patra economii a zonei euro, este pe cale să se redreseze complet cu un an mai devreme decât era de aşteptat, îmbunătăţind perspectivele economice ale ţării.

     

  • Mohammad Murad, proprietarul grupului Phoenicia din turism: Litoralul românesc are cel mai slab sezon din ultimii 30 de ani, cu doar 80.000 de turişti săptămânal faţă de 140.000 anul trecut

    Omul de afaceri Mohammad Murad, unul dintre cei mai mari proprietari de hoteluri din ţară, care controlează unităţi hoteliere pe litoralul românesc, dar şi în Capitală, spune că  sezonul estival de anul acesta este cel mai slab din ultimii 30 de ani, lucru care a fost potenţat atât de criza generată de pandemie, de războiul din Ucraina şi de majorările preţurilor la utilităţi şi alimente, dar şi de managementul deficitar al edililor care administrează staţiunile de la malul Mării Negre.

    “Astăzi ne confruntăm cu cel mai slab sezon din ultimii 30 de ani. În ultima săptămână au fost 80.000-90.000 de turişti. Pre comparaţie, anul trecut, în aceeaşi perioadă, am avut peste 140.000 de turişti, chiar 180.000.”, a spus Mohammad Murad într-o postare video pe contul de Facebook.

    Pe litoral omul de afaceri controlează mai  multe hoteluri. Doar în nordul staţiunii Mamaia-Nă­vodari el contro­lea­ză complexul turistic Phoenicia Holiday Resort, construit de la zero, care se întinde pe o suprafaţă totală de 100.000 de metri pătraţi, dar şi un hotel de cinci stele Phoenicia Royal (cu 144 de spaţii de cazare), o investiţie de 7 mil. euro.

    Potrivit lui Mohammad Murad, cea mai afectată staţiune este Mamaia, care a pierdut mulţi turişti şi datorită faptului că zona a fost transformată într-un cartier de oraş, cu multe blocuri construite haotic, fără spaţii verzi.  

    “Mamaia a fost transformată într-un cartier de oraş, cu zeci de blocuri, sute de blocuri, construite haotic, fără spaţii verzi. Plaja de acolo care în anii anteriori era insuficientă, acum este suficientă, dar datorită intervenţiei de extindere de anul trecut sunt probleme de calitate, de profunzime a apei, chiar la malul mării. Lucrurile se vor rezolva în timp, dar astăzi plajele sunt goale, din păcate”, a adăugat Mohammad Murad.

    Potrivit omului de afaceri, la polul opus se află staţiunea Eforie Nord, care are un grad de ocupare foarte mare.

    “Cu siguranţă au contat şi fodurile europene atrase acolo sau lucrurile sunt mai bine gestionate. În Costineşti sunt probleme, în Vama Veche sezonul este un pic mai slab faţă de anul trecut”.

    În ultimii ani, Murad a demarat mai multe investiţii în turism. El a modernizat cu 15 milioane de euro complexul hotelier Belvedere, Amfiteatru, Panoramic în Neptun Olimp, „fosta perlă a litoralului românesc“, preluat în 2016 de la Josef Goschy, proprietarul lanţului Unita Turism, într-o tranzacţie estimată la 10 milioane de euro.

    Mai mult, el a renovat hotelul Craiova din Olimp, preluat şi reclasificat la patru stele.

    Hotelurile lui Murad sunt controlate prin mai multe companii, printre care Phoenicia Express şi Perla Majestic, potrivit mfinante.ro. Murad şi familia lui mai deţin producătorul de conserve Mandy Foods şi lanţul de restaurante Springtime.

     

  • Peste 100 de puncte gastronomice locale, un concept de afaceri de familie care fac turism la scară mică, au apărut în România în primii trei ani

    Pe harta HoReCa a României au fost puse în trei ani 111 puncte gastronomice locale, unităţi de alimentaţie publică care oferă produse pe bază de reţete tradiţionale şi se află în gospodării ţărăneşti, mici ferme, stâne sau locuri pescăreşti, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Autoritatea Naţională Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

    Practic, aceste unităţi oferă facilitatea unei familii să presteze turism de scară mică şi să valorifice produsele din gospodărie sau din comunitate şi, totodată, ajută la păstrarea identităţii gastronomice locale, iar în concediu, turiştii orăşeni au o alternativă clasică la meniurile a la carte sau meniurile de nişă.

    Cele mai multe puncte gastronomice locale se află în judeţul Tulcea (32), urmat de judeţul Sibiu (15) şi judeţul Maramureş (10), confrorm datelor ANSVSA. În 17 judeţe nu există nicio astfel de unitate, iar printre acestea se numără Brăila, Braşov, Hunedoara, Olt, Suceava şi Teleorman.

  • Un nou tip de turism câştigă tot mai mult teren. Ce este „turismul regenerativ” şi ce înseamna acesta pentru locurile pe care le vizitezi

    Dacă turiştii strică atunci când vin în număr prea mare într-un loc, atunci tot ei pot să şi repare. Ideea nu e nouă, ea apărând în urmă cu câteva zeci de ani şi adresându-se celor care doresc să contribuie la regenerarea unor zone din natură. În ultima vreme însă, „turismul regenerativ” pare să devină tot mai popular, cei care caută o vacanţă activă ajungând să dea o mână de ajutor în probleme de conservare a mediului în diverse locuri, ba chiar şi la refacerea unor zone afectate de dezastre ca inundaţiile sau incendiile, conform Smithsonian Magazine.

    În Statele Unite ale Americii, cel puţin, există mai multe companii care le găsesc de lucru turiştilor. Printre acestea se numără First Nature Tours, care duce doritorii în zona Blue River din statul Oregon, unde aceştia pot ajuta la refăcutul potecilor prin pădure afectate de circulaţia intensă de după un incendiu care a distrus traseul principal de drumeţie şi mountain biking care merge de-a lungul fluviului McKenzie, la construitul unor refugii de întreţinere pentru biciclete şi la reîmpădurire. Global Family Travels pune turiştii la lucru vreme de trei zile într-o zonă de pe râul Dungeness din statul Washington, unde trebuie să refacă habitatul somonului. Aceştia trebuie să elimine blocajele de pe râu care împiedică somonii să avanseze, precum şi să refacă vegetaţia din zona malurilor, printre altele.

    Mai la sud, cei care vor să fie puşi la treabă în vacanţă se pot îndrepta spre reciful de corali din Florida, de care se ocupă Coral Restoration Foundation. Ajunşi acolo, fac o excursie subacvatică în care li se prezintă o zonă în care oamenii de ştiinţă cresc corali, după care sunt duşi să ajute la curăţat mărgeanul de alge şi ataşarea coralilor aduşi de la crescătorie.

     

  • Pe căi nebănuite

    Cosmin Obogeanu şi Cristian Ticuşan au experienţă în turism, vânzări, consultanţă în servicii şi hotelărie. Din 2018, au început să-şi scrie şi experienţa în antreprenoriat, după ce, cu doi ani mai devreme, le-a trecut pentru prima dată prin minte să fondeze CarPath, un proiect care poartă pe roţi entuziasmul de călătorie al lor şi al amatorilor de experienţe inedite.

     

    Businessul s-a născut ca o completare a stilului lor de viaţă orientat către natură, aer curat, flexibilitate şi călătorie. „Făceam multe ieşiri în natură, de multe ori de tip circuit şi care necesitau o logistică complexă, care au fost mult mai uşor de realizat cu o autorulotă decât cu cazare şi mult mai confortabil decât la cort – scoate bagajele din maşină, despachetează – împachetează şi bagă-le înapoi pentru următoarea destinaţie”, povesteşte Cosmin Obogeanu. Cum orice călătorie este mai valoroasă cu însoţitori, ca să nu plece singur nici în aventura de antreprenor, Cosmin l-a cooptat şi pe bunul său prieten, Cristian Ticuşan, care administra deja de zece ani o agenţie de turism din Piatra Neamţ. Se cunosc de când aveau opt ani, au făcut liceul şi facultatea împreună, au început să lucreze împreună în turism şi hotelărie la primul job, în Poiana Braşov. Aveau aşadar toate premisele pentru a valorifica acest parcurs în unul de succes şi în business.

    „Numele CarPath l-am ales dintr-o listă de 15 nume, iar alegerea lui a durat aproape trei luni. De ce se cheamă CarPath? Carpaţii sunt leagănul şi piatra de temelie a ţării noastre. De ce în engleză? Pentru că jocul de cuvinte înseamnă «calea maşinii», iar deviza experienţei CarPath este «Find your own path!» (Găseşte-ţi propria cale!) şi merge mână în mână cu ceea ce îţi oferă autorulotele: libertatea de a găsi propria ta cale, destinaţie, în care să te simţi bine, să afli lucruri noi, să cunoşti oameni noi, să vânezi răsărituri şi apusuri şi să înveţi să iubeşti natura, fiind cât mai aproape de ea, departe de agitaţie sau aproape, după pofta fiecăruia.” Stabilit momentan în Piatra Neamţ, Cristian Ticuşan conduce acolo o agenţie de turism, domeniu pe care l-a explorat şi Cosmin până acum.

    Vreme de doi ani, Cosmin a lucrat în acelaşi domeniu, dar în Germania, la München, iar pentru alţi trei ani a avut o „escapadă” în sistemul public, lucrând în cadrul ANAF. „Investiţia iniţială (în CarPath – n. red.) a fost în jurul sumei de 170.000 de euro. Momentan, valoarea flotei administrate de către CarPath depăşeşte 615.000 de euro. Lucrăm cu servicii de curăţenie şi reparaţie externalizate, astfel că nu avem angajaţi. Cifra de afaceri în 2021 a fost de 65.000 de euro. Nu a fost un an grozav”, mărturiseşte Cosmin Obogeanu. De altfel, ultimii doi ani au fost cu suişuri şi coborâşuri pentru CarPath, la fel ca un drum de munte. În lockdown cei doi antreprenori şi-au dublat cifra de afaceri, deşi au pierdut, prin neînchiriere, aproape jumătate de sezon. Anul 2021 nu a fost cel mai bun an, resimţind puternic impactul efectelor postpandemice, deoarece lumea a călătorit mult mai mult în felurile în care nu s-a putut înainte: cu avionul şi în afara ţării. „O altă mare provocare din domeniu este educarea pieţei: grija şi atenţia faţă de bunul închiriat, respectul faţă natură (ideal este să lăsăm locurile în care ajungem mai curate decât au fost), faptul că vacanţa cu autorulota nu este mai ieftină decât un concediu clasic, ci de multe ori chiar îl depăşeşte ca buget, dar e mult mai bogată decât o vacanţă clasică, la hotel. Dar, veşti bune, 2022 a pornit extrem de bine, cu multă cerere şi oameni dornici să meargă din nou cu autorulota CarPath”, spune cu optimism Cosmin.

    Şi, dacă tot a început cu entuziasm anul, echipa CarPath are planuri pentru a creşte. Cu o flotă disponibilă de 11 autorulote şi un campervan pentru închiriere, cei doi antreprenori s-au extins şi pe piaţa închirierii de rulote cu cinci unităţi, au început să vândă şi accesorii pentru rulote şi autorulote şi să efectueze şi servicii de reparaţii pentru acestea. „Serviciile oferite de CarPath sunt de închiriere de rulote/autorulote, vânzare rulote/ autorulote, corturi auto, consumabile şi piese de schimb, organizarea şi vânzarea de experienţe complete – pe lângă închirierea de autorulotă sau rulotă, facem itinerariul clienţilor, includem diverse experienţe, cum ar fi zbor cu avionul uşor, observarea de păsări, viaţă sălbatică, vizite la observatoare de urşi, la boncănitul cerbilor, echitaţie/călărie, plimbări în natură pe jos, cu biciclete electrice, pe apă cu diverse ambarcaţiuni împreună cu ghid, tururi culinare, tururi la cetăţi sau diferite frumuseţi ale naturii. Putem croi, la cerere, orice tur ne solicită clienţii. E suficient ca ei să vină doar cu bagajele.” Cine sunt clienţii? În general, români cu venituri de la mediu în sus. Dar, mai presus de orice, oameni care iubesc libertatea, explorarea, flexibilitatea şi care se pot lesne adapta unor situaţii noi.

     

    Cosmin Obogeanu l-a cooptat în business şi pe bunul său prieten, Cristian Ticuşan, care administra deja de zece ani o agenţie de turism din Piatra Neamţ.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Unison – brand de mâncare vegană (Bucureşti)

    Fondatori: Tania Nicoară şi Tudor Iacob

    Investiţii: peste 200.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 130.000 de euro

    Prezenţă: în băcănii şi un restaurant în Bucureşti

    Serrai – brand de pijamale (Târgovişte)

    Fondatori: Raluca Stan şi Costin Pereţeanu

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de activitate: 35.000-40.000 de euro

    Prezenţă: online

    OxyHelp Industry – producţie de camere hiperbare (Ploieşti)

    Fondatori: Marius Săndulescu şi Ovidiu Ancuţa

    Investiţii: 1,5 mil. euro

    Cifră de afaceri anuală: 7 mil. euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Cerdacul cu Stuf – pensiune (Delta Dunării)

    Fondatoare: Diana Capotă

    Investiţii: 200.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 100.000 de euro

    Prezenţă: Sfântu Gheorghe, jud. Tulcea

    Happy Tails – accesorii pentru animalele de companie (Bucureşti)

    Fondatoare: Magda Stoica şi Alice Ababi

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 39.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională şi internaţională

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.