BusinessMagazin

Tag: Turcia

  • Noi informaţii despre explozia de lângă Marea Neagră! Bilanţul morţilor

    Bilanţul exploziei produse vineri într-o mină din Amasra, în Turcia, a ajuns la 40 de morţi, în timp ce 15 mineri sunt încă blocaţi, informează BBC.

    Patruzeci de persoane ar fi murit în urma exploziei produse în mină, a anunţat ministrul de interne al Turciei. Suleyman Soylu a declarat anterior că 58 de persoane au fost salvate din mină şi peste o duzină au rămas blocate.

    „Cincizeci şi opt dintre mineri au reuşit să iasă nevătămaţi. Estimăm că 15 dintre mineri sunt jos şi încercăm să îi salvăm”, a declarat Soylu.

    Aproximativ 110 persoane se aflau în mină în momentul exploziei de vineri, aproape jumătate dintre ele la peste 300 de metri adâncime.

    Echipele de intervenţie au lucrat toată noaptea, săpând prin rocă pentru a încerca să ajungă la mai mulţi supravieţuitori.

    Cauza exploziei nu este încă cunoscută, iar autorităţile au început o anchetă.

  • Kremlinul se aşteaptă ca Erdogan să îi propună lui Putin un plan diplomatic

    Administraţia de la Moscova a anunţat, miercuri, că se aşteaptă ca preşedintele Vladimir Putin să primească din partea omologului său turc, Recep Tayyip Erdogan, în cursul întâlnirii de joi, o propunere de mediere privind conflictul din Ucraina.

    “Turcii propun să fie mediatori. Dacă vor avea loc contacte ruso-ucrainene, acestea vor fi pe teritoriul Turciei”, a declarat miercuri Iuri Uceakov, consilierul diplomatic al Kremlinului, citat de cotidianul Le Monde.

    “Erdogan probabil va propune ceva oficial. Ne aşteptăm la o discuţie interesantă şi utilă”, a subliniat oficialul rus.

    Vladimir Putin şi Recep Tayyip Erdogan urmează să se întâlnească joi cu ocazia reuniunii Conferinţei pentru Interacţiuni şi Consolidarea Încrederii, din Astana, Kazahstan.

    Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, a declarat marţi că preşedintele Vladimir Putin va analiza serios o eventuală propunere pentru o întâlnire directă cu omologul său american, Joseph Biden, la summitul Grupului G20, programat în Bali, Indonezia, pe 15-16 noiembrie. “Noi am transmis în mod repetat că nu refuzăm niciodată întâlniri. Dacă va exista o propunere, o vom lua în considerare”, a afirmat Serghei Lavrov, precizând că deocamdată nu există nimic concret în acest sens.

    În urmă cu câteva zile, Biden nu a exclus posibilitatea unei întrevederi cu Vladimir Putin la summitul Grupului naţiunilor dezvoltate şi emergente. “Rămâne de văzut”, a răspuns Biden unei întrebări privind o astfel de întrevedere.

  • O nouă ameninţare de inflaţie în Turcia: preţurile scăzute artificial ale laptelui

    Decizia Turciei de a menţine preţurile laptelui neschimbate în septembrie în pofida creşterii costurilor de producţie, decizie luată pentru combaterea inflaţiei, ar putea avea efectul invers, scrie Bloomberg.

    Unii fermieri sunt aşteptaţi să-şi sacrifice vacile, alimentând creşterea preţurilor.

     

  • Un nou război în Europa: Dacă începe un război total, Turcia şi Rusia ar putea fi atrase în conflict

    Armenia susţine că există riscul ca ciocnirile cu Azerbaidjanul să degenereze într-un război în toată regula, făcând apel la marile puteri să acorde mai multă atenţie unei situaţii grave despre care a spus că ar putea duce la un alt conflict major în fosta Uniune Sovietică.

    Armenia şi Azerbaidjanul, care se luptă de zeci de ani pentru enclava Nagorno-Karabah, s-au acuzat reciproc de declanşarea unei serii de confruntări care au început de-a lungul graniţei luni şi apoi au escaladat în lupte puternice.

    Într-un interviu acordat Reuters, ministrul adjunct de externe armean Paruyr Hovhannisyan a declarat că aproximativ 50 de soldaţi armeni au fost ucişi până în prezent şi trei civili au fost răniţi, deşi a avertizat că ambele cifre vor creşte semnificativ.

    Întrebat despre riscurile de escaladare într-un război în toată regula, Hovhannisyan a spus: “Există un risc clar”.

    El a adăugat: “Ştiţi cât de fragilă este situaţia în regiunea noastră. Situaţia, aşa cum tocmai am menţionat, continuă să escaladeze”.

    În timp ce Rusia este preocupată de războiul din Ucraina, cea mai mare invazie terestră europeană de după cel de-al Doilea Război Mondial, tensiunileau explodat în ultimele zile în fostele republici sovietice atât în Caucaz, cât şi în Asia Centrală.

    Un conflict în Caucazul de Sud, la răscrucea dintre Europa, Asia şi Orientul Mijlociu, ar putea atrage marile puteri precum Rusia şi Turcia, punând în acelaşi timp în pericol conductele care aduc petrolul şi gazele din Marea Caspică spre vest.

     

  • ​Cererea pentru vacanţele pe iahturi este în creştere: Costul pleacă de la 500 euro de persoană, iar zonele căutate sunt cele din Grecia, Turcia sau Italia

    Vara anului 2022 a însemnat o creşterea pentru vacanţele pe iaht în afara ţării, astfel că din ce în ce mai mulţi români au preferat să îşi petreacă vacanţa pe o ambarcaţiune pe apă cu vedere către un golf grec, turc sau italian.

    Costurile pentru o astfel de vacanţă pot varia în funcţie de preferinţele turiştilor atât cu privire la tipul ambarcaţiunii, cât şi cu privire la facilităţile de care poate dispune pe barcă.

    „Sumele variază în funcţie de cât de confortabil îţi doreşti să fii. Românilor le place confortul, însă există câteva preconcepţii legate de sailing, iar cea mai des întâlnită este legată de preţ, cum că ar fi numai pentru oameni bogaţi. În general, preţul unei vacanţe variază în funcţie de mulţi factori. Le-am împărţit în trei categorii: velier (monohull) care pleacă de la aproximativ 500-700 euro de persoană pe săptămână, catamaran – aproximativ 850-900 euro de persoană pe săptămână sau pachet customizabil”, spune  Cristian Negoiu, skipper şi business developer în cadrul Yaga, o agenţie de turism înregistrată în Anglia care organizează evenimente şi vacanţe pe iahturi.

    El precizează faptul că acest tip de vacanţe creşte în popularitate şi se resimte chiar şi în rândul turiştilor români, astfel, turismul marin şi costier are un potenţial semnificativ de creştere.

    „Sunt multe avantaje, mai ales în circumstanţa actuală, după această pauză de la călătorit. Poate de aici şi deschiderea aceasta către sailing, yachting sportiv, evenimente pe bărci. Pleci împreună cu grupul tău sau te întâlneşti cu un alt grup şi de aici se pleacă într-o călătorie în care în fiecare zi există alt loc nou pe care îl vizitezi. Navigatul este relaxant şi dozat uşor, câte 2-3 ore pe zi. În rest, se stă fie în port, fie în golfuri sălbatice şi se desfăşoara diferite activităţi sau se vizitează diferite obiective”, adaugă el.

    În acest sezon de vară, agenţia a avut fully booked atât pe partea de private charter, cât şi pe zona de evenimente. Yaga organizează un festival de muzică pe iahturi în apele greceşti.

    „The YAGA floating festival este un festival construit în jurul muzicii şi a diferitelor iahturi şi insulelor din marea mediterană. Targetul nostru este divers, iar participanţii sunt tineri profesionişti sau proprietari de companii. Rezervarea a fost limitată la 12 iahturi mari”, explică Cristian Negoiu.

    Pentru a se putea îmbarca într-o astfel de vacanţă, turiştii trebuie să zboare cât mai aproape de destinaţia în care se vor urca pe iaht. Pe lângă aceste costuri, o vacanţă cu iahtul presupune şi cheltuielile aferente iahtului, curăţenie finală, asigurare, skipper, taxe portuare, apă menajeră, combustibil, iar pentru cei care îşi doresc extraopţiuni precum chef bucătar sau altele, costurile urcă.

    Cu toate acestea, pentru a avea parte de o vacanţă la un preţ mai bun, cât şi cu o ambarcaţiune mai bună, e nevoie de o rezervare din timp.

    „Cei mai doriţi skipperi sunt primii ocupaţi. Eu personal, de exemplu, la începutul sezonului, în luna mai, aveam calendarul completat până în luna octombrie. Mulţi dintre români, în general, au impresia că pot planifica această experienţă după o săptămână pe alta, ceea ce este o provocare grea, de cele mai multe ori imposibil de reuşit sau cu un cost pe măsura cererii”, mai spune Cristian Negoiu.

     ​​​

  • Erdogan reinventează economia. Turcia a micşorat dobânda de referinţă, în ciuda unei inflaţii de aproape 80%

    Banca centrală a Turciei a şocat pieţele joi cu o reducere a ratei dobânzii de politică monetară de referinţă, în ciuda faptului că inflaţia din ţară se situează aproape de 80%.

    Principala sa rată de politică monetară, care a fost de 14% în ultimele şapte luni, a fost redusă la 13%, într-un dezacord total cu ceea ce fac alte bănci centrale din întreaga lume, notează CNBC.

    Inflaţia din Turcia pentru luna iulie a crescut cu 79,6 % în ritm anual, cea mai mare din ultimii 24 de ani, în timp ce ţara se confruntă cu o creştere a costurilor alimentelor şi energiei şi cu strategia neortodoxă de lungă durată a preşedintelui Recep Tayyip Erdogan în materie de politică monetară.

    Pe pieţe, indicele BIST a anulat creşterile din timpul şedinţei pentru a se tranzacţiona în scădere cu 0,8% după decizie, potrivit Reuters, în timp ce lira turcească a scăzut puternic în raport cu dolarul.

     

  • Kazahstanul rezistă presiunilor Rusiei şi caută să vândă petrol Uniunii Europene

    Aşa cum Rusia s-a chinuit să găsească şi să-şi construiască rute de transport pentru gaze naturale care să ocolească Ucraina şi Polonia, aşa şi alţi exportatori de energie caută să evite să mai aibă de-a face cu Rusia. Kazahstanul este una dintre aceste ţări, iar semnificaţiile sunt multiple. De câştigat are Turcia.

    Kazahstanul este de aşteptat să-şi exporte începând cu septembrie o parte din petrol prin cel mai mare oleoduct al Azerbaidjanului, Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) – de la Marea Caspică la Mediterana prin Georgia şi Turcia, scrie Reuters, care citează surse apropiate situaţiei.

    Kazahii vor folosi, probabil, şi un alt oleoduct azer, unul care ajunge la portul Supsa de la Marea Neagră al Georgiei.

    Kazahstanul caută noi rute pen­tru transportul principalei materii prime exportate deoarece Rusia a ameninţat cu închiderea rutei obiş­nu­ite. Situaţia reflectă relaţiile pe care Moscova le are cu statele care fac parte din Uniunea Economică Eurasiatică, răspunsul Rusiei la Uniunea Europeană.

    Proiectul este o iniţiativă a Rusiei, pilonul central, şi mai are ca membri Kazahstanul, Kirgizstanul, Bielorusia şi Armenia, toate foste republici sovietice.

    Pasul pe care Kazahstanul l-a făcut acum, cu oleoductele azere, are o semnificaţie aparte. După ce Rusia a invadat Ucraina în februarie, mulţi analişti şi-au pus problema dacă nu cumva preşedintele rus Vladimir Putin încearcă refacerea URSS, sau cel puţin a nucleului acesteia.

    Bielorusia este sub controlul Moscovei, o demonstrează faptul că a devenit, fără rezerve, bază pentru ata­curile armatei ruse asupra Ucrainei. După ce armata rusă a intrat astă-iarnă în Kazahstan sub pretextul că ajută regimul de acolo să supravie­ţuiască unor revolte popu­lare, s-a spus că şi această ţară a ajuns parte din noul „imperiu“ rus.

    Însă lucrurile nu merg bine între Moscova şi regimul kazah. Timp de 20 de ani, petrolul kazah, care reprezintă 1% din oferta globală, a fost exportat prin conducta CPC (Caspian Pipeline Consortium), care se termină în portul rus de la Marea Neagră Novorossiisk. Ori în iulie o instanţă rusă a ameninţat că închide terminalul (din motive ce ţin de protecţia mediului) de la Novorossiisk după ce Kazahstan s-a angajat să vândă mai mult petrol statelor din Uniunea Europeană. Regimul kazah a rezistat şi în trecut presiunilor Moscovei, mai ales în ceea ce priveşte politicile Uniunii Economice Eurasiatice. Dacă petrolul Kazahstanului va ajunge să fie exportat prin BTC, Turcia va avea de câştigat tarife de tranzit. Turcia s-a poziţionat deja ca intermediar important pentru piaţa energiei din UE, fiind ţară de tranzit pentru gazele ruse şi azere. Astfel, poate ajunge chiar exportator.

     

  • Putin i-a mulţumit lui Erdogan pentru diplomaţie / Liderul turc vrea îmbunătăţirea relaţiilor-2-

    “Graţie implicării dumneavoastră directe şi medierii exercitate de secretarul general ONU, problema legată de exporturile de cereale ucrainene prin porturile de la Marea Neagră a fost rezolvată. Livrările au început deja şi aş vrea să vă mulţumesc”, i-a spus Vladimir Putin lui Recep Tayyip Erdogan, conform cotidianului Le Monde, cu ocazia întâlnirii desfăşurate vineri în staţiunea Soci, situată pe litoralul rus al Mării Negre.

    De asemenea, liderul de la Kremlin a remarcat rolul Turciei în facilitarea tranzitului gazelor ruse spre Europa prin conducta TurkStream. “Partenerii europeni trebuie să fie recunoscători Turciei pentru că asigură tranzitul neîntrerupt al gazului rusesc”, a precizat Vladimir Putin.

    “Sper că astăzi vom putea semna un memorandum privind dezvoltarea relaţiilor comerciale şi economice”, a subliniat Vladimir Putin, citat de publicaţia Die Welt.

    La rândul său, preşedintele Turciei a exprimat speranţa că întâlnirea cu Vladimir Putin va permite “deschiderea unei pagini foarte diferite în relaţiile” Turciei cu Rusia.

    “Delegaţiile au avut discuţii foarte productive”, în special în domeniile comerţului şi turismului.

    Liderul de la Ankara a declarat că pe agenda discuţiilor cu preşedintele Rusiei se află şi conflictul din Siria. Erdogan vrea intensificarea ofensivei militare împotriva grupurilor islamiste kurde, dar Rusia, care are trupe în Siria, se opune.

  • Ţara unde economia se prăbuşeşte. Inflaţia a ajuns la 80%, iar analiştii avertizează că riscă să fie prinsă într-o tornadă de creştere a preţurilor şi salariilor

    Inflaţia din Turcia a ajuns la aproape 80%, în timp ce analiştii au avertizat că ţara riscă să fie prinsă într-o spirală de creştere a preţurilor şi salariilor.

    Preţurile de consum au crescut cu 78,6% de la an la an în luna iunie, în condiţiile în care politica monetară neconvenţională a preşedintelui Recep Tayyip Erdoğan şi perturbarea importurilor de alimente şi energie din cauza războiului din Ucraina au avut un impact puternic. A fost cea mai mare creştere anuală din 1998 încoace, deşi rata a fost uşor sub prognoza de consens a analiştilor, de 80 la sută.

    Erdoğan, care respinge opinia larg acceptată în rândul economiştilor potrivit căreia creşterea ratelor dobânzilor reduce inflaţia, a ordonat băncii centrale să menţină rata de referinţă a împrumuturilor mult sub nivelul inflaţiei.

    Ca urmare, lira a pierdut 48% din valoarea sa faţă de dolar în ultimele 12 luni. Prăbuşirea monedei a fost un factor major al creşterii preţurilor într-o ţară care se bazează pe importuri, în special de energie. Efectele au fost agravate de o creştere bruscă a preţului energiei şi al altor mărfuri în urma invaziei preşedintelui rus Vladimir Putin în Ucraina.

    Cele mai recente date privind inflaţia, de luni, în creştere de la 73,5% în mai, vin după ce autorităţile turce au anunţat săptămâna trecută o creştere cu 30% a salariului minim – la doar şase luni după ce au majorat cu 50% rata de bază a salariului.

  • Ţara unde economia se prăbuşeşte. Inflaţia a ajuns la 80%, iar analiştii avertizează că riscă să fie prinsă într-o tornadă de creştere a preţurilor şi salariilor

    Inflaţia din Turcia a ajuns la aproape 80%, în timp ce analiştii au avertizat că ţara riscă să fie prinsă într-o spirală de creştere a preţurilor şi salariilor.

    Preţurile de consum au crescut cu 78,6% de la an la an în luna iunie, în condiţiile în care politica monetară neconvenţională a preşedintelui Recep Tayyip Erdoğan şi perturbarea importurilor de alimente şi energie din cauza războiului din Ucraina au avut un impact puternic. A fost cea mai mare creştere anuală din 1998 încoace, deşi rata a fost uşor sub prognoza de consens a analiştilor, de 80 la sută.

    Erdoğan, care respinge opinia larg acceptată în rândul economiştilor potrivit căreia creşterea ratelor dobânzilor reduce inflaţia, a ordonat băncii centrale să menţină rata de referinţă a împrumuturilor mult sub nivelul inflaţiei.

    Ca urmare, lira a pierdut 48% din valoarea sa faţă de dolar în ultimele 12 luni. Prăbuşirea monedei a fost un factor major al creşterii preţurilor într-o ţară care se bazează pe importuri, în special de energie. Efectele au fost agravate de o creştere bruscă a preţului energiei şi al altor mărfuri în urma invaziei preşedintelui rus Vladimir Putin în Ucraina.

    Cele mai recente date privind inflaţia, de luni, în creştere de la 73,5% în mai, vin după ce autorităţile turce au anunţat săptămâna trecută o creştere cu 30% a salariului minim – la doar şase luni după ce au majorat cu 50% rata de bază a salariului.

    Partidele de opoziţie şi sindicatele, care acuză guvernul că manipulează cifrele privind inflaţia, au declarat că majorarea este extrem de necesară pentru a evita sărăcia pentru milioane de gospodării care se luptă cu preţurile în creştere ale alimentelor.

    Erdoğan, al cărui partid de guvernământ şi-a văzut sprijinul scăzând la minime istorice, în parte din cauza turbulenţelor economice, a susţinut, de asemenea, creşterea, insistând în acelaşi timp că inflaţia va ajunge la „niveluri rezonabile” la începutul anului viitor.

    Însă economiştii au avertizat că majorarea ratei minime de salarizare, care afectează aproximativ 40% din forţa de muncă oficială şi are un efect de antrenare asupra altor sectoare, va contribui ea însăşi la menţinerea unei inflaţii ridicate în lunile următoare.

    Goldman Sachs şi-a ridicat recent prognoza de inflaţie de la 65% la 75% la sfârşitul anului, avertizând că ultima creştere a salariului minim riscă să ducă la „o spirală preţ-salariu”. Această majorare, combinată cu alţi factori, inclusiv probabilitatea unei deprecieri suplimentare a lirei turceşti, a însemnat că „presiunile inflaţioniste subiacente din Turcia rămân foarte ridicate”, a spus banca.