BusinessMagazin

Tag: trecut

  • Sebastian Cucoş, şeful Jandarmeriei Române la protestele din 10 august, a fost trecut în rezervă

    Sebastian Cucoş, fostul şef al Jandarmeriei Române la protestele din 10 august, a fost trecut, miercuri, în rezervă. Ministrul de Interne, Marcel Vela, a spus că decizia a fost luată la cererea lui Cucoş.

    „Astăzi am luat o decizie foarte importantă. Având în vedere concluziile comisiei medicale de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne şi cererea ofiţerului în cauză, începând cu data de astăzi, colonelul Sebastian Cucoş a fost trecut în rezervă”, a declarat Marcel Vela, miercuri, într-o declaraţie de presă susţinută la sediul MAI.

    Sebastian Cucoş este urmărit penal pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă în formă continuată, după violenţele din 10 august 2018, dosarul fiind instrumentat de DIICOT.

    Colonelul Sebastian Cucoş a revenit la conducerea Jandarmeriei Capitalei în august 2019, după ce i-a expirat împuternicirea în funcţia de prim adjunct al Jandarmeriei Române.

  • Schimbări la conducerea băncilor europene

    Hamers pleacă astfel de la compania cu sediul central în Olanda după o carieră de 29 de ani în cadrul acesteia pentru a se alătura UBS, cel mai mare administrator de avere al lumii, în septembrie.
    Ermotti a lucrat aproape un deceniu la UBS, dar a ratat ţintele de profit şi de costuri pentru 2019. Acţiunile UBS au scăzut semnificativ anul trecut, iar compania a primit o amendă de 4,5 miliarde de dolari după un caz de fraudă fiscală în Franţa.
    UBS a devenit al doilea creditor elveţian care şi-a înlocuit CEO-ul luna aceasta. Pe 7 februarie, reprezentanţii Credit Suisse au anunţat că Thomas Gottstein îi va urma lui Tidjane Thiam, care a demisionat ca urmare a unui scandal de spionaj, potrivit nytimes.com.
    Banca olandeză ING nu şi-a anunţat imediat planurile de a găsi un nou şef.
    Valul schimbărilor în bankingul european a început spre finalul anului trecut când britanicii de la RBS au anunţat că îl înlocuiesc de la conducerea companiei pe Ross McEwan cu Alison Rose, care este şi prima femeie care conduce un creditor din Regatul Unit.
    Bancherul de investiţii Samri Assaf va părăsi şi el rolul de CEO al HSBC în martie, după un deceniu în acest rol.
    Potrivit Financial Times, şi Barclays ar vrea să îl înlocuiască pe Jes Staley de la conducerea companiei până la finalul anului viitor.

  • Un film vechi pentru vremuri noi

    Un manager de top dintr-o companie germană mă întreba mai demult care este filmul românesc pe care să îl vizioneze, din care să înţeleagă mai multe despre istoria şi cultura noastră. La momentul respectiv mi se părea că niciunul dintre reperele mele nu era suficient de cuprinzător; când am văzut Balanţa, m-am gândit automat că trebuie să îi trimit un e-mail. Coproducţia româno-franceză, regizată de Lucian Pintilie, este primul film românesc restaurat în format digital 4K de BRD – Groupe Société Générale şi Fundaţia9, pe care îl puteţi vedea în cinematografe luna aceasta. Lansat în premieră în 1992, la Cannes, acesta prezintă fapte care sunt în continuare actuale. De altfel, chiar şi actorul Victor Rebengiuc, care joacă şi el în film, a mărturisit într-un interviu difuzat înainte de premiera din Lumea Nouă a acestuia că acum „filmul poate fi înţeles mai bine decât în trecut” şi îi îndeamnă pe spectatori să privească lucid trecutul, să se uite critic în oglindă. Anii care au trecut peste film se văd mai degrabă în carierele actorilor prezenţi în acesta – chiar şi personajele secundare sunt acum nume mari în teatrul românesc – dar nu au diminuat suficient din problemele acelor vremuri. În esenţă, lupta pentru normalitate a rămas aceeaşi, după cum concluzionează într-un comunicat şi reprezentanţii fundaţiei care a restaurat filmul.
    Pe scurt, acesta prezintă povestea unei tinere profesoare (Maia Morgenstern) şi a unui medic (Răzvan Vasilescu) dintr-un spital local, care sunt martorii (participativi) ai ultimelor zile ale comunismului. Nu am să dezvălui prea multe despre faptele care se petrec aici – poate vreţi să vi le amintiţi singuri – dar există destule care pot crea stări de râsul-plânsul: punga cu logoul unui brand de ţigări, purtată peste tot, sau îndemnul unuia dintre personaje, care spune „Dacă se discută politică, nu spune nici da, nici nu – fii ambiguu” sunt două exemple.
    Şi fiindcă aceasta este o recomandare a unui spectator ca voi, nu a unui critic, am să vă las aici impresia celor de la The New York Times, chiar în 1992, după apariţia peliculei la Festivalul de Film de la New York (pe care o puteţi găsi acum în varianta digitală): „Filmul reprezintă România, o ţară ale cărei filme nu ajung mereu aici. (…) Atunci când îl urmăreşti, este ca şi cum ai explora o casă a groazei  dintr-un parc de distracţii”.

    Balanţa este primul proiect din programul Fundaţiei9 – Fondul de cinema „Lucian Pintilie”, lansat anul trecut la iniţiativa Corinei Şuteu, membră a Consiliului Director al fundaţiei, cu acordul Cătălinei Pintilie, legatara artistului. Prin intermediul acestui fond, Fundaţia9 îşi propune să sprijine tinerii regizori de film aflaţi la debut. Negativul original al filmului a fost digitalizat în 4K în laboratorul Hiventy, din Franţa, iar restaurarea în 4K a fost realizată în România de studioul Avanpost Media, cu ajutorul lui Florin Mihăilescu, director de imagine de film românesc şi apropiat al regizorului Lucian Pintilie.Versiunea restaurată a filmului a fost prezentată în premieră mondială la Lumière 2019 Grand Lyon Film Festival, festivalul fondat în memoria fraţilor Lumière, inventatorii cinematografului, care readuce în atenţia publicului opere cinematografice restaurate. Distribuţia internaţională a filmului este asigurată de MK2, coproducătorul francez al filmului, iar în România, de Transilvania Film. Filmul rulează în cinematografele româneşti din 6 februarie. Sursa: Scena9

    Balanţa
    Regia: Lucian Pintilie
    Distribuţie: Maia Morgenstern. Răzvan Vasilescu, Victor Rebengiuc, Marcel Iureş

  • Sprint spre 1 miliard de lei

    „2019 a fost un an record pentru grupul TeraPlast din punctul de vedere al vânzărilor”, susţine Alexandru Stănean, CEO al TeraPlast. Din 2017 până în 2019 grupul şi-a dublat cifra de afaceri, de la 426 de milioane la 972 de milioane de lei. Creşterea a fost impulsionată atât de achiziţia furnizorului de sisteme complete pentru acoperişuri Wetterbest, valoarea totală a tranzacţiei – finalizată anul trecut – ajungând la peste 17 milioane de euro, cât şi de creşterile organice din 2019. Profitul net s-a majorat în ultimul an cu 85%, până la aproximativ 42 de milioane de lei, iar EBITDA, profitul operaţional al grupului, s-a dublat la rândul său faţă de 2017 şi a înregistrat o creştere de 42% faţă de 2018, atingând valoarea de 91,2 milioane de lei. Numărul de angajaţi a crescut cu 20% în ultimii ani, echipa businessului numărând în prezent peste 1.200 de persoane, iar rentabilitatea capitalului – „un alt lucru important pentru acţionari” – a crescut de la 9,3 la 15%. Rezultatele vin pe fondul unui context favorabil al pieţei construcţiilor, dar şi prin capitalizarea investiţiilor anterioare realizate de companiile din grup.
    Tot anul trecut, două dintre businessurile grupului, Wetterbest şi TeraGlass, au fost transformate complet în urma unor investiţii de peste 98 de milioane de lei, o parte – 70 de milioane – finanţate cu ajutor de stat. „O parte din investiţii au fost direcţionate spre deschiderea unei fabrici noi la Băicoi – 15.000 de metri pătraţi de hale şi spaţii auxiliare – în care trecem de la producţia de atelier la o fabrică la nivel cu orice altă fabrică similară din Europa, care ne va permite să ne eficientizăm fluxurile logistice şi de producţie şi care ne face încrezători că cele mai mari creşteri din grup vor fi la Wetterbest, pentru că nu mai suntem o serie de ateliere, ci suntem 15.000 de metri pătraţi de hale.”
    Cea mai bună performanţă a anului trecut a fost înregistrată de TeraPlast, cu un avans al afacerilor de 25%, până la 365 de milioane de lei, EBITDA având o creştere de 80% faţă de perioada similară a anului trecut, până la 37 de milioane de lei. Diviziile TeraSteel din România şi Serbia au înregistrat cea mai bună marjă de profitabilitate, îmbunătăţirea marjei segmentului de panouri termoizolante datorându-se economiilor la achiziţiile de materii prime, precum şi creşterii gradului de utilizare a capacităţii de producţie din Serbia. Veniturile Wetterbest, al doilea jucător pe piaţa ţiglei metalice din România, s-au majorat cu 22% în 2019, ajungând la 269,9 milioane de lei, iar EBITDA a atins pragul de 15,1 milioane de lei. La rândul său, TeraGlass a beneficiat de o investiţie de 16,1 milioane de lei în 2019, urmând ca prin acest proces fluxul de lucru pentru producţia ferestrelor şi uşilor să fie complet automatizat. Grupul a produs anul trecut 16 milioane de metri liniari de ţeavă şi 7 milioane de metri liniari de profiluri, 14.000 de tone de granule, 8 milioane de bucăţi de fittinguri şi produse rotoformate, 3 milioane de metri pătraţi de panouri, 7.000 de tone de structuri zincate, 5 milioane de metri de ţiglă metalică, 118.000 de unităţi de ferestre şi uşi şi 7.000 de tone de PVC rigid reciclat, „în condiţiile în care anul trecut nu am folosit fabrica nouă”, subliniază Stănean.
    Potrivit estimărilor reprezentanţilor companiei, anul acesta grupul TeraPlast va înregistra venituri de peste 1 miliard de lei şi o îmbunătăţire semnificativă a profitabilităţii, EBITDA bugetată fiind de peste 145 de milioane de lei, în creştere cu 59% faţă de 2019. „De-abia începem. Roadele investiţiilor pe care le-am realizat anul trecut le vom culege începând cu 2020, de aceea cifra de afaceri va urca la 1,25 de miliarde de lei”, a declarat Stănean. „După un sprint cum a fost cel de anul acesta ne mai propunem încă unul de aproape 60% pe partea de profitabilitate. Nu cred că suntem nerealişti în ceea ce ne propunem. Cel puţin pentru două dintre businessurile din grup, Wetterbest şi TeraGlass, sunt alte fabrici faţă de 2019, sunt alte condiţii în care se lucrează. Am ajuns în secolul XXI la cele două capitole. În plus, şi la TeraPlast avem investiţii care vor da rezultate, vom avea un pic şi de la TeraSteel, din Serbia, şi aşa ajungem la cifrele acestea”, conturează executivul aşteptările companiei pentru acest an. Reprezentanţii grupului mizează şi pe o menţinere la un nivel relativ ridicat a investiţiilor în infrastructură, „pentru că România are nevoie de ele”. În plus, spune Stănean, 2020 este ultimul an în care se mai pot semna contracte pe fonduri europene din exerciţiul care se termină anul acesta. „Mi-ar părea rău să constat că România are o rată de accesare de 60-70% a fondurilor europene în condiţiile în care alte ţări precum Polonia ar putea să acceseze mai mult decât i se alocă.”
    Pentru 2020, principalul focus al grupului este de a aduce în parametri investiţiile pe care le-au făcut. „Acţionarii şi-au făcut datoria, au alocat resurse, bani, acum e treaba noastră, cu fabricile noi, cu utilajele noi, cu liniile noi pe care le avem, să producem vânzări şi profit pentru acţionari.” În ceea ce priveşte preţurile, executivul spune că, după ce anul trecut materiile prime, precum oţelul sau plasticele, au înregistrat preţuri relativ scăzute, minime în ultimii cinci ani sau chiar mai bine, anul acesta anticipează o creştere pe acest segment, iar în momentul în care preţurile materiilor prime ar escalada, compania va fi obligată la rândul său să crească preţurile. „Deja anul acesta am operat anumite creşteri de preţuri pentru că anul trecut materiile prime, şi oţelul, şi chimicalele, au fost la minime, anul acesta au o singură direcţie în care pot merge – în sus, lucru care se şi întâmplă.” Un alt factor care poate determina creşterea preţurilor, adaugă el, este fluctuaţia cursului valutar. „Noi cumpărăm majoritatea materiilor prime în euro şi aproape 80% din vânzarea internă este în lei, deci suntem forţaţi să creştem preţurile.” Pornind de la datele furnizate de INS, potrivit cărora sectorul de construcţii a crescut cu aproximativ 27% anul trecut, executivul companiei estimează că segmentul materialelor de construcţii a fost de maximum 20%, de aici rezultând o valoare a acestui sector de aproximativ 4,5 miliarde de euro.
    Stănean spune că, deşi în România lumea începe să construiască cu materiale mai sustenabile, există încă o diferenţă mare între ce şi-ar dori să vadă în piaţă – o preocupare mai mare pentru performanţa energetică, creşterea gradului de control al locuinţelor – şi ce există, de fapt. În fapt, spune executivul, piaţa este destul de polarizată. „Sunt zone, în general zonele scumpe, precum Clujul, unde se construieşte bine, se pun materiale de calitate, cu trei sticle, cu încălzire în pardoseală. Vorbim de apartamente la mult peste 1.000 de euro metrul pătrat. Acolo unde discutăm însă de apartamente cu preţuri mai mici, sub 900 de euro, cum e de exemplu Bistriţa, deja vedem că ferestrele au două, şi nu trei sticle, scăzând astfel gradul de izolare termică, se caută scurtături, se caută soluţii de ieftinire, de scădere a costului. Mi-aş dori să vedem clădirile mergând spre o zonă de sustenabilitate şi de performanţă energetică, inclusiv din perspectiva materialelor folosite, dar mai avem mult până acolo.”
    În Europa de Vest, adaugă el, firmele care participă şi au materiale de construcţie pentru care pot dovedi că încorporează materiale reciclate participă la o licitaţie unde primesc puncte în plus. „În România, cam tot ce înseamnă materiale de construcţii din materiale reciclate e asimilat cu calitatea a doua sau cu deşeurile, nicidecum nu primeşti premium la preţ, ci lumea îţi cere să dai discount pentru că ai material reciclat. Există încă diferenţe fundamentale de mentalitate. Mi-e foarte greu să spun că în trei, cinci sau zece ani vom ajunge să avem mentalitatea celor din vest, pentru că noi, românii, în general nu suntem obişnuiţi să ne gândim la mediul înconjurător, să avem grijă de el pentru zece generaţii de acum încolo.”
    Despre o posibilă criză în imobiliare, Stănean spune că în ultimul trimestru al anului trecut şi în prezent „nu prea mai vorbeşte lumea de criză”. Executivul adaugă că, deşi nu ţine de competenţa reprezentanţilor companiei să ofere astfel de pronosticuri, nefiind analişti macroeconomici, potrivit datelor din piaţă pe care le analizează nu anticipează încă o criză pe termen scurt, poate chiar mediu. „În mod evident avem planuri de criză, inclusiv investiţiile pe care le-am făcut în ultimii ani au ca efect colateral o protejare mai bună în faţa crizei. În momentul în care ne întindem în mai multe segmente de piaţă, produsele noastre putând fi folosite la orice tip de construcţie, această diversitate ne conferă o oarecare protecţie în faţa unei contracţii care probabil că va veni mai devreme sau mai târziu.”
    O criză este însă, şi în piaţa materialelor de construcţii, la nivelul resursei umane. Forţa de muncă este greu de găsit, spune Stănean, şi nu doar ca număr sau calificare, ci şi ca disponibilitate de lucru. „Noi încercăm să lucrăm 1.020 de schimburi pe an, ceea ce înseamnă că suntem opriţi 15 zile pe an. În rest lucrăm şapte zile pe săptămână, 24 de ore din 24. Oamenii nu mai sunt dispuşi să lucreze noaptea şi în weekenduri. Foarte greu am reuşit să îi aducem la ritmul acesta de lucru industrial.” Pentru a acoperi necesarul de muncitori reprezentanţii companiei au adus aproape 40 de vietnamezi care lucrează jumătate în fabrica din Bistriţa, jumătate la cea din Băicoi. „Suntem relativ mulţumiţi de ei şi în măsura în care nu găsim angajaţi români, vom mai aduce, pentru că noi trebuie să facem producţia pe care ne-am programat-o.” În ceea ce priveşte înlocuirea resursei umane cu inteligenţa artificială, executivul spune că în prezent grupul TeraPlast foloseşte automatizări, roboţi, însă momentan doar la nivelul de birouri, în special în departamentul financiar şi departamentul de credit, pentru a eficientiza planificarea producţiei. Pentru fabrici, în schimb, executivul spune că utilajele companiei sunt oricum foarte performante şi au un consum redus de manoperă. „Tehnologia pe care o avem e foarte performantă, nu necesită foarte multă forţă de muncă.”

  • Omul care deţine cel mai mare lanţ de cafenele din România are un nou proiect. A preluat afacerea anul trecut şi pregătesc deja expansiunea internaţională

    La aproape doi ani de la lansarea conceptului în România, Cereal Crunch a deschis pe 15 februarie cel de-al doilea cereal bar din Bucureşti, la Universitate, pe Hristo Botev 1. Meniul include peste 100 de tipuri de cereale din toate colţurile lumii, 16 tipuri de lapte şi peste 20 de toppinguri, precum şi sucuri, cafea sau smoothie, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii afacerii. 

    Din luna noiembrie a anului trecut, businessul Cereal Crunch, lansat în urmă cu doi ani, a fost preluat de trei antreprenori cu experienţă în domeniul HoReCa, Radu Savopol şi Lucian Bădilă, cofondatori ai celui mai mare lanţ de cafenele din România, 5 to go, şi Andrei Alecu, proprietar al cafenelei Utopia Coffee Bar. 

    „Cred în potenţialul acestui concept, bazat pe socializare şi dorinţa tinerilor de a găsi acele locuri plăcute, care să ofere nu doar un spaţiu, ci o experienţă senzorială. Luând în calcul acest aspect, cea de-a doua locaţie Cereal Crunch a venit cu un design cool şi modern care să sublinieze ideea de experienţă, aducând culoare, zone luminoase, cu verdeaţă şi simboluri grafice care să echilibreze amploarea spaţiului”, a declarat Radu Savopol, cofondator 5 to go. 

    Pentru anul în curs, obiectivele sunt de a ajunge la 5 francize, deschise în marile oraşe din România şi în afara ţării. Pentru cele două locaţii deschise, se estimează, în 2020, o cifră de afaceri de aproximativ 350.000 euro.

    „Prima locaţie Cereal Crunch, de la Piaţa Naţiunile Unite, a avut o performanţă pe un trend crescător în cei doi ani de la deschidere. Pornind de la această premisă şi de la cererea din piaţă de a deschide astfel de locaţii, am setat obiectivele pentru anul acesta şi planurile de dezvoltare pe termen lung”, a completat Radu Savopol, cofondator 5 to go. 

    În primele zile de la lansarea celei de-a doua locaţii, peste 350 de vizitatori au trecut pragul în universul Cereal Crunch, cu o creştere vizibilă a numărului de clienţi şi pentru cereal bar-ul de la Piaţa Naţiunilor Unite. 

    În prezent, Cereal Crunch are deschise două spaţii în Bucureşti, la Piaţa Naţiunile Unite şi la Universitate, pe Hristo Botev 1. Meniul oferă peste 100 de tipuri de cereale din toată lumea, dar şi locale, alături de 16 tipuri de lapte şi peste 20 de toppinguri. 

     

     

     

  • Probleme la Renault: Profitul de anul trecut a fost de 184 de ori mai mic decât în 2018

    Profiturile grupului Renault s-au situat la un nivel redus în 2019, de doar 19 milioane de euro, în contextul în care francezii au operat cu marje mai mici în core-business, în acelaşi timp în care veniturile generate de partenerii de alianţă de la Nissan s-au prăbuşit, potrivit FT.

    Producătorul francez care deţine Automobile Dacia pe piaţa locală a raportat un profit net de 19 milioane euro în 2019, în scădere faţă de 3,5 miliarde euro în 2018, la vânzări de 55,5 miliarde euro, în scădere cu 3%.

    Veniturile generate de Nissan, în care Renault deţine o participaţie de 43%, au scăzut la 242 milioane euro anul trecut, de la 1,5 miliarde dolari în 2018.

    Producătorul japonez a înregistrat cel mai slab an din ultimul deceniu, în timp ce marjele cu care Renault operează în businessul propriu au scăzut de la 4,3% la 2,8%.

    Mai mult, grupul a redus dividendul de la 3,55 euro per acţiune la doar 1,1 euro per acţiune.

    „Renault a reuşit să obţină rezultate în linie cu previziunile revizuite, în ciuda unui an dificil”, spune Clotilde Delbos, directorul financiar al Renault care a preluat temporar atribuţiile directorului executiv, referindu-se la un avertisment lansat în luna octombrie.

    Delbos a atras atenţia că perspectivele pentru 2020 sunt „limitate din cauza volatilităţii aşteptate la nivel de cerere”, pe fondul noilor reguli privind emisiile de carbon în Europa, şi „posibilul impact al coronavirusului” – ameninţare care a închis temporar toate fabricile din industria auto situate în China şi i-a forţa pe unii producători să oprească sau să încetinească producţia la facilităţile de producţie din restul lumii.

    Compania s-a confruntat cu un an dificil pe fondul arestării fostului şef al companiei, Carlos Ghosn, în noiembrie 2018, ceea ce a şubrezit relaţia cu partenerii de business din Japonia, Nissan.

    Luca de Meo se va alătura Renault până la începutul verii acestui an pentru a prelua funcţia de CEO după ce Thierry Bollore, urmaşul lui Ghosn, a fost înlăturat, petrecând mai puţin de un an la cârma companiei.

     

     

     

  • Cel mai mare lanţ românesc de restaurante se îndreaptă spre afaceri de 40 mil. euro. Compania şi-a crescut afacerile cu 13% anul trecut

    Grupul City Grill a incheiat anul 2019 cu o crestere de 13% a cifrei de afaceri fata de anul anterior; cresterea s-a mentinut constanta pe parcursul intregului an, iar cifra de afaceri inregistrata a fost de 187 milioane de lei, fata de 165 milioane in 2018, potrivit unui comunicat de presa trimis de reprezentantii companiei.

    Fondat in 2004, Grupul City Grill opereaza in prezent restaurante si cafenele sub brandurile Hanu’ Berarilor, City Grill si City Cafe, Buongiorno, Caru’ Cu Bere, Restaurant Hanu’ lui Manuc, Pescarus si Becker Brau.

    Factorii care au determinat evolutia pozitiva sunt cresterea cu 6% a comenzii medii pana la 106 lei, alaturi de investitiile in optimizare si imbunatatirea experientei clientilor, care au determinat un grad mai mare de fidelizare si o frecventa mai mare a vizitelor.

    „Anul trecut am sarbatorit 15 ani de la deschiderea primului restaurant City Grill, iar in toata aceasta perioada am cladit si demonstrat ca suntem un partener de incredere atat pentru clienti, care se bazeaza pe noi pentru preparate traditionale proaspete si curate, fara aditivi sau alte suplimente pentru gust, cat si pentru furnizori locali, pe care ii sprijinim sa isi extinda afacerile asigurand stabilitate si chiar finantare pentru dezvoltare, si pentru angajati, in care investim constant prin programe educationale si pachete de beneficii”, spune Daniel Mischie, CEO Grup City Grill.

    In restaurantele Grupului City Grill servesc zilnic masa peste 11.000 clienti, iar 25% dintre acestia sunt clienti recurenti, care folosesc aplicatia de fidelizare Out4Food. De altfel, numarul persoanelor inrolate in programul de fidelizare al GrupuluI City Grill in decembrie 2019 depaseste 135.000, in crestere cu 10% fata de aceeasi perioada a lui 2018.

    Clientii Out4Food fac in medie 8 vizite pe an in restaurantele noastre. Recent am lansat o versiune noua a aplicatiei, prin care, dincolo de sistemul de acumulare a 10% din valoarea notei de plata, exista o serie de functionalitati care transforma experienta clientului si ii reduc semnificativ timpul de asteptare. De exemplu, din aplicatie se pot adauga produse la comanda, se poate cere nota sau se poate plati direct prin card bancar sau folosind puncte acumulate, deci fara a mai implica ospatarul in acest proces. Inca de la lansarea aplicatiei, in urma cu 8 ani, am fost convins ca tehnologia ne va ajuta mereu pentru optimizare. Iar astazi ne bazam pe ea mai mult ca oricand pentru a fideliza clientii, dar si pentru fluxurile operationale –declara Daniel Mischie, CEO Grup City Grill.

    Investitiile din 2019 s-au ridicat la peste 3.8 milioane euro, suma directionata in proiecte de modernizare (reamenajarea Buongiorno Primaverii), consolidare a restaurantelor existente (Hanu’ Berarilor Casa Oprea Soare), deschiderea de noi spatii (restaurantul Becker Brau si extinderea restaurantului Hanul lui Manuc), dar si programe de educatie (cursuri de barista, somelier, pizzer). Pentru 2020, bugetul de investitii depaseste 4 milioane de euro. Suma este alocata pentru extinderea retelei cu 4-5 restaurante noi, dar si pentru continuarea investitiilor in consolidarea zonei si a cladirii monument clasa A Hanu’ Berarilor Casa Oprea Soare. Lucrarile la restaurantul Hanu’ Berarilor de la Natiunile Unite au inceput in urma cu 3 ani, iar valoarea totala a proiectului se apropie de 5 milioane de euro.

    Planul de investitii pentru 2020 include si rebranding-ul si reamenajarea restaurantelor cu specific italian Buongiorno, precum si continuarea investitiilor in educatie si perfectionarea resurselor umane, desfasurate prin Academia City Grill si programele de invatamant dual.  Pentru 2020, Grupul City Grill mizeaza pe o crestere de 12% a cifrei de afaceri, pe fondul extinderii cu noi restaurante, dar si al interesului in crestere al clientilor fata de preparatele cu specific traditional romanesc.

    „Anul acesta ne-am propus sa depasim pragul de 200 milioane de lei si avem bugetata o crestere de 12% fata de 2019. Estimam ca dinamica pozitiva va fi determinata de fidelizarea si mai activa a clientilor, dar si atragerea de noi clienti prin explorarea unor zone noi de meniu si preparate, precum blatul napoletan la Buongiorno sau un numar record de 200 de etichete de vinuri romanesti la Pescarus”, adauga Daniel Mischie.   

    Grupul City Grill are o echipa permanenta de 1350 persoane, iar in timpul verii numarul angajatilor depaseste 1500 persoane datorita deschiderii teraselor si fluxului mai ridicat de clienti, fiind cel mai mare angajator roman din domeniul hospitalitatii.

  • Românii au cumpărat anul trecut 606.163 autoturisme, nivel apropiat de cel din 2018; 73% dintre ele au fost maşini second-hand

    Piaţa auto a avut o evoluţie constantă anul trecut, fiind înmatriculate 606.163 autoturisme, cu 0,3% mai multe decât în 2018, în condiţiile în care vânzările de maşini noi au crescut cu 23%, iar cele de maşini rulate s-au redus cu 6,1%, arată analiza APIA.

    Totuşi, din punct de vedere numeric, înmatriculările de maşini second-hand depăşesc 444.000 unităţi, iar cele noi se cifrează la 161.562 unităţi.

    Anul 2019 a fost al 7‐lea an de creşteri consecutive a achizitiilor de autovehicule, evolutie incepută în anul 2014, după un an 2013 în care s‐a înregistrat cel mai mic număr de autovehicule nou înmatriculate (noi si rulate), circa 280.000 unităţi.

    În ceea ce priveşte vechimea parcului auto, vârsta medie a autoturismelor achiziţionate anul trecut a fost de 8,3 ani, faţă de 9 ani în 2018. La maşinile second-hand, vârsta medie a scăzut uşor, la 11,2 ani.

    Un factor pozitiv asupra mediului este că 35% din totalul înmatriculărilor din 2 019 (noi+rulate), respectiv 212.840 unităţi, au avut norma de poluare Euro6 sau au fost electrice.

    În acelaşi timp, au intrat în parcul naţional un număr de peste 225.000 de autoturisme a căror vârsta a fost de cel puţin 12 ani.

    Segmentul autoturismelor “verzi” a continuat trendul ascendent din ultimii cinci ani, vânzările de maşini electrice crescând de 2,5 ori anul trecut, la 1506 unităţi, iar cele de hibride cu 80%.

     

  • Cine este omul care a creat cea mai mare „Revoluţie” din istoria recentă a lumii. El i-a convins pe britanici să iasă din Uniunea Europeană

    Dominic Mckenzie Cummings este un nume care nu a strălucit în trecut în mentalul colectiv al britanicilor, fiind doar unul dintre consilierii angajaţi de diferiţi politicieni pentru a-i ajuta cu diverse problematici unde aveau nevoie de expertiza specialiştilor. În prezent însă, este cunoscut drept omul care a convins britanicii să voteze pentru ieşirea din Uniunea Europeană – care este programată după mai multe amânări pentru 31 ianuarie 2020. 

    Dominic Cummings nu a apucat să vadă rezultatul muncii sale de la birourile Vote Leave. El a părăsit organizaţia în februarie 2016 şi a lucrat alături de compania Babylon Health până în septembrie 2018. În 2019, el a revenit în atenţia publică când a trecut pragul reşedinţei de la Numărul 10 de pe Downing Street – unde se află sediul central al guvernului britanic – alături de noul premier britanic, Boris Johnson. UNICUL lor scop: să ducă Brexitul la bun sfârşit. 

    La finalul anului 2015, Dominic Cummings a fost numit directorul de campanie al organizaţiei Vote Leave. Pe atunci britanicii îşi aminteau despre politician doar o declaraţie a premierului de atunci, David Cameron, care spunea despre el că este un  „psihopat de carieră”.
    Cu ajutorul unor companii de analiză de date precum Cambridge Analytica, Dominic Cummings a reuşit să sintetizeze principalul mesaj pe care vor să îl audă britanicii şi să îl dea mai departe. El a creat astfel mesajul „Take back control” (n.r: „Preia din nou controlul”), cu care i-a ţintit pe cetăţenii din Marea Britanie, mizând în acelaşi timp pe principalele puncte slabe din dialogul social cotidian al ţării.
    Încercând să se pregătească pentru referendumul din 2016, calculele lui Cummings nu îi urmăreau pe britanicii care ar fi votat oricum pentru avantajele blocului comercial şi nici pe aceia care deja erau convinşi de avantajele ieşirii din Uniunea Europeană. Astfel, echipa organizaţiei Vote Leave avea o singură misiune: să îi convingă pe „indecişi” – adică pe cei care nu ştiau cum să voteze sau dacă ar fi cazul măcar să iasă la vot.
    Deoarece în acelaşi timp coexista şi organizaţia Leave.EU, care milita pentru acelaşi scop, şi cu ajutorul unor mesaje care se bazau pe problematica imigraţiei, pe influenţa puternică a Curţii Europene de Justiţie asupra justiţiei naţionale sau pe oricare alt punct sensibil de pe agenda socială a britanicilor, Cummings a reuşit: în iunie 2016, în cadrul referendumului, 51,9% dintre oamenii care au ieşit la vot au ales ieşirea din Uniunea Europeană.
    Unul dintre sloganurile de campanie s-a bazat pe sumele cu care Marea Britanie contribuia anual în blocul european. Financial Times scria la începutul lunii ianuarie că o serie de calcule făcute de organizaţiile britanice arată că ţara a pierdut deja mai mulţi bani din cauza Brexitului decât ar fi plătit către UE în toţi aceşti ani. O altă tematică pe care a pariat campania în contextul în care imigraţia devenea o problemă în societatea britanică este cea a aderării Turciei la Uniunea Europeană – o tematică falsă. Însă el a pus la punct împreună cu firmele cu care colabora o reţea digitală vastă de conturi şi pagini de Facebook, Twitter şi alte reţele de socializare, unde mesajul era personalizat pentru fiecare utilizator în parte – aceeaşi reţetă pe care istoria recentă ne-a ilustrat-o în cazul campaniei electorale care l-a transformat pe Donald Trump în preşedintele SUA.
    Cu toate acestea, Dominic Cummings nu apucat să vadă rezultatul muncii sale de la birourile Vote Leave. El a părăsit organizaţia în februarie 2016 şi a lucrat alături de compania Babylon Health până în septembrie 2018. În 2019, el a revenit în atenţia publică când a trecut pragul reşedinţei de la numărul 10 de pe Downing Street – unde se află sediul central al guvernului britanic – alături de noul premier britanic, Boris Johnson. Unicul lor scop: să ducă Brexitul la bun sfârşit.
    Cu o voce subţire şi aspectul unui cercetător excentric, Cummings a preluat o parte din fosta echipă de strategie condusă de Theresa May, iar în iulie 2019 i-a anunţat pe toţi că biroul de la numărul 10 trebuie să funcţioneze de parcă ar fi NASA – cu el la controlul misiunii. „Era impresionant. Sentimentul general era acela că am pierdut ultimii trei ani. Spunea atunci că performanţele slabe nu vor fi tolerate. Apoi a invitat pe toată lumea la ceva de băut – era foarte diferit de vechiul regim. Chiar avea puterea să te inspire”, a declarat pentru Financial Times unul dintre cei prezenţi în iulie la numărul 10. Totuşi, pe măsură ce Cummings capătă o importanţă din ce în ce mai mare, întrebările referitoare la trecutul său sunt din ce în ce mai presante. În noiembrie 2019, un whistleblower (avertizor de integritate) a ridicat întrebări cu privire la interacţiunile lui Cummings din timpul anilor petrecuţi în Rusia; el a petrecut câţiva ani în proaspăt defuncta Uniune Sovietică. Născut în Durham, Marea Britanie, în 1971, cu un tată contructor şi o mamă profesoară şi specialist în economie comportamentală, a urmat şcoala din oraşul natal, iar mai apoi liceul Exeter. A urmat universitatea Oxford, de unde a absolvit în 1994 cu specializarea de Istorie antică şi modernă, potrivit Conservative Home.
    După finalizarea studiilor, el s-a mutat în Rusia postsovietică, unde a locuit din 1994 până în 1997, implicat în mai multe businessuri. Din 1999 şi până în 2002 a coordonat din poziţia de director una dintre primele campanii împotriva uniformizării propuse de blocul european, sub denumirea „Business for Sterling” (n.r. Business pentru Lira Sterlină). Campania se împotrivea ideii ca Marea Britanie să intre în zona euro. După finalizarea acestei campanii, în următorii ani el a lucrat pentru scurt timp ca director de strategie pentru liderul Partidului Conservator de atunci, Duncan Smith. În anii ce au urmat a lucrat în cadrul unui think-tank propriu, pe care l-a închis înainte de a intra în echipa politicianului conservator Michael Gove în 2007. Dominic Cummings a stat alături de Gove din 2007 şi până în 2014 – inclusiv în perioada în care Gove a devenit ministrul educaţiei. Comportamentul său în cabinetul de la Educaţie a generat acea remarcă a fostului premier britanic David Cameron, care l-a numit un „psihopat de carieră”.
    Dincolo de mesajul lui Cummings, el îşi propune acum să reformeze modul în care se face politică la numărul 10. El a publicat pe blogul său un mesaj prin care cheamă la angajare „ciudaţii şi inadaptaţii” – făcând apel pentru data scientists, dezvoltatori de software şi economişti, care să se angajeze pentru a îmbunătăţi performanţa guvernului. Cu toate acestea, Cummings a fost acuzat de mai multe ori de ipocrizie, în contextul în care a ieşit la iveală că a accesat o subvenţie din fonduri europene în valoare de 250.000 de euro pentru propriul său business. Însuşi Cummings catalogase aceste subvenţii drept „absurde” în discursul său antieuropean, plângându-se că multe dintre subvenţii ar fi acordate „unor proprietari deja bogaţi care fac lucruri stupide cu aceşti bani”. 

  • Ce aduce 2020 pe piaţa asigurărilor?

    Anul 2019 a fost instabil pentru piaţa asigurărilor, în care jucătorii s-au concentrat atât pe diversificarea portofoliilor, cât şi pe digitalizarea proceselor interne şi externe, pentru a fi mai eficienţi şi a comunica mai simplu cu clienţii. Cu toate acestea, rezultatele paşilor făcuţi anul trecut se vor concretiza în anul 2020, acesta fiind anul în care asigurătorii îşi vor vedea rezultatele parteneriatelor clădite şi efectul unei concentrări mai mari pe segmentul asigurărilor de viaţă.
    Virgil Şoncutean, CEO-ul societăţii de asigurări Allianz-Ţiriac, prezentă în topul celor mai mari jucători din piaţa asigurărilor, atât pe segmentul asigurărilor generale, cât şi pe segmentul asigurărilor de viaţă, a explicat că viitorul îl reprezintă segmentul asigurărilor de viaţă, chiar dacă asigurările de tip Casco rămân în continuare printre principalele surse de profit pentru asigurători de pe piaţa locală. „2021 s-ar putea să fie anul în care vom deveni o companie cu peste 50% pondere asigurări nonauto şi life. Faptul că reuşim să absorbim şocuri sau efecte ale deciziilor pe care le luăm în cursul anului arată că mixul portofoliului este destul de echilibrat, iar acesta continuă să crească. Noi am investit foarte mult pe segmentul asigurărilor de viaţă pentru că vedem un deficit de protecţie financiară pe asigurările de viaţă foarte mare în România”, a spus Virgil Şoncutean.
    Asigurările de sănătate reprezintă un segment spre care jucătorii din piaţa asigurărilor se îndreaptă datorită potenţialului pe care îl are. „Asigurările de sănătate sunt o linie strategică. Există expertiză, apetit, cadrul legislativ este favorabil prin fiscalităţile existente, dar şi prin introducerea coplăţilor. Discuţii există şi cu legiuitorii pe partea de asigurări de sănătate. Ce este important pe piaţa asigurărilor de sănătate este ca expertiza jucătorilor să fie în creştere. Piaţa asigurărilor private de sănătate este încă la început. Toţi jucătorii declară public că vor să fie prezenţi, activi pe această piaţă. Într-o perspectivă pe termen mediu, poate să fie un contribuitor la finanţarea sistemului public”, a explicat CEO-ul Allianz-Ţiriac. În acest sens Virgil Şoncutean a dat exemplul Ordonanţei 114, care a fost introdusă fără a exista o minimă consultare. „Lipsa de dialog poate să nască monştri. Scopul este de a creşte piaţa, nu de a împărţi o felie mai mare dintr-un tort care scade. De multe ori se încearcă rezolvarea unei probleme pe termen scurt creând o problemă nouă pe termen lung, iar acest lucru este nesănătos. Asigurătorii pot contribui la înţelegerea consecinţelor pe termen lung dacă există comunicare şi transparenţă cu autorităţile.” Segmentul asigurărilor de sănătate este mult mai uşor înţeles de către clienţi, iar în continuare asigurările de tip corporate domină.
    O parte importantă a evoluţiei asigurărilor o reprezintă zona online. În momentul de faţă avem două platforme digitale, site-ul Allianz-Ţiriac, care include asigurări de locuinţe, Casco şi travel, şi platforma mobilă, care cuprinde asigurările RCA, Casco şi travel. Problema cu care te loveşti când vine vorba de poliţele de asigurări distribuite online este că produsul trebuie să fie suficient de simplu pentru a se putea tranzacţiona. Dacă produsul este mai complex, atunci intervine nevoia de a comunica cu un consilier sau asistent pentru explicaţii”, a adăugat Virgil Şoncutean.
    Cu toate acestea, CEO-ul Allianz-Ţiriac a scos în evidenţă că dinamica online-ului este superioară şi creşte cu o viteză mai mare decât compania, dar ponderea nu a depăşit 3-4% din volumul companiei.
    Schimbările care se văd în economie şi în vieţile oamenilor se resimt şi la nivelul pieţei asigurărilor, unde clienţii încep să rezilieze poliţe de asigurări de viaţă pentru că sunt de părere că nu mai au nicio legătură cu viaţa lor din prezent, iar suma acoperită nu mai are relevanţă. „De aceea trebuie să existe o interacţiune mai bună cu clienţii pentru a putea face un eventual update şi pentru a putea face poliţa relevantă în continuare. Scopul final nu este de a vinde cu orice preţ, ci să iei o decizie privind utilitatea poliţei, dacă îi trebuie clientului sau nu îi trebuie. Eu nu folosesc niciodată educaţia financiară precară ca o scuză, ci mai mult ca o autocritică. Ca industrie sunt de părere că nu am făcut suficient pentru a ajuta pe oricine să ia o decizie privind poliţele de asigurare”, a spus Virgil Şoncutean.